(ne vorbește prof. Adriana BÂRCEAN, coordonatorul structurii Orăștie din cadrul Palatului Copiilor Deva)

Povestea mea cu educația nonformală – ne spunea recent prof Adriana Bârcean (foto) – a început cu mult timp în urmă, atunci când aveam 16 ani și făceam parte dintr-un proiect ce se numea Agora al Fundației pentru o Societate Deschisă. Nu îmi mai amintesc cum am ajuns în acest proiect, cert e că au fost cei mai valoroși ani din creșterea mea ca om și ca profesionist. Îmi amintesc povestea Bucățicii Lipsă scrisă de Shel Silverstein pe care l-am descoperit acum câțiva ani și care mi-a readus vie, în fața ochilor, adolescența cu sens pe care am avut-o cu educația nonformală. Atunci, s-a lipit definitv de inima mea acest mod de a crea învățare cu sens folosind metode care se bazează pe a învăța prin a experimenta, prin a face, prin a te juca ș.a.m.d. și nu prin a ne expune unor teorii care nu ne ajută să creăm amintiri… și pe care, poate, nu le înțelegem de la prima vedere.

Apoi, a continuat traseul cert de a deveni dascăl și a facilita învățarea. Am trecut printr-un liceu englez la Timișoara și printr-o facultate de Litere, tot la Timișoara.

Am lucrat atât în mediul de stat cât și privat, urban și rural, ani buni, la Timișoara și în apropierea Timișoarei pentru că Timișoara e orașul meu natal. Apoi, m-am căsătorit și nevoia de a fi aproape de o familie care era din ce în ce mai cuprinzătoare (sunt mama a 4 copii minunați) a înlesnit drumul spre un sat din Ardeal, Mărtinești.

De anul trecut sunt profesor coordonator al Cercului de Cultură și Civilizație Engleză din cadrul Palatului Copiilor Deva, filiala Orăștie. Pe lângă acest cerc mai coordonez unul de teatru în limba engleză. Sunt peste 200 de copii care ne trec pragul sălii pe care o avem la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăștie, copii cu vârste cuprinse între 4 și 16 ani.

Scopul meu este să cultiv în copiii de la Palat – structura Orăștie, îndrăzneala, curajul, acceptarea greșelii și încrederea. Lucrăm la încredere, la felul în care copiii mei de la cerc își dau voie să fie și să devină.

Nu sunt numai profesoara lor, sunt prietena lor, de aceea ei îmi zic „Adri” și vorbim ca între prieteni. Limba engleză e o limbă frumoasă și oferă posibilități nenumărate, totul e să ai curaj. ”The sky is the limit!” (cerul e limita!)

La cerc nu lucrăm ca la școală. La cerc consolidăm ce se face la școală, poate le mai explic dacă nu au înțeles, dar ne concentrăm pe conversație și pe fluență, pe felul în care prin jocuri care stimulează vorbirea în limba engleză, reușesc să își dea seama că pot și ei.

La cerc nu dăm note și nu îi constrângem cu nimic. La cerc copiii vin doar dacă își doresc. E foarte importantă atmosfera și dinamica grupului și atunci facem ca toți copiii care vin să își dorească să vină și să facă parte din cerc.

Pe lângă copii, s-a creat și o comunitate puternică de părinți care ne susțin și care se bucură de această oportunitate pe care o oferă Palatul Copiilor Deva prin filiala din Orăștie.

Iar eu, „Adri”, sunt profesor de limba engleză și franceză, sunt formator, sunt trainer de profesori și facilitator al programului Arbinger din S.U.A., Mentalitate Deschisă, sunt lucrător de tineret și lucrător de arte combinate, sunt voluntar și fac parte din Biroul Federal al Federației Române Sportul pentru toți. Sunt mama a patru copii adolescenți care mi-au fost elevi și sunt un om care se bucură să devină tot mai mult ca să dea din ce este.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR