În perioada 17 – 19 septembrie 2021, la Lugoj, județul Timiș, s-au desfășurat lucrările Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” gazdă fiind prestigioasa Universitate Europeană „Drăgan” din Lugoj.

          Evenimentul a fost organizat de o serie de instituții importante, care și-au dat mâna pentru a reuni, timp de trei zile, personalități și oameni de seamă din țară și străinătate: Primăria și Consiliul Local Lugoj, Muzeul de Istorie și Artă Plastică Lugoj, Filiala Lugoj a Societății de Științe Istorice din România, Școala Gimnazială nr. 4 Lugoj, Asociația „Honeste Vivere” Lugoj și Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș în parteneriat cu Universitatea din Oradea, Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea – Chișinău, Universitatea din Padova, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Europeană „Drăgan” Lugoj, organizatorii primei ediții a Conferinței Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” cu tema „Istorie locală și istorie națională în context european”.

          Vineri, 17 septembrie 2021, la Universitatea Europeană „Drăgan” Lugoj, a avut loc deschiderea oficială a Conferinței fiind susținute cuvinte de salut din partea invitaților prezenți, dar și sesiuni online, din partea celor care n-au putut ajunge la eveniment. Au adresat alese cuvinte: prof. univ. dr. Dimitrie Cornean, rectorul Universității gazdă; prof. univ.dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea; prof.univ.dr. habil. Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova; muzeograf dr. Răzvan Pinca de la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj; prof. univ. dr.habil. Sorin Domițian Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și prof. univ. dr. habil. Dan Octavian Cepraga, Universitatea din Padova.

          După cuvintele de salut, au fost deschise lucrările Conferinței, prima parte constând în susținerea de comunicări științifice în plen, moderatori fiind prof. univ.dr. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova și prof.univ.dr.habil. Sorin Domițian Șipoș de la Universitatea din Oradea.

Lucrări precum: „«Autonomia» Basarabiei în anii 1812-1828: mit, opțiune sau necesitate politică”; „Între știință și patriotism: „Revue de Transylvanie”(1943-1944) – înființare, structură și tematică”; „Un episod al epurărilor politice la mijlocul deceniului șase al secolului trecut. Cazul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București” și „Implicații externe în reformarea învățământului superior din Republica Moldova. Anul 1998” au fost subiectele propuse de prof.univ.dr. habil. Ion Eremia, prof.univ.dr. habil. Sorin Domițian Șipoș, prof.univ.dr. habil. Gabriel Moisa și conf.univ.dr. Liliana Rotaru.

În cea de-a doua parte au continuat comunicările științifice în plen, moderatori fiind prof.univ.dr. habil. Dan Octavian Cepraga și muzeograf dr. Răzvan Pinca.

Au prezentat: cercetător științific dr. Nicoleta Demian de la Muzeul Național al Banatului Timișoara, o comunicare despre „Cea mai veche medalie din colecția Muzeului Național al Banatului”; muzeograf dr. Răzvan Pinca: „Considerații de geografie istorică cu privitre la Lugojul medieval”; muzeograf dr. Adrian Deheleanu: „150 de ani de la Serbările de la Putna (15 august 1871), primul Congres al studenților români”; dr. Federico Donatiello de la Universitatea din Padova despre „ «Norma» lui Bellini în spațiul literar românesc din sec. al XIX-lea”; consilier dr. Patricia A. Manea de la Institutul Diplomatic Român București despre „Organizarea și dezvoltarea Consulatelor onorifice ale României în Austro-Ungaria (Viena) până la Primul Război Mondial”; prof.univ.dr.habil. Dan Octavian Cepraga de la Universitatea din Padova despre „ Scrisorile soldaților din Primul Război Mondial: o nouă carte și câteva reconsiderări” și conf.univ.dr.habil. Ion Cârja de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca despre „Românii din Austro-Ungaria în anii „Marelui Război”. Perspectiva documentelor vizuale”.

Cea de-a treia parte a fost dedicată prezentărilor și lansărilor de cărți, volume colective sau de autor. Au prezentat: Dan Octavian Cepraga, Sorin Șipoș, Federico Donatiello, Dana-Maria Feurdean, Liliana Rotaru, Dumitru Tomoni, Constantin -Tufan Stan, Horațiu Suciu și Sergiu Soica.

Prima zi a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” s-a dovedit a fi una plină, deosebit de interesantă și atractivă, indiferent de modul în care au fost susținute comunicările – fizic sau online.

Inițial, cea de-a doua zi a conferinței – sâmbătă, 18 septembrie 2021-, a fost împărțită pe trei secțiuni, care urmau să se desfășoare concomitent. Din cauza absentării multora dintre invitați, aceștia declinându-și dorința de a intra online, comitetul de organizare a hotărât ca lucrările să se desfășoare într-o singură sesiune moderată de prof.dr. Dumitru Tomoni, muzeograf dr. Răzvan Pinca și conf.univ.dr. Liliana Rotaru, în prima parte a zilei, iar în cea de-a doua parte, să se desfășoare doar sesiunile online.

