Cea de-a treia zi a Festivalului de film de la Bocșa l-a avut în deschidere pe inițiatorul acestui eveniment, președintele UARF, regizorul Ioan Cărmăzan, sosit de la București împreună cu frumoasa sa soție, Slavița.
Așa cum ne-am obișnuit, Ioan Cărmăzan a transformat o simplă seară de proiecție de film într-o adevărată gală, reușind să adune în jurul său bocșeni de ieri și de azi, foști colegi și prieteni, membrii ai UARF-ului și, mai ales, întreg staff-ul Festivalului de film din Banatul de Munte: coordonatorul proiectului „Banatul Montan Film Festival”- Ioan Cojocariu, primarul orașului Bocșa – Mirel Patriciu Pascu, managerul Teatrului de Vest Reșița – Florin Ionescu, scriitorii timișoreni Nina Ceranu, Manolita Dragomir –Filimonescu și Silvia C. Negru, precum și importanți oameni de cultură din Bocșa și Reșița.
Filmul propus pentru această seară de gală a fost filmul de debut al regizorului Ioan Cărmăzan, „Țapinarii”, un film atipic realizat pe un scenariu inspirat de zona Bocșa, scris în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, constituind prima parte a unei viitoare trilogii compusă din „Țapinarii”, „Lișca” și „Casa din vis”.
În preambulul proiecției filmului a fost prezentat volumul scris de bănățeanul Ioan Pavel Azap, intitulat „Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan” (Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014) și, evident, maestrul Ioan Cărmăzan a depănat amintiri din cariera domniei sale.
O seară frumoasă, care l-a avut în rolul principal pe unul dintre cei mai controversaţi regizori români, scenarist, scriitor, publicist, profesor universitar, membru fondator şi preşedintele UARF (Uninunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), și doctor în cinematografie şi media (2008), bocșeanul Ioan Cărmăzan.
Despre pasiunile maestrului Cărmăzan este suficient să amintim columbofilia, cunoscut fiind faptul că maestrul este un împătimit columbofil iscând butada „cel mai mare columbofil între regizori şi cel mai mare regizor între columbofili”.
Prin activitatea sa, Ioan Cărmăzan se alătură marilor oameni de cultură ai Caraş-Severinului, fiind răsplătit cu Titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa (2008), al comunei Satchinez (2014) și al municipiului Caransebeș (2018), iar din 2015 este și Cetățean de Onoare al Județului Caraș-Severin.
„Plin de har, inteligenţa sa, spiritul său profund, deschiderea către lume, clarviziunea sa, puterea de muncă sunt atributele unui om care s-a devotat unui ideal nobil, care s-a ridicat treptat spre înţelegerea şi împlinirea lui” (Felicia Voinea, profesor din Bocşa).
„Ioan Cărmăzan este o personalitate în permanentă mișcare.” ne avertizează scriitorul Vasile Bogdan, dar eu aș adăuga că, indiferent unde l-ar duce pașii, Ioan Cărmăzan revine în Banatul său: acasă la Bocșa, sau la Satchinez, sau în locurile în care realizează un important festival de film – Reșița, Băile Herculane, Caransebeș, Oravița, Anina, Moldova Nouă și, iată, Bocșa – sau în Banatul sârbesc, de care este foarte legat. Nu este pentru nimeni o noutate buna și îndelungata colaborare cu Serbia a regizorului Ioan Cărmăzan, legătură extraordinară prin Slavița, frumoasa sa soție, dar și prin descendență, pe linie maternă Ioan Cărmăzan având origini sârbești.
„Ca regizor, a construit o lume fabuloasă. Ca literat, Ioan Cărmăzan are o operă absolut importantă şi mărturisesc că fiecare relectură îmi dovedeşte profunzimile textului şi îmi dovedeşte cât de modern este Ioan Cărmăzan” (prof. dr. Călin Chincea)
Ioan Cărmăzan este, cum spunea şi Fănuş Neagu, „un răzvrătit şi aşa trebuie să rămână”, care „vede lumea cu ochi de cineast şi o repovesteşte cu gândire de poet.””Un scriitor care vine cu un spaţiu şi îl propulsează în marea literatură”, afirmă Gheorghe Jurma.
În cea de-a treia zi a Festivalului de Film de la Bocșa, în fața unui public numeros, OMUL Ioan Cărmăzan a demonstrat încă o dată că Bocșa înseamnă „acasă” și că fiecare colțișor din acest spațiu poate deveni poveste.
Mulțumim, maestre Ioan Cărmăzan! Mulțumim, Nuțu al nostru!