de Gelu DRAGOŞ, U.Z.P.R.

Marți, 28 iunie, maratonul literar, cum am îndrăznit să-l numesc, s-a încheiat cu prezentarea cărţii-album „Monumentele Mihai Eminescu”, autori Gheorghe Jurma şi Erwin Josef Ţigla din Reşiţa, un album de colecţie editat de „Banatul Montan” Reşiţa şi finanţat de către Forumul Democrat al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. 

Moderatorul evenimentului, dr. Teodor Ardelean, într-o vervă deosebită, a mulţumit oaspeţilor pentru cadoul oferit şi faptului că în periplul lor cu lansarea cărţii (prima dată la Botoşani, aşa cum era şi normal) s-au oprit şi la Baia Mare.

Erwin Josef Ţigla a vorbit despre cei peste 25.000 km parcurşi în descoperirea monumentelor închinate Poetului Naţional, despre piedicile întâmpinate, dar şi despre satisfacţiile morale avute la ducerea la îndeplinire a proiectului. A vorbit de asemenea despre dorinţa de a continua acest proiect cu tipărirea unei noi cărţi, care să completeze informaţiile ce le-au scăpat în primul volum.

Scriitorul, editorul şi jurnalistul Gheorghe Jurma a vorbit pe larg despre „fenomenul Eminescu”, ne-a recitat din lirica Voievodului Stelar, ne-a vorbit despre busturile, efigiile şi statuile realizate pentru aducerea-aminte a Poetului Nepereche.

Din sală au luat cuvântul preot Gheorghe Pop, Mihai Cosmin Pop, inspector şcolar general, prof. Ioana Cadar, dr. Ilie Gherheş, conf. univ. dr. Florian Roatiș ş.a.

Ceea ce este interesant sau dacă vreţi paradoxal, e faptul că cei doi autori sunt din Reşiţa, oraşul care nu are  nici un monument Eminescu! Poate după tipărirea în 2018 a acestei cărţi-TEZAUR lucrurile se vor schimba în bine.

Din cuprins, reţinem:

– Monumentele Mihai Eminescu; – Despre autori, în câteva cuvinte; – Poezia „La steaua care-a răsărit”; – Muşat şi ursitorile; – „Ai să aduni toată Moldova”; – Pe drumurile Transilvaniei; – Banatul şi Eminescu; – Cum se apără o graniţă; – „De la munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră”; – Viaţa, iubirea, moartea şi eternitatea; – „Porni Luceafărul. Creşteau În cer a lui aripe”; – Chipul geniului; – „Dă orizont nemărginit singurătăţii mării”.

De remarcat, faptul că pagina 78 este dedicată Băii Mari şi monumentului din faţa Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, mai concret, bustului realizat de dr. Ioan Marchiş în anul 2000 Poetului Naţional.

Felicitările noastre sincere.

********

prof. Gelu Dragoș

https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com

         Motto: „Timpul nu poate fi împachetat, să îi pui fundiță și să îl lași apoi sub Pomul de Crăciun. Timpul nu poate fi dat. El trebuie împărțit cu ceilalți” (Cecelia Aherm, Dublin, Irlanda).

Dacă suntem sau nu o colecție de momente de timp, am să încerc să răspund cu un leit- motiv care va însoți acest eseu evocativ și anume „Ce-aș fi spus dacă…”

Așadar… dacă nu era toamna unei zile cu nori urcători, ca pentru o ultimă rugare aș fi preferat albul! Deși nici iarna nu-mi place! Are giulgi de fulgi! Și, când ne pleacă Domnul Timp, totul e alb! Prapori, hlamide, batiste, lumini! Până și vulcanul alb irumpe acel halou la fel ca și floarea de cireș la care sebișanul poet, Mihai Beniuc, se ruga („În drumul lui către Înalt”).

Ce-aș fi spus dacă… nu aș fi știut că „lumea nu este decât un pustiu” (Fr. Bacon) și Cerul nu ar fi primit stele? Nu știu cât a cerut Doru Dinu Petru Glăvan retras în curata, dar esențiala sa  existență, dar și în cumințenia și civilizata sa generozitate.

Ce-aș fi spus dacă… nu aș fi știut că lumea cu adevărat e cea a esențelor și a dăruirii!  Nu știu cât a cerut, dar știu cât a dăruit  Doru Dinu Petru Glăvan! Pentru că,odată, din (Ne)timpul său s-a îndurat să-mi asculte un grăunte din timpul mei! În puținele dăti, așadar, la ore aleatoriu alese, i-am cerut să asculte colecția mea de povești, deloc acre, ci aniversare ori anotimpurale și mai apoi am primit feedback!

Ce-aș fi spus dacă… vorbele sale șoptite despre Prietenie (pentru că liriza scriind și recitând) nu semănau a adevărate Poeme, doar de el știute!

Nu am vorbit de multe ori față în față, dar se făcea că sunt în fața unui Pom cu poame din care, în surdină, îmi cădea, câte una, molcom, în poala sufletului!

Așa doream să mă apropii, ci modestia și stângăcia cuvintelor în fața unui om, doar din spatele emoțiilor!

Ce-aș fi spus dacă… nuanța sensibilității sale nu o purta în valiza plecărilor-veniri și la Arad cu atâta tandrețe și măsură a încurajărilor? Deși părea un om al tăcerilor de catifea, impresiona prin disponibilitatea de a purta pe umeri, ca pe un manșon, timpul întrevederilor!

Ce-aș fi spus dacă… nu îi era timpul acel Modus-vivendi care inspira bonomia ființei sale, umane și omenoase de o căldură de jad!

Dorința scurtă de a asculta, pentru că NeTimpul îi persecuta și îi decroșeta Rozeta momentelor, îi era personală și particulară!

Ce-aș fi spus dacă… aerul de viță nobilă inspirat nu era un iz exotic, nespulberat de ultima bătaie de vânt… Consumator de presă și de vești nebun de bune se baza pe un anume Timp al său. Care nu-l certa ci îi oferea „minutul” ca un fel de open-sourcing coroborativ și relațional, neapărat asortat la papillon, butoni la manșete și microfon!

Ce-aș fi spus dacă… acum, din casta jurnaliștilor stele vor cădea și lacrimi vor seca…

Bun causeur și jovial cu priviri de lumini căzătoare, Doru Dinu Glăvan avea o expresie unlimited! A la longue…

Și, din foarte puținele întâlniri, își asorta  îmbrățișările cu un mimetism aparte! Ca o spovedanie fără preot!

Acum, din fortăreața sa fără de lumină, la imperativul-vocativ, se impune o altă stare!

Update!

Ce-aș fi spus dacă… Etica sa aparte nu era molipsitoare? Cât un reper, cât un Set de Majore Modele… pentru un Alt Timp! Alegoric! Cât un (eventual) Manual de Jurnalistică! Cât o Monedă, dacă vreți, de schimb!

Ce-aș fi spus dacă… La Ceasul Marii Sale Treceri, tăcerile noastre să ne fie cât reflecții interioare de amintiri dintr-un alt Netimp! Prezentul continuu ca o mărturie a harului său inconfundabil.

Ce-aș fi spus dacă… „Prezentul este acel timp în care timpul  atinge eternitatea” (C. S. Levis).

Ce-aș fi spus dacă… Acum, conceput a fi un Construct aș numi timpul de acum simplu: Doru Dinu Petru Glăvan! Sau Apostol!

Ce-aș fi spus dacă… timpul lui Doru Dinu Glăvan este, acum, Eternitate?…

Florica R. Cândea/ UZPR /Filiala Arad

Acasă

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat din nou unul dintre evenimentele de referință ale organizației: Premiile „Eminescu, ziaristul”.
În prezența unui public care a umput până la refuz sala AGIR din București, într-o atmosferă de caldă emoție, invitații și cei premiați s-au bucurat să fie din nou împreună sub auspiciile presei profesioniste.

UZPR marchează de mai mulți ani ziua în care Mihai Eminescu, cel dintâi redactor în deplinătatea termenului din presa românească, a fost scos din viața publică din cauza unui articol despre libertatea presei. Mult mai mult decât o comemorare, această zi are simbolistica specială sub semnul căreia stă de atunci încoace gazetăria din România și pe care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România o celebrează și o slujește în fiecare zi, ca pe un câștig al societății românești: neprețuita libertate de exprimare.
Sub aceste auspicii faste, UZPR a distins din nou excelența în jurnalism de Ziua Ziaristului Român, 28 iunie, inițiativă a regretatului președinte al UZPR Doru Dinu Glăvan, în memoria căruia cei prezenți au ținut un moment de reculegere și despre care președintele Sorin Stanciu a mărturisit că „Doru va rămâne mereu ca un DOR în inimile noastre”.
Premiile „Eminescu, ziaristul” au răsplătit activitatea jurnalistică a unor colegi de breaslă care s-au remarcat prin vocație, constanță și dăruire pentru profesie. Au urcat pe scenă, rând pe rând, pentru a-și primi premiile, Alina Florescu – Kanal D, Adrian Artene – Gândul, Bogdan Comaroni – Ziua News, Alexandru Răducanu – Canal 33, Anca Mazilu – TVR 1, Mădălin Ionescu – Metropola Tv, Val Vâlcu – DCNews, Mirel Curea – Evenimentul Zilei, Flavia Voinea – București FM, Tudor Barbu – Tvr 3, Adrian Ursu – Antena 3, Denis Ciulinaru – Național FM, Nicoleta Popa – Centrul Național Media, Marius Ghilezan – România Liberă, Andrei Păunescu, Claudiu Popa – EuroNews România, Lavinia Șandru – Canal 33 și Impact.ro, Dumitru Constantin – Top Business.

În cadrul aceluiași eveniment, componenta dedicației pentru opera eminesciană a fost ilustrată de premiile acordate unor personalități care s-au remarcat în cercetarea operei eminesciene, dăruind astfel și jurnalismului românesc un adevărat tezaur. Premiile UZPR „Eminescu, ziaristul” pentru activitatea eminesciană le-au revenit cunoscuților Dan Toma Dulciu, unul dintre cei mai activi promotori ai personalității lui Mihai Eminescu, Mihai Costin,  președintele Grupării Colecționarilor de Medalii Eminesciene din cadrul Societății Numismatice Române, prof. univ.  Florin Cristian Gheorghe, precum și prof. univ. Tiberiu Spircu, In memoriam.

Unul dintre momentele încărcate de emoție ale evenimentului a fost decernarea unui Premiu special „Eminescu, ziaristul” In memoriam lui Doru Dinu Glăvan, „pentru devotamentul total și necondiționat de recuperare a personalității de jurnalist a lui Mihai Eminescu”.
Evenimentul a beneficiat de aportul artistic remarcabil al pianistului Alexandru Burcă și al sopranei Ana Stănescu, de la Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, precum și de un recital susținut de Andrei Păunescu, care a entuziasmat întreaga asistență.
Bucuroși să se revadă, apreciind la justa valoare inițiativa UZPR de a-i premia și, prin acest gest, de a-și manifesta prețuirea pentru efortul și cariera celor care trudesc în una dintre cele mai complicate și mai solicitante profesii, jurnaliștii prezenți au umplut cu personalitatea lor spațiul în care s-au reunit, o dată în plus, sub auspiciile celei mai mari organizații de breaslă din România, care îi susține, îi reprezintă și le recunoaște meritele.

Departamentul Comunicare
Foto: Florin Eșanu, Mădălina Corina Diaconu

Când debuta la Reșița, în anul 2011, Festivalul Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”, orașul Bocșa, prin Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, a fost între primii parteneri care au acceptat provocarea. Și ediția a fost una de succes!

Iată că, la cea de-a X-a ediție, Bocșa este onorată să se afle din nou între partenerii festivalului și să găzduiască acest prestigios eveniment, pentru o zi. Iar ziua a fost una specială, cu frumoase și sensibile conotații: 24 iunie, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica), Ziua Iei la români.

Așa cum se procedează de obicei, organizatorii bocșeni au dorit să arate invitaților străini ce au ei mai frumos, mai reprezentativ, mai românesc, să promoveze ia românească, dansul și portul din Banat, sculptura bisericească și arta picturii icoanelor, precum și arta contemporană semnată de maestrul Constantin Lucaci.

Inițiatorul și coordonatorul Festivalului, poeta Liubița Raichici, i-a acordat încredere și de această dată managerului bibliotecii bocșene și a acceptat programul propus de Bocșa pentru minunata zi de 24 iunie 2022, zi de sfântă și frumoasă sărbătoare!

Ziua dedicată Bocșei a debutat la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova, un loc desprins parcă din poveste, unde, după Sfânta Liturghie, părintele protosinghel Ioanichie a întâmpinat oaspeții cu vădită bucurie.

După cuvintele de salut din partea primarului orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, managerul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, Gabriela Șerban și părintele duhovnic dr. Ioanichie Petrică, poeta Liubița Raichici a prezentat invitații, iar aceștia au susținut un recital de poezie, „funcția” de translator revenindu-i poetei Ela Iakab (Lugoj).

Gjeke Marinaj din SUA, Inga Krukauskiene din Lituania, Kayoko Yamasaki din Japonia, Luisa Veresano din Italia, Peppino Piacente din Italia, Anna Paola din Italia, Jelena Ćirić din Cehia, Milutin Mićović din Montenegru, Savva Radulović din Montenegru, Hristina Mrša din Bih, Rep. Srpska, Tomislav Domović din Croația, Mandics Gyorgy din Ungaria, Lorincz P. Gabriela din Ungaria, An Rychner din Polonia, Elka Njagolova din Bulgaria, Miroslav Aleksić din Serbia (câștigătorul premiului Festivalului de Poezie „Porțile Poeziei” ed. a X-a, 2022), Vera Horvat din Serbia, Miljan Gubernić din Serbia, Sladana Pejović din Serbia șiDorde Despić din Serbia au fost poeții care au poposit, pentru o zi, în orașul Bocșa, au recitat în Paraclisul Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor” din Vasiova, au admirat lucrările maestrului Constantin Lucaci în muzeul „Spațiu și Lumină”, s-au plimbat pe Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor și au urmărit cu bucurie și interes spectacolul oferit pe Insula „Paradis” de o parte  – partea cea mică – din Ansamblul „Bocșana” (instructori Octavian Pieptenar și Ilia Ciurcea), recitalul vocal al Coralei „Armonia”(dirijor pr. dr. Silviu Ferciug) și încântătoarele acorduri ale Fanfarei Creștine coordonate de Mircea Rămneanțu (dirijor prof. Mircea Petruț).

La ceas de sărbătoare, de Sânziene, bocșenii au sărbătorit ia românească alături de poeți veniți din diferite colțuri ale lumii!Membrii Coralei „Armonia” au oferit invitaților cununițe din flori de sânziene, împletite armonios cu tricolorul românesc, cununi pe care invitații le-au primit cu bucurie și le-au pus la mână. Mulțumim, prof. Mihaela Țăranu, pentru măiestrie și generozitate!

Alături de revista „Bocșa culturală”, scriitorii prezenți la Bocșa au primit în dar câte o carte a Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor”, un pliant al orașului Bocșa realizat în câteva limbi de circulație internațională și un semn de carte (handmade) confecționat de prof. Stela Boulescu. Daruri simbolice, care să le amintească de Bocșa, de locurile pe care le-au vizitat și de care s-au arătat încântați (de menționat că abia am reușit să-i luăm de pe Aleea cu Tei pentru programul artistic!)

De altfel, la lansarea „Caietului Festivalului…”, poeta Liubița Raichici a insistat pe faptul că, la finalul cărții, există un material dedicat Bocșei, tocmai pentru o mai bună promovare în exterior a acestui spațiu miraculos, a acestei frumoase și istorice localități. 

Festivalul Internațional de Poezie „Porțile Poeziei” este un extraordinar proiect care adună laolaltă nume importante ale literaturii naționale și internaționale, pe care le prezintă iubitorilor de poezie și cultură de la noi și, prin care, „trimite” în lumea largă numele Banatului Montan, numele, valorile și tradițiile localităților care-l găzduiesc, tot ceea ce are acest minunat județ Caraș-Severin mai frumos și mai reprezentativ.  Iar Bocșa, cu cinste și onoare, este părticică din acest prestigios și veritabil proiect! Mulțumim, Liubița Raichici! Mulțumim, tuturor celor care ne-au fost alături în această zi minunată, 24 iunie 2022!

Ȋn pofida unor mari provocări, creația jurnalistică tradiţională nu se stinge. Noi, făuritorii de presă regională, ducem o luptă aprigă pentru informarea cetăţenilor.
Suntem convinşi că rațiunea e cu noi. Puţini sunt cei care doresc adevărata biruinţă a raţiunii. Fiind ziarist, aș vrea să vorbesc despre cuvântul tipărit. Astfel, o amenințare s-a lăsat deasupra cititorului ca un nor negru… Ziariștii și scriitorii romȃni apărǎ prețioasele tradiții ale trecutului. Existǎ o culturǎ vie a poporului romȃn. Și totuși, se tipăresc ȋn continuare cărţi, ziare şi reviste. Dar problema noastră, a tuturor, este că avem de-a face cu un capitalism ce ne arată o realitate sumbră, şi anume aceea că valoarea umană în societatea capitalistă s-a depreciat complet şi că doar banul dictează, nu şi bunul-simţ, educaţia etc. Cine permite distrugerea totală a ţării, de la tăierea pădurilor până la distrugerea agriculturii sau lichidarea majorităţii firmelor? Umilinţa şi sărăcia românilor au fost mereu folosite în campaniile electorale şi imediat uitate după alegeri.
Astăzi întâlnim unii semeni de-ai noștri care nu mai ştiu ce înseamnă să se bucure din suflet, ei fiind nişte corpuri în mişcare, nepăsători, neprietenoşi şi bucuroşi numai dacă se întâmplă ceva spre folosul şi bunăstarea lor. În aceste grele încercări, poporul român trebuie să aibă forța morală și să reziste încercărilor la care este supus. Lumea se cunoaşte la nenorocire. Este ridicol felul în care se procedează privind scumpirile la carburanți. Jaful colosal care se petrece de ceva timp la pompe pare a fi invizibil pentru guvernanţii acestei ţări. Ar trebui să nu mai circulăm măcar o lună de zile cu maşinile şi să folosim bicicletele sau transportul în comun. Să vedem atunci dacă cei responsabili vor să ia măsuri pentru ieftinirea combustibililor în cazul unei scăderi la jumătate a vânzărilor.
Avem economie de piaţă sau cădem iar în aceleaşi capcane socialiste? Oare n-au fost de ajuns aproape cinci decenii de comunism? Este ruşinos ce se întâmplă, pentru faptul că e jecmănit poporul român. Cei care sunt stăpâni îşi pot pune ce preţ vor ei, iar statul român poate doar să se uite cu amărăciune la aceştia. În concluzie, toată lumea se plânge din cauza creşterii „nejustificat” de mare a prețurilor la energie, care se repercutează în existența de zi cu zi a românilor.

Florenţ Mocanu / UZPR
senior editor şi redactor şef al ziarului regional „Gazeta Munteniei”

Marţi, 28 iunie, în organizarea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, va avea loc o manifestare consacrată celebrării Zilei Ziaristului Român. În acest cadru se vor decerna premiile „Eminescu, ziaristul” şi alte premii unor marcante personalităţi ale jurnalisticii, ale ştiinţei, artei şi culturii româneşti. În aceeaşi zi, la Viena, din iniţiativa maestrului Eugen Doga, membru de onoare al UZPR şi a doamnei Iuliana Gorea Costin, în parteneriat cu Fundaţia „Mihai Eminescu”, vor fi lansate noile albume din colecţia „Doga – Mergând după soare”.
Am menţionat aici Ziua Ziaristului Român, dar, spre sincerul meu regret şi, sunt convins, şi al altor membri ai breslei noastre, ideea instituirii acestei zile sărbătoreşti este, încă, în stadiul unui proiect. Proiect avansat spre dezbatere şi aprobare Parlamentului de către regretatul preşedinte al Uniunii noastre, Doru Dinu Glăvan, dar care, din păcate, a fost respins în baza unor obiecţii mai degrabă tendenţioase şi fără temei. De aceea, reluând şi susţinând proiectul instituirii Zilei Ziaristului Român, consider necesar să menţionez faptul că această dată – 28 iunie – este ziua în care, acum 139 de ani, Mihai Eminescu, primul redactor profesionist al gazetei Timpul, era eliminat din viaţa politică şi culturală a ţării, în urma unor comentarii critice despre intrarea României în alianţă cu Germania, Austro-Ungaria şi Italia. Decizie care, potrivit lui Al. Paleologu, marchează „momentul schimbării axei de interes geostrategic a României”. Fireşte, judecând lucrurile din perspectiva cursului ulterior al evenimentelor, această decizie poate şi trebuie să fie apreciată în funcţie de o diversitate de criterii, în primul rând din perspectiva interesului naţional al României, dar şi din cel al reporturilor de forţe din arealul geostrategic al acelor vremi. Criterii în funcţie de care putem şi trebuie să citim şi să apreciem şi comentariile gazetarului Mihai Eminescu pe acest subiect fierbinte.
Rămâne, însă, mai presus de orice îndoială faptul că în această zi de 28 iunie 1883, Mihai Eminescu publică în gazeta Timpul un articol despre libertatea presei! Ceea ce a şi constituit şi, cred că trebuie să rămână, un simbol al respectării şi apărării demnităţii şi onoarei profesiunii de ziarist, în ultimă instanţă al dreptului de a avea o opinie şi de a o susţine, argumentat şi corect. Ziaristul fiind, prin însăşi natura profesiunii sale, Istoric al Clipei, aşa cum au fost, sunt şi trebuie să rămână şi ziariştii români, fără deosebire de naţionalitate sau de credinţa lor politică şi religioasă! Adevăr pe care, în vorbe, nu l-am întâlnit prea des contestat, dar pe care, nu putem să uităm că, din păcate, nu puţine sunt cazurile în care el este brutal încălcat. După cum nu trebuie să uităm că, sub dictatura lui Carol al II-lea, a lui Ion Antonescu, dar şi atâta vreme după aceea, mulţi, dureros de mulţi ziarişti, oameni cu har şi curaj, au plătit cu ani grei de temniţă şi chiar cu viaţa pentru convingerile lor.
Iar pentru că în aceste sumare notaţii încerc şi eu să scriu o filă dintr-o Istorie a Clipei, consider că trebuie să ne amintim că, în urmă cu 82 de ani, URSS dădea României acel funest ultimatum în urma căruia, pe 28 iunie 1940, va ocupa, în mod samavolnic şi brutal, teritoriul situat între Nistru şi Prut, precum şi o mare parte din Bucovina, străvechi ţinuturi româneşti. Evocare a unor atât de dureroase evenimente care, astăzi, este profund marcată de ceea ce se petrece în Ucraina, ca şi de ameninţările regimului de la Kremlin, care pun în mare pericol atât Republica Moldova, cât şi stabilitatea şi pacea din această atât de importantă zonă geostrategică. Evenimente faţă de care, după cum prea bine se cunoaşte, un impresionant număr de profesionişti din presa scrisă, din audiovizual, şi din social-media din ţara noastră şi-au exprimat şi îşi exprimă opinii tranşante şi evaluări temeinice, la obiect. Opinii şi evaluări care întrunesc un semnificativ consens în opinia publică şi, prin aceasta, contribuie la consolidarea prestigiului ziariştilor noştri.
Acestea ar fi doar câteva motive pentru care salut şi susţin reluarea, de către conducerea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a demersurilor în vederea consacrării prin lege a Zilei Ziaristului Român, adevărat şi binemeritat simbol al profesionalismului şi al demnităţii ziaristului român, cetăţean şi cronicar al României Europene!