În prima parte a zilei au fost prezenți și și-au prezentat lucrările: prof.dr. Dorin Murariu (Lugoj): „Polimorfismul personajului din literatura Banatului”; prof. Simion Dănilă (Belinț): „Lexic dialectal bănățean”; jurnalist Remus Valeriu Giorgioni (Lugoj): „În căutarea cititorului pierdut”; drd. Marcel Revenco (Moldova): „Asigurarea juridică a relațiilor comerciale dintre Republica Modova și România (1991 – 2016)”; asist.drd. Ion Cheptene (Moldova): „Rolul lui Dimitrie Wisniowiecki (?-1563) în disputele pentru tronul Țării Moldovei în secolul al XVI-lea din perspectiva istoriografiei polone”; prof.dr. Constantin-Tufan Stan (Oradea): „Un burg bănățean din perspectivă imagologică: Lugoj în viziunea unor călători români și străini în sec. XVI-XIX”; prof. Horațiu Suciu (Lugoj): „Câteva informații referitoare la Bătălia de la Lugoj (1695)”; prof. Costinel Nițu (Lugoj): „Țările Române, zid în fața expansiunii otomane”; pr.drd. Gabriel Hoza (Cluj-Napoca): „Arhivele Bisericii și memorialistica greco-catolică (a doua jumătate a sec. al XIX-lea și începutul sec. XX)” și „ Legile și Regulamentele Seminarului Diecezei Gherlei. 1861-1913”; bibliotecar-arhivist Gabriela Șerban (Bocșa, Caraș-Severin): „In memoriam prof.univ.dr. Nicolae Bocșan – 5 ani de neuitare”; drd. Traian Ostahie (Oradea): „Activitățile Conventului Premonstratens din Oradea în perioada medievală”; prof. dr. Gabriela Bica (Teregova, Caraș-Severin): „Preoții români din Banatul de Munte și lupta pentru apărarea identității naționale în anii dualismului austro-ungar. Cazul preoților Ioan Bogoeviciu și Pavel Șandru din Teregova”; prof.dr. Dumitru Tomoni (Lugoj): „Prima adunare generală a ASTREI în Banat. 125 de ani de la Adunarea generală de la Lugoj”; muzeograf Daciana Vuia (Lugoj): „Universul țesăturii tradiționale bănățene” și Ion Teca (Lugoj): „Generalul Dimitrie Petrescu Tocineanu – un vizionar pentru Lugoj, erou pentru România”.

Iată,  un eveniment de o însemnătate aparte pentru viața științifică și culturală a Lugojului: prima ediție a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, cu o structură tematică generoasă: „Istorie locală și istorie națională în context european”. O manifestare extrem de onorantă pentru Școala Gimnazială Nr. 4, organizatorul principal (prof. Gabriela Sârbu și prof. Ana Schlopp, prin Asociația „Honeste Vivere”), acompaniată de instituțiile administrației locale (Primăria și Consiliul Municipal, finanțatorii Proiectului), Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică (director: muzeograf Daciana Vuia), Filiala Lugoj a Societății de Științe Istorice din România (președinte: prof. dr. Dumitru Tomoni) și Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș (președinte: prof. Marian Uță).

                Seara de sâmbătă, 18 septembrie 2021, a fost dedicată muzicii de calitate,  publicului meloman interesat i-a fost dăruit, în holul de marmură al cetății universitare lugojene, un select concert, cu participarea extraordinară a mezzosopranei Aura Twarowska și a unor valoroși interpreți lugojeni și timișoreni: pianista prof. Raluca Miclăuș (Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj), violonista Maria Gloria Mihai (Filarmonica „Banatul” Timișoara) și pianiștii Patricia Roșca (Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj) și Mihai Alexandru Piroi (Școala Gimnazială „Babel” Timișoara).

Pentru ultima zi a Conferinței, ziua de duminică, 19 septembrie 2021, era programată o vizită de documentare la cetatea medievală din satul Jdioara, unde urma să fie dezvelită și sfințită o placă memorială închinată fostului dascăl al satului, poetul Gheorghe Bălteanu.

Din cauza incidenței crescute a cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 în satul Jdioara, comuna Criciova, evenimentele programate au fost anulate, ziua de duminică, 19 septembrie, fiind destinată prezentării unor obiective atractive și de interes din municipiul Lugoj.

Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, ediția I, România, Lugoj, 2021 s-a dovedit a fi un eveniment de înaltă ținută, un „dar de preț oferit Lugojului cultural-științific”, după cum precizează ziarul lugojean „Actualitatea”.

Iar, inițiatorul acestui veritabil proiect – dar, prof.dr. în muzicologie și drd.în istorie, Constantin –Tufan Stan, mărturisește: “Unul dintre obiectivele primordiale ale proiectului este elaborarea, într-un viitor cât mai apropiat, a două lucrări fundamentale pentru învățământul local și zonal, dar și pentru istoriografia românească, Lugojul constituindu-se într-un adevărat punct de miră în istoria națională, cu reverberații semnificative în context european: un compendiu de istorie locală și zonală – manual pentru un opțional în învățământul gimnazial și liceal – și o amplă și documentată sinteză a istoriei Lugojului. Pleiada de harnici și devotați profesori, istorici și cercetători lugojeni, cu suportul unor magiștri de anvergură de la prestigioase instituții academice de profil, reprezintă atuuri esențiale în împlinirea cu succes a dezideratului nostru”.

Nouă, participanților, nu ne rămâne decât să mulțumim organizatorilor pentru invitație și să –i felicităm pentru inițiativă, osteneală și sacrificiu! Felicitări, tuturor: organizatorilor și gazdelor, dar și  invitaților prezenți – de aproape sau de departe!