
Astăzi, ne-a mai părăsit unul dintre ziariștii care au pus bazele presei de după decembrie 1989 – PETRU BUZZI. Peruti cum îi spuneam noi, colegii de redacție. Peste două luni, la 18 decembrie 2021, ar fi împlinit 70 de ani, ne-ar fi adunat în jurul lui, cum a făcut-o în alți ani, și-ar fi oferit tradiționalul meniu de 1 Decembrie: fasole cu cârnați.
Peruti a intrat în presă în 1981, la ziarul Flamura, și a fost unul dintre cei zece ziariști care au pus bazele ziarului Timpul, ale trustului de presă Timpul, format din ziar, tipografie, agenție de publicitate – perioada cea mai liberă și dezlănțuită, nebunesc de frumoasă a vieții noastre de ziariști. Din 4 ianuarie 1990, când a contribuit la editarea primului număr al unui ziar liber, a fost rând pe rând: redactor șef adjunct, redactor șef al ziarului Timpul, director general al societății Timpul SRL, până în 2004 când a decis să părăsească presa pentru domeniul afacerilor. Din 2004 până în 2018, când s-a pensionat, a deținut funcția de președinte-director general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin.
A fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, un condei când ironic când acid, exploziv de cele mai multe ori și totuși autorul neașteptat al unor versificări, ziaristul Petru Buzzi va rămâne în paginile ziarelor reșițene, dar și în amintirile noastre. Pentru mine este tânărul subțirel și pletos din Oțelul Roșu, pe care mi l-a recomandat pasiunea pentru scris, iar eu la rândul meu l-am recomandat pentru profesia de ziarist.
Acum când ai pornit în Marea Călătorie îți spun dragă Perutino: drum lin și Dumnezeu să te odihnească în pace!
Dorina Sgaverdia
Filiala „Ștefan Naciu” Caraș-Severin a UZPR
„Într-o succintă notă biografică pe care ne-a încredinţat-o, cunoscutul gazetar reşiţean precizează că s-a născut în 18 decembrie 1951 în Clopotiva, judeţul Hunedoara. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ştefan Gheorghiu“ din Bucureşti şi cursurile postuniversitare ale aceleiaşi facultăţi. Între anii 1981 – 1989 a lucrat ca redactor la ziarul „Flamura“ din Reşiţa la secţiile social-cetăţeneşti, agricultură şi sport. Se numără printre fondatorii ziarului „Timpul“, unde, între anii 1990 – 2004, a fost, la început, redactor-şef adjunct, apoi redactor-şef şi director general. Între 1997 – 2003 a realizat emisiunea duminicală de dezbateri social-politice şi economice la Televiziunea „Terra Sat“ din Reşiţa. În 2004 a fost ales preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin, funcţie pe care o îndeplineşte şi în prezent.
În anul 2005, reînfiinţează pentru o perioadă de şase luni săptămînalul „Flamura“, unde este redactor-şef. În 2006 – 2007 este pentru o perioadă de un an administratorul cotidianului reşiţean „Sud-Vestul“. Apoi se dedică definitiv Camerei de Comerţ.
În 2015, cînd a fost declarat Cetăţean de onoare al judeţului Caraş-Severin, o scurtă biografie a celui alintat de prieteni „Peruti“, a prezentat chiar Sorin Frunzăverde, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean:
„S-a născut la Clopotiva demult, foarte demult, a învăţat la Oţelu Roşu, şcoala generală şi liceul şi după aceea a intrat, în condiţiile în care nu se intra foarte uşor atunci, la singura Facultate de Jurnalistică din România, pe care o termină în 1981, când vine şi lucrează la Flamura. Petru Buzzi a lucrat la ziarul Timpul, practic pînă în 93, din 93 pînă în 2004 a fost director al noului ziar Timpul, a condus Sud-Vestul şi a mai avut cîte o scurtă perioadă nostalgia cînd a mai scos săptămînalul Flamura. Din 2004 este preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie. Sigur că asta l-a detaşat de viaţa jurnalistică, dar reuşeşte să facă faţă acolo cu o echipă redusă numeric, trăind practic din finanţări europene. Face faţă în condiţiile în care această instituţie, nu numai în Caraş-Severin, ci în toate judeţele mici ale României, traversează o perioadă foarte grea“.
Această laconică prezentare nu este suficientă în cazul unui gazetar cu o vie prezenţă în presă, cu un spirit dinamic şi cu o mare capacitate de optimism în timpuri, fie dinainte, fie după 1989, în care unii şi-au pierdut busola. Temperament coleric, izbucnind patetic în împrejurări dificile, Petru Buzzi a reuşit să păstreze prietenia şi unitatea jurnaliştilor. La chemarea lui, cei de azi şi cei de demult se mai întîlnesc pentru a omagia lumea şi luminile presei. Promite, de mai multă vreme, o carte care să valorifice experianţa sa gazetărească”.
Gheorghe Jurma, din volumul „Panorama presei din Caraș-Severin”, pag.269-270