Șerban Cionoff

TikTok a devenit o forță majoră pe rețelele sociale – dar jurnalismul și publicațiile nu au reușit, până în acest an, să aibă un impact asupra aplicației. Dar în 2022 ceva s-a schimbat pe TikTok și multe posturi de știri și-au văzut conturile din aplicație explodând în popularitate.
Publicația Press Gazette a aflat de ce și a adunat, de asemenea, sfaturi ale editorilor pentru succes pe TikTok.
Șeful departamentului digital Sky, Nick Sutton, a declarat că, atunci când radiodifuzorul s-a întâlnit pentru prima dată cu directorii Bytedance, fondatorul TikTok, în 2019, pentru a-i întreba despre trecerea la aplicație, au avut îndoieli că știrile vor avea vreodată un loc pe platformă, deoarece aceasta trebuia să fie un loc „vesel”. Între timp, însă, furnizorii de știri au ajuns să se îngrămădească la aplicație, iar mulți dintre cei care au sosit aici devreme au un număr de abonați de peste un milion, alții preconizând o creștere a abonaților de șase sau șapte cifre în 2022.
Chiar și BBC News, care odinioară a luat în derâdere pe TikTok ca fiind un loc pentru „știri ușoare”, s-a alăturat aplicației în martie, potrivit pressgazette.co.uk
De ce jurnalismul devine mai popular pe TikTok?
Multe dintre punctele de vânzare care au acum șapte cifre urmărite pe TikTok au înregistrat o mare creștere pentru prima dată după începutul războiului din Ucraina. Sky News, de exemplu, a înregistrat 600.000 de adepți noi în primele cinci zile ale invaziei ruse, iar Vice World News și-a a crescut de la 100.000 la 1 milion în primele trei săptămâni de război.
În timp ce majoritatea editorilor de știri din Marea Britanie și SUA au observat creșteri uriașe ale urmăritorilor lor TikTok în primele săptămâni ale războiului, această tracțiune sporită a continuat pe măsură ce interesul mai larg pentru război a scăzut. „Războiul a dat un impuls. Cu siguranță, ne-a determinat să punem mai mult conținut pe TikTok și sunt sigur că a fost același lucru pentru alți editori”, spune Sutton, adăugând că Sky News a înregistrat o creștere zilnică a abonaților de la 1.300 la… 14.000 în întreaga lume. Situația este similară la Vice World News, spune producătorul video Nabihah Parkar, care conduce producția TikTok a postului.
Și modificările aduse formatului TikTok pot explica această explozie a posturilor de știri pe platformă. „S-a trecut de la videoclipuri de 30 de secunde la videoclipuri de 60 de secunde și de 90 de secunde. Acum există videoclipuri de până la 10 minute. Abilitatea de a crea videoclipuri mai lungi a ajutat, cu siguranță. Timpul suplimentar înseamnă că se poate extinde o poveste mai complexă”, detaliază Parkar.
Sky News postează în mod regulat și cea mai mare parte a conținutului său Tiktok este material reutilizat de la producția sa TV, care apoi este editat și optimizat pentru platformă. Vice World News, între timp, postează o gamă mult mai diversă de videoclipuri pe TikTok.
Atât Sutton, cât și Parkar au spus, de asemenea, că valoarea raportării globale de primă mână este primordială. (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia

Marți, 28 iunie 2022, la Sala AGIR din București, începând cu ora 17:00, va avea loc unul dintre cele mai importante evenimente organizate sub egida UZPR – celebrarea Zilei Ziaristului Român.
În cadrul evenimentului se vor decerna Premiile „Eminescu, ziaristul”, precum și alte distincții unor personalități din spațiul public, care s-au remarcat prin performanțele jurnalistice, publicistice, culturale, științifice sau civice.
La evenimentul de tradiție al UZPR vor participa, în calitate de premianți și invitați, ziariști de top, personalități ale mediului academic, reprezentanți de frunte ai științei, culturii și spiritualităţii naționale.
De asemenea, Ziua Ziaristului Român va fi marcată la Viena prin prezența compozitorului Eugen Doga, membru de onoare al UZPR și al Iulianei Gorea Costin, membru al CD al UZPR, care, în parteneriat cu Fundația „Mihai Eminescu”, președinte Laura Hanț și vicepreședinte Dan Toma Dulciu, vor lansa albumele din ciclul „Eugen Doga – Mergând după soare”, intitulate „Dimensiunea unui dar providențial” și „Contemporani cu eternitatea”, eveniment ce va avea loc la „Maria -Theresien Schlössel“ , Gersthoferstrasse 143, 1180 Viena.
Ziua Ziaristului Român este o inițiativă unicat a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Organizația marchează în fiecare an momentul în care Mihai Eminescu, primul redactor profesionist al presei românești, a fost scos silit din viața publică. UZPR dorește astfel, inclusiv printr-o inițiativă pe care o promovează de mai mulți ani în Parlamentul României, spre a fi adoptată oficial de către acesta, să puncteze importanța libertății de exprimare și a mass-media în orice societate democratică și să realizeze un arc simbolic peste timp între strălucitul înaintaș al gazetăriei autentice din România și jurnalismul profesionist al zilelor noastre.

Departamentul Comunicare

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Parohia Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ din Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Asociația Caritativă „Sf. Vincențiu de Paul” Reșița sunt organizațiile care în aceste zile îl comemorează pe mons. Paul Lackner cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la trecerea la cele veșnice.

Mons. Paul Lackner s-a născut la 24 iulie 1919 in Jasenova (actualmente Serbia). La 12 septembrie 1943 a fost sfințit ca preot de către Episcopul Augustin Pacha, în capela episcopală din Timișoara. Prima sa activitate de capelan a desfășurat-o timp de doi ani și jumătate în comuna Giarmata de lângă Timișoara, după care a fost transferat la Reșița (noiembrie 1946). Aici a activat ca și capelan sub preotul-paroh canonic onorific Mathias Lischerong până la moartea acestuia, la 24 noiembrie 1950. A devenit în continuare administratorul parohiei, preot-paroh și protopop romano-catolic de Caraș. La 14 noiembrie 1972, Papa Paul al VI-lea i-a conferit titlul de Monsignore, de capelan papal. A murit la 25 iunie 1987 și a fost înmormântat cu înaltă și mare asistență la cimitirul nr. 3 din Reșița.

Mons. Paul Lackner nu a fost numai 41 ani preot la Reșița, el s-a interesat și de starea socială a credincioșilor săi, de istoria, cultura, muzica și arta comunității. Orele sale de religie, prelegerile ținute, cunoștințele sale muzicale au fost mult apreciate, ca de altfel și colecția sa de discuri cu muzica clasică. Una dintre activitățile preferate ale mons. Lackner a fost conducerea corului Bisericii romano-catolice din Reșița și studierea istoriei acestor locuri. Un exemplu în acest sens îl constituie și lucrarea sa „Ein Versuch, die chor-musikalische Vergangenheit Reschitzas festzulegen. Ein Beitrag zur Musikgeschichte Reschitzas in der Zeitspanne 1826 – 1984 = O încercare de evocare a trecutului muzical-coral al Reşiţei. Incursiune în istoria muzicală a Reșiței în perioada 1826 – 1984“,ocarte bilingvă, tradusă în limba română de prof. Gheorghe Colța, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița la Editura „Modus P.H.“ din Reșița, în anul 2000.

Cu prilejul comemorării, și de data aceasta, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților a realizat un plic filatelic ocazional, cu ștampila aferentă.

24 – 27 iunie 2022, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Mică expoziție documentară în amintirea mons. Paul Lackner (*24 iulie 1919, Jassenova / Banatul Sârbesc – †25 iunie 1987, Reșița), la 35 de ani de la trecerea în eternitate.

26 iunie 2022, ora 11.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

Sfântă Liturghie duminicală în limbile română și germană, în cadrul căreia se va ruga și pentru răposatul păr. mons. Paul Lackner (*24 iulie 1919, Jassenova / Banatul Sârbesc – †25 iunie 1987, Reșița), la 35 de ani de la trecerea în eternitate.

,, În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie, nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie pe care o poți culege din iubire neprihănită. Încă din nefericita mea copilărie, doream să fac ceva pentru pământul străbunilor mei; asfel, din nostalgia locurilor natale și cu sentimente profunde de cinstire față de părinții și consătenii mei, s-a născut această lucrare. Paginile acestei cărți, stropite uneori cu câte o lacrimă fierbinte, se doresc a fi calde evocări ale sfintei mele țarini în care m-am născut și am copilărit!”

Gheorghe ȚUNEA-PÎRVOVANU

În ziua de 24.06.2022, frumoasa sală a Casei Culturale ,,Gheorghe BĂLTEAN” din Topleț- Bîrza, gătită mereu de sărbătoare, a găzduit lansarea cărții MONOGRAFIA SATULUI PÎRVOVA (Editura TIM, Reșița 2022), având ca autor pe Gheorghe Țunea PÎRVOVANU. Evenimentul s-a desfășurat în prezența mai multor invitați din localitățile Pîrvova, Lăpușnicel, Dalboșeț, Băile Herculane, Mehadia, Reșița și bineînțeles a unui numeros public din localitatea Topleț. Moderatorul și organizatorul acestei manifestări a fost dl. Ion RAȚIU, directorul Casei culturale ,,Gheorghe BĂLTEAN” din Topleț. În cadrul manifestării au fost susținute alocuțiuni de către Milan TODORESCU, consilier în cadrul Consiliului Local Lăpușnicel, profesor Icoana BUDESCU, autor de monografii, originară din localitatea Globul Craiovei, rezident în prezent al localității Dalboșeț, profesor Alina GEORGESCU, din Topleț. Autorul cărții lansate, Gheorghe Țunea PÎRVOVANU, și-a prezentat lucrarea sa monografică, enumerând câteva dintre componentele sale principale, regăsite în cuprinsul celor 407 pagini ale cărții, evocând în același timp sprijinul și planurile sale de viitor pe tărâmul promovării valorilor culturale a localității sale natale: Pîrvova.

Alături, în micul stand amenajat în sală, au mai fost prezentate lucrările monografice semnate de Icoana BUDESCU: DALBOȘEȚ STUDIU MONOGRAFIC (Ed. UZP, București, 2021) și CRAINA BĂNĂȚEANĂ-TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR (Ed. Hoffman, 2020), având ca autori pe Icoana BUDESCU și Gheorghe Țunea PÎRVOVANU.

În ziua de 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuind sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dl. Milan TODORESCU a interpretat, cu deosebit talent, câteva cântări bisericești ortodoxe.

La finalul manifestării, domnul director Ioan Rațiu a delectat publicul cu un foarte interesant și frumos program artistic cu titlul ,,Șezătoarea de la Bîrza, ca-n vremurile bune”, ce înfățișează, în mod stilizat, o șezătoare cu elementele ei ritualice, specifice zonei tradiționale a localității Topleț (Bîrza). Programul, regizat într-un mod original, prezentat în premieră, conform declarației creatorului său, s-a desfășurat într-un decor minunat în care s-au regăsit o mulțime de elemente ale culturii populare tradiționale, constând în port vestimentar, prezentare de unelte și obiecte de uz casnic, alimente sau băuturi tradiționale produse în gospodărie și dans popular, aceste elemente purtând o puternică simbolistică ancestrală conectate în linie temporală cu obiceiurile și cultura locală, totul pe minunatele acorduri folclorice din Banat.

Manifestarea s-a încheiat cu oferirea de cărți și autografe, de către autor, și de invitația domnului director la o degustare de produse locale și o răchie tradițională din… ,,pivnița lu’ buna și lu’ bunu”.

Constantin VLAICU/UZPR

Clubul Copiilor Brad, structură din cadrul Palatului Copiilor Deva, cu sediul în municipiul Brad, strada Victoriei, nr. 1- după cum ne spunea în exclusivitate prof. Sava Voicu Constantin (foto), coordonatorul acestuia – recent s-a făcut bilanțul unui parcurs plin de evenimente frumoase și fructuoase, dedicate copiilor și elevilor de pe raza municipiului Brad.

Prin abnegație, metode simpliste, dar atractive toți profesorii conducători de cercuri au creat un climat plăcut, antrenant și armonios prin care au atras un număr impresionant de elevi bucuroși că o parte din timpul liber și-l pot petrece la activități extrașcolare, unde au putut aprofunda cunoștințe variante, permisive, dar de viitor și au putut interacționa și socializa cu alți colegi. Cercurile de educație rutieră (singurul din județ), aeromodele, karting, dans modern și orientare turistică coordonate de profesori dedicați au stimulat dorința de cunoaștere a elevilor, aceștia participând cu mare interes la aceste activități pe parcursul întregului an școlar 2021-2022. Am avut o bună și corectă colaborare cu toate școlile din zonă, cu societatea civilă și cu Primăria municipiului Brad.

Succint aș vrea să punctez evenimentele de „forță” la care au fost angrenați elevii și profesorii de la Clubul Copiilor Brad: concurs județean de educație rutieră „Junior Bike Race”,(singurul concurs de profil din județul Hunedoara), proiect organizat și coordonat de prof. Sava Voicu Constantin; concurs județean de karting, o premieră pentru județul nostru, activitate coordonată de prof. Macsim Adrian; concurs național de dans modern pentru copii „Steluțele dansului”, proiect organizat și coordonat de prof. Cobori Gabriela Sorina și concurs național de racheto-aeromodele „Memorialul Aurel Vlaicu”.
Prin interes și dedicație elevii înscriși la activitățile de la Clubul Copiilor Brad, au reușit performanțe și rezultate de excepție – locurile I, la toate concursurile mai sus amintite și nu numai.
Urmează binemeritata vacanță, dar cadrele didactice de la Clubul Copiilor Brad au pregătit și pentru această perioadă un program atractiv intitulat sugestiv „Clubul de vacanță”, la care copiii vor putea activa la activități nonformale, recreative, drumeții, sportive, socializare și buna dispoziție, în cadrul unui orar permisiv.
Pe toți copiii și elevii îi așteptăm cu drag și la toamnă, la debutul noului an școlar să se înscrie (direct sau online), la activitățile promovate de Clubul Copiilor Brad. Menționez faptul că toate activitățile expuse mai sus sunt total gratuite. Dotarea de excepție a sălilor de curs și metodele didactico-pedagogice promovate de cadrele didactice coordonatoare de cercuri, au făcut din instituția noastră un reper important pe „harta” activităților extracurriculare, din județul Hunedoara și chiar la nivel național.
Prin dăruire, perseverență, înțelepciune și buna credință se pot realiza lucruri deosebite având în centrul atenției copiii. Mulțumim elevilor și părinților că au ales ca o parte din timpul liber să și-l petreacă alături de noi.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Ce impact au avut războiul din Ucraina, criza costului vieții și o pandemie asupra media digitale? Cel mai recent raport Reuters arată pe de o parte dorința de a plăti pentru știri avizate, în timp ce, pe de altă parte, evitarea știrilor crește.

Raportul de știri digitale de referință publicat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului (RISJ), cea mai cuprinzătoare pătrundere în tendințele pieței media digitale, analizează peisajul media din 46 de țări.

Războiul din Ucraina, impactul de durată al pandemiei, preocupările legate de influența marilor companii de tehnologie și acum criza costului vieții au schimbat toate perspectivele față de precedentul document, notează journalism.co.uk.

Nic Newman, unul dintre principalii autori ai raportului, a extras câteva repere relevante, care descriu locul în care se află industria media digitale acum.

Evitarea știrilor. În Marea Britanie, aproape jumătate dintre cetățeni (46%) spun că evită adesea sau activ știrile, ceea ce este aproape dublu față de cifra din 2017. Un sondaj ulterior ca răspuns la războiul din Ucraina a arătat că evitarea știrilor a crescut mult mai puternic în țările mai apropiate de conflict, precum Polonia și Germania. „Oamenii se simt neputincioși în fața acestor probleme globale uriașe și complexe, pentru că nu pot face nimic personal în privința asta. Așa că unii oameni pur și simplu se opresc”, explică Newman.

Criza costului vieții și al… abonamentelor. Războiul din Ucraina a adus o nouă creștere a abonamentelor, The Telegraph numără peste 500.000 de abonați digitali, urmat de The Times și Sunday Times, cu aproximativ 400.000. The Guardian și Financial Times au atins recent 1 milion de abonați digitali. Cu toate acestea, doar nouă la sută dintre oamenii din Marea Britanie plătesc pentru știri online – net în urma mediei pieței din SUA. Cu o criză reînnoită a costului vieții, multe redacție se tem că abonamentele lor sunt prea mult pentru cititorii care strâng cureaua. Aproape zece procente dintre abonați afirmă că se vor lipsi de aceste abonamente, cel puţin în 2022. „Cheia este să păstrăm oamenii și să menținem valoarea medie a clienților cât mai mare posibil, iar atunci când ajungem într-o perioadă economică mai însorită, să mergem spre creștere. Cred că aceasta va fi o problemă cu adevărat semnificativă pentru companiile media în următorii câțiva ani”, detaliază Newman.

Rețelele sociale și bătălia pentru generația Z. Publicul generației Z este mult mai sceptic decât generațiile anterioare cu privire la știrile pe care le vede pe ecrane. „Această generație tânără este diferită; definește știrile în mod diferit și reprezentanții săi sunt mai puțin interesați de subiectele tradiționale, precum politica, și sunt modelați mai mult de aspectul social al știrilor”, punctează Newman. Peste o treime dintre persoanele de 18-24 de ani din Marea Britanie spun că rețelele sociale sunt principala lor sursă de știri. trebuie să muncească mai mult pentru a găsi și a câștiga acest grup de audiență.

Concurența podcastingului. Creșterea explozivă a podcasting-ului este o realitate. În Marea Britanie, 25% dintre respondenții incluși în raportul Reuters au ascultat podcasturi lunar, o creștere cu trei puncte procentuale față de anul precedent. Aceste platforme își aduc și propriile niveluri de abonament, așa că redacțiile trebuie să se gândească la prioritățile lor când vine vorba de venituri, achiziții de audiență și date. Acest spațiu caută să devină mult mai competitiv.

Declinul videoclipului. În 2022, va fi o surpriză pentru unii că videoclipul rămâne în urmă ca alegere. În Marea Britanie, 71% din audiență preferă să citească știrile, în comparație cu doar șase la sută care preferă videoclipuri. Această tendință este aceeași pe majoritatea piețelor, țările cu preferință pentru videoclipuri rămânând Filipine, Mexic și Peru. „Jurnaliștii ar trebui să nu abandoneze textul, este baza”, recomandă Newman.

Dezinformarea rămâne o bătaie de cap. Pandemia a adus cu ea îngrijorări cu privire la ceea ce este real sau fals online și nu s-a întâmplat mai nimic pentru a schimba acest scenariu: oamenii care spun că folosesc în principal rețelele sociale ca sursă de știri sunt mai îngrijorați (61%) decât cei care nu le folosesc. În Europa, subiectul în care dezinformarea a fost cea mai răspândită a fost COVID-19.

Diferențe puternice între generații în ceea ce privește rolul jurnaliștilor. Raportul Institutului Reuters indică faptul că există diferențe generaționale foarte clare cu privire la modul în care jurnaliştii ar trebui să se comporte online. Cu cât este mai tânăr consumatorul de știri, cu atât tinde să creadă că jurnaliştii ar trebui să se poată exprima liber pe canalele lor de socializare.

Cu cât consumatorul de știri este mai în vârstă, cu atât consideră că ar trebui doar să „se rezume la fapte”. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

https://uzp.org.ro/ Posted On 23 iun. 2022

Consiliul Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, întrunit în ședință în 25 mai 2022, a avut în vedere o serie de decizii administrative, care să asigure bunul mers al organizației.
În vederea sprijinirii organizării unor acțiuni proprii de către filialele UZPR, în special cele care nu au personalitate juridică, se instituie dreptul acestora de a beneficia de sumele rezultate din redirecționarea procentului de 3,5% din profit, pe baza declarațiilor membrilor UZPR din filialele respective. Cuantificarea și totalizarea sumelor se va realiza, periodic, la nivelul central al UZPR, de către departamentul financiar-contabil. Folosirea sumelor respective va fi posibilă numai după aprobarea unei cereri motivate din partea filialei teritoriale a UZPR, respectându-se normele financiare în vigoare.
O altă decizie vizează atragerea de fonduri către UZPR. Astfel, având în vedere necesitatea sporirii bugetului Uniunii, pentru persoanele care vor aduce sponsorizări sau publicitate se instituie un procent de 15% din valoarea sumei respective, care va putea fi returnat aducătorului, în condițiile reglementărilor financiare în vigoare.

Departamentul Comunicare

Posted On 21 iun. 2022

Pentru a marca împlinirea a patru luni (24 februarie – 24 iunie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 24 iunie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 24 iunie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.

Erwin Josef Țigla

La Castelul Corvinilor din orașul de pe malul Cernei, am consemnat recent momente încărcate de emoții și trăiri sufletești, bucuria finalizării studiilor postliceale sanitare.

Amănunte am primit de la prof. dr. Mateș Adela-Ioana (foto), în calitatea sa de director  al Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din municipiul Hunedoara:

– Pe fondul unui autentic peisaj de vară, a avut loc festivitatea de absolvire a Școlii Postliceale Sanitare Hunedoara din cadrul Colegiului Național „Iancu de Hunedoara”.

În această zi minunată ne-au fost alături: Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara – reprezentat de d-na inspector Popovici Corina, Spitalul Municipal Hunedoara – reprezentat de directorul de îngrijiri, d-na Gulaș Adriana, dar și de alți colaboratori din spital, asistenți medicali, medici, farmaciști, medici de familie, precum și familiile absolvenților.

În cadrul acestei festivități au luat cuvântul: prof. dr. Mateș Adela-Ioana, director  al Colegiului Național „Iancu de Hunedoara”; prof. Pascal Simona, șefa catedrei de nursing; reprezentantul elevilor de anul III, d-ra Drăgoiesc Arina; reprezentantul ISJ – d-na inspector Popovici Corina și d-na director de îngrijiri din partea spitalului, Gulaș Adriana. Au felicitat cadrele didactice care au dus la formarea elevilor, cât și pe elevi, îndemnându-i să pună în practică toate cunoștințele acumulate pe care le-au dobândit pe parcursul celor trei ani de studiu. Li s-a transmis că prin natura profesiei trebuie să fie empatici cu pacienții, să fie alinarea suferinței bolnavilor, să dea dovadă de compasiune și profesionalism. Momentele următoare au fost dedicate absolvenților, care au fost felicitați de diriginții lor și care au primit diplomele de absolvire: anul III A AMG – buget – diriginte prof. Crainic Miorița-Carmen; anul III B AMG – buget – diriginte prof. Pascal Simona; anul III C AMG – buget – diriginte  prof. Găvruță Corina-Mihaela; anul III AMG – taxă – diriginte prof. Mermezan Maria-Dorina; anul III AMF buget și taxă – diriginte prof. Mermezan Maria-Dorina.

Școala Postliceală Sanitară Hunedoara a fost și este o emblemă pentru orașul Hunedoara și nu numai, deoarece a dat pe piața muncii, atât locală cât și internațională, absolvenți foarte bine pregătiți, apreciați atât pentru calitățile lor profesionale, cât și pentru calitățile morale și sufletești. Specializările acestei școli au cuprins o paletă vastă, Asistent Medical Generalist, Asistent Medical de Farmacie, Asistent Medical Balneo-fizio-kinetoterapie, dar și Asistent Medical de Laborator.

În această perioadă se desfășoară înscrierile la Școala Postliceală Sanitară și așteptăm cu drag „bobocii”, pentru ca împreună să formăm alte generații de asistenți medicali, precum s-au format și generațiile trecute, care au făcut cinste acestei școli (unii dintre ei devenind renumiți medici, profesori, cercetători etc.).

Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături și au făcut ca această zi să fie una de neuitat.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR