A intrat în tradiție, ca ziarul „Accent Media” (director jurnalistul Cornel POENAR, membru al UZPR) să organizeze și să sponsorizeze concursuri literare pe diferite teme și ocazii, atrăgând astfel tineri și elevi spre arta jurnalismului. Așa se face că, a fost organizat și desfășurat online un concurs de jurnalism pe tema „Mândria de a fi român” dedicat memoriei jurnalistului Valeriu Bârgău. Miza și esența unei viitoare profesii a făcut ca acest concurs să fie interesant, atractiv și apreciat. Pe acest fond, zilele acestea la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” din Hunedoara (director prof. Daniel ARDELEAN) într-un cadru festiv, bine organizat a avut loc premierea câștigătorilor, cu diplome și cărți care a fost făcută de către directorul ziarului „Accent Media”, de data aceasta în calitatea sa de președinte al juriului. În cuvântul său, Cornel POENAR a punctat printre altele: „Lucrările pentru concurs au evidențiat stilul fiecărui autor, devenit o voce a dragostei de neam și țară, de căldură și încredere în viitorul acesteia”. Tot cu această ocazie, poeta Mariana Pândaru a oferit bibliotecii liceului un tablou cu poza regretatului Valeriu Bârgău și care va fi așezat într-un loc de cinste bine stabilit.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – după cum ne-a spus doamna Veronica TOPOR (foto), directorul executiv al Centrului Județean Hunedoara – aduce la cunoștința opiniei publice încheierea Campaniei de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată pe anul 2021. Astfel, în perioada 01 martie – 17 mai 2021, au fost depuse un număr de 802956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9823979 hectare. La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24008 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9041 ha. Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. APIA a demonstrat încă o dată că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia succesului, iar fermierii români conectați la tehnologia actuală reprezintă viitorul unei agriculturi moderne. La nivelul județului Hunedoara pentru o suprafață agricolă de 132618 ha au depus cereri unice de plată 16660 fermieri. În conformitate cu prevederile comunitare și naționale în vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plată continuă până la data de 11 iunie 2021 inclusiv, cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Între colaboratorii importanți ai bibliotecii bocșene și ai revistei ”Bocșa culturală” se află și renumitul muzicolog de la Marga, Dumitru Jompan, profesor universitar doctor, folclorist, compozitor și dirijor, important promotor al culturii tradiționale bănățene. Săptămâna care încheie luna mai a anului 2021 este dedicată cărților muzicologului Dumitru Jompan, aniversat de curând.
Așadar, seria expozițiilor de carte de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, Caraș-Severin, continuă, în perioada 24 – 28 mai 2021, cu volume semnate de maestrul Jompan, volume de și despre această personalitate a Banatului. Dumitru Jompan s-a născut la Marga, județul Caraș-Severin, în 13 mai 1938 și este unul dintre importanții cercetători ai culturii bănățene, cu precădere din domeniul etnografic-folcloric. Nu puține sunt volumele semnate de istoricul cultural Dumitru Jompan ori de muzicologul Dumitru Jompan, cărți de referință în domenii precum: etnografie, folclor, dialectologie, și deosebit de interesante și necesare monografii ale unor locuri sau personalități din Banat. ”Născut și crescut la Marga, comuna situată sub poala Măgurii, din fragedă vârstă am cunoscut, până în cele mai ascunse detalii, toate elementele de cultură rurală, materială și spirituală: casa cu vatra focului, ”cuina” de vară cu ”țăstul” sub care mama cocea mălaiul și ”targa” pe care tata usca poamele, grajdul cu animale, ”țarcul” cu ”clănile” de fân ș. a. În acest spațiu mirific, crescând mare, am învățat să mă joc cu jucării pe care eu însumi știam să le construiesc; să joc și să cânt; să mă exprim în dulcele grai local și să dialoghez cu cei de seama mea în acest registru lingvistic.” mărturisește maestrul Jompan, un veritabil cercetător și un autentic bănățean. Absolvent al unor importante instituții de învățământ – Școala Normală de Învățători din Caransebeș, Școala Populară de Artă din Lugoj, Conservatorul din București la Facultatea de compoziție-dirijat-profesori de muzică și, din 2002, doctor în muzică – Dumitru Jompan s-a impus, în timp, între animatorii de frunte ai județului: mai întâi ca învățător, apoi ca profesor, ca director, ca profesor universitar, ca dirijor și inițiator al unor reprezentative coruri și ansambluri folclorice și, nu în ultimul rând, ca scriitor și publicist, desfășurând o intensă activitate publicistică în domenii culturale, publicând articole, studii, recenzii, monografii, culegeri de folclor, interviuri, corespondență, etc. În toate demersurile sale a avut-o alături pe minunata sa soție, Aurelia Jompan, dascăl ales și important om de cultură, bucurându-se de sprijin sub orice formă din partea acesteia. De altfel, au văzut lumina tiparului câteva volume semnate de soții Jompan, volume esențiale pentru Banat și, în special, pentru Valea Bistrei. ”Atras de frumusețea obiectelor cu valoare etnografică, de folclorul literar și muzical al locului, presărat cu seama de cuvinte și expresii atât de dragi mie, mi-am format un obicei: acela de a nota toate aceste perle ale graiului local în jurnalele zilnice. Am trecut apoi la publicarea creațiilor populare anonime și la explicarea cuvintelor rare în ”glosarele” de la sfârșitul respectivelor antologii. Această manieră de a descoperi, culege și înțelege folclorul și graiul local a adoptat-o și învățătoarea Aurelia Jompan, soția mea. Împreună am adunat peste o mie de cuvinte și expresii cu circuit închis.” povestește prof.univ.dr. Dumitru Jompan în postfața Glosarului de cucuvinte și expresii dialectale din Comuna Marga, județul Caraș-Severin (Caransebeș: Dalami, 2016), cu bucuria de a reuși ”să ducă la bun sfârșit un proiect izvorât din dragoastea pentru locurile, oamenii și înfăptuirile lor”.
Colaborarea Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea” Bocșa cu acest minunat om și cu această minunată familie a început cu ani în urmă (2003), familia Jompan fiind unul dintre donatorii de cărți pentru completarea și îmbogățirea fondului de documente al bibliotecii; de asemenea, muzicologul Dumitru Jompan este unul dintre colaboratorii fideli ai revistei ”Bocșa culturală”, semnând articole importante și interesante pentru istoria culturală a orașului Bocșa și nu numai. Mai mult, în anul 2011, când îl omagiam pe Tata Oancea la 130 de ani de la naștere, prof. dr. Dumitru Jompan a avut inițiativa alăturării acestui proiect prin realizarea unui volum, cel de-al 25-lea al seriei ”Bocșa – istorie și cultură”, volum intitulat Folclorul și etnografia în revista ”Vasiova” (Reșița: TIM, 2011), cu o prefață de Gheorghe Jurma și o postfață de Gabriela Șerban, volum care completează fondul documentar ”Tata Oancea” și pune în valoare revista ”Vasiova” și mulțimea referințelor etnografic-muzicale din această publicație. Astfel, muzicologul Dumitru Jompan demonstrează, prin documentarea sa minuțioasă și riguroasă, cât de prețioase sunt colecția revistei și contribuțiile lui Tata Oancea.
Se cuvine ca, în final, să consemnăm măcar câteva dintre titlurile semnate de prof.dr. Dumitru Jompan, unele dintre volume aflându-se în fondul special al bibliotecii bocșene datorită unor dedicații și autografe care le înnobilează: ”Găteala capului la femei în Valea Bistrei” (împreună cu Aurelia Jompan, Reșița, 1972), ”Folclor din Marga” (Reșița, 1979), ”Marga 1902-1992, cronologie culturală” (Reșița, 1992), ”Nicolae Ursu – corespondență” (Reșița, 1994), ”Coruri și fanfare din Banat. Caraș-Severin” (Timișoara: Mirton, 2003), ”Antoniu Sequens (1865 – 1938) (Reșița: Intergraf, 2003), ”Coruri din Banat: Lexicon” (Reșița: Banatul Montan, 2006), ”Corul Catedralei ”Sf. Gheorghe” din Caransebeș” (Caransebeș: editura Diecezana, 2008), ”Folclorul și etnografia în revista ”Vasiova” (Reșița: TIM, 2011), ”Glosar de cuvinte și expresii dialectale din Comuna Marga, județul Caraș-Severin” (împreună cu Aurelia Jompan, Liliana Mihuț și Firuț Mihuț, Caransebeș: Dalami, 2016) și altele. Muzicologul Dumitru Jompan semnează articole în multe și diverse publicații: ”Actualitatea muzicală”, ”Studii și cercetări de etnografie-istorie”, ”Tibiscum”, ”România literară”, ”Semenicul”, ”Flamura”, ”Timpul”, ”Drapelul roșu”, ”Orizont”, ”Renașterea bănățeană”, ”Reflex”, ”Foaia diecezană”, ”Bocșa culturală” etc, iar volumele sale de ”Corespondențe” sunt ”cu atât mai valoroase cu cât fiecare document este autentificat prin note și sublinieri pertinente, însoțit de trimiteri la viața muzicală contemporană și truditorii ei”, consemna regretatul dr. Constantin Catrina (Brașov) pe unul dintre volume.
Scriitorul și muzicologul Dumitru Jompan, președinte și membru al numeroaselor jurii ale unor renumite concursuri, se bucură de recunoaștere și prețuire fiind recompensat, de-a lungul vremii, cu distincții și titluri precum: Ordinul Meritul Cultural cl. a V-a (1968), Crucea Patriarhală (2003), Cetățean de Onoare al Caransebeșului (2005), Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (2009) etc.
Cea mai recentă contribuție la descoperirea și valorificarea Bocșei cultural-muzicală venită din partea maestrului Jompan este dăruirea manuscrisului reprezentând „Monografia corurilor din Bocșa” realizată de înv. Achim Gherga, manuscris care apare ca serial în paginile revistei „Bocșa culturală” (începând cu nr 4 (111)/ 2020).
Cu bucurie și aleasă prețuire ne alăturăm celor care i-au transmis Dlui. prof.dr. Dumitru Jompan calde urări cu prilejul zilei de naștere și-l asigurăm de toată dragostea și considerația noastră! Azi și întotdeauna îi mulțumim pentru colaborarea deosebit de onorantă, pentru prietenia și căldura pe care le simțim la fiecare revedere din partea acestor aleși oameni – Dumitru și Aurelia Jompan. Dumnezeu să vă țină sănătoși, voioși, întru mulți și buni ani!
Orasul Anina – colt de rai in “Gradina Maicii Domnului”, zona magica prin ea insasi -este o marturie si o restituire a fiintei divino-umane in Europa, de raspandire a cuvantului in limba romana. Marturie a comuniunii dintre romani si austrieci antrenati in lupta comuna pentru cultura si civilizatie. Este un templu al naturii, care face parte din paradisul romanesc, un miracol al zilelor noastre. La Anina s-a dovedit putere de exceptie in stradania intelectualilor, a tuturor locuitorilor de a spune nespusul care zace in noi. Am aflat ca la acesti oameni este o metafizica impotriva raului, impotriva iubitorilor de arginti si a tradatorilor de tot felul. Aici se gasesc personalitati cu o dragoste netarmuita fata de neam si limba romana, fata de credinta si adevar. Pentru ei cultura desavarsita este cultivarea limbii si a legii stramosesti. Atenti la istoria neamului, la legendele populare si la obiceiurile stramosesti au scos minunata revista de cultura “ARCADIA”, o tribuna pentru cultura neamului nostru care reuseste cu succes sa conserve, intre copertile ei, adevarate comori de spiritualitate romaneasca. Editata sub patronajul cenacului literar “Virgil Birou” si cu sprijinul Primariei orasului Anina, revista “Arcadia” este condusa de Mihai Chiper, redactor sef, o personalitate cu o delicatete neobisnuita si cu finete sufleteasca rara si profunda, cu o bunatate ce vine din bunul simt al poporului roman si cu rol esential in cultura si spiritualitatea orasului. Cu un harnic colectiv de redactie, format din: Mihai Chiper, Maria Chiper, Ion Rasinaru și alții, revista are in program deviza: “Sa descoperim trecutul care ne poate lumina viitorul” pentru redescoperirea valorilor culturale. Aceasta revista este o publicatie fanion, atat prin modul cum sunt tratate temele din fiecare numar, cat si prin greutatea semnaturilor a unor personalitati din Banat si din tara. Redactorii scot in evidenta personalitati romanesti care vin din profunzimea neamului. Ei se daruie acestei activitati fara a astepta recompense materiale de la nimeni. Ei s-au legat sufleteste de obiectivele propuse, de cititori cu dorul cunoasterii istoriei neamului, ducand mai departe spiritul de la inceput, sporind renumele revistei. Aceasta publicatie serveste, sub diferite teme si titluri, scoala, cultura banateana, afirmandu-se ca o constiinta vie a marilor traditii romanesti si locale si ca o fereastra larg deschisa catre spiritul european. Ea cultiva cultul prieteniei, al respectului fata de om, iubirea fata de munca si de Dumnezeu. Este un indrumator si un prieten a zeci si sute de cititori din Banat si de pretutindeni contribuind la purificarea sufletului si luminarea mintii. Este o arena vie si activa a schimbului de opinii despre educatie, istorie, folclor, cultura si traditie – prin studii si articole, eseuri si recenzii etc. Este o tribuna a banatenilor pentru pastrarea identitatii romanesti si a demnitatii, a unitatii nationale. Revista, prin activitatea ei, prin continut, scrie una din cele mai luminoase pagini din istoria presei romanesti. Ea apara legea si credinta strabuna. Este pilda vietii noastre, care ne aduce mereu aminte ca la inceput a fost “cuvantul”. Ea reuseste sa recreeze lumea, citind revista vom fi naturali, vom fi oameni, vom fi fericiti. Revista “Arcadia” aduce flori ale recunostiintei si neuitarii. Este un reper pentru orientarea constiintei romanesti in aceste vremuri. Este asemenea unei candele cu lumina lina, tainica, binefacatoare, primita din lumina lui Hristos-Domnul, care a luminat si va mai lumina multe suflete aflate in intuneric. De aceea putem spune ca este o bucurie si un privilegiu pentru romanii banateni sa aiba o asemenea revista care face sa patrunda ideile ei in interiorul cititorului, acolo unde se patrunde greu. Este important de subliniat ca revista s-a tinut, in acesti ani de framantari, departe de valtoarea politica atat de nociva acestei linisti binecuvantate in care trebuie sa se desavarseasca personalitatile tinere, exprimandu-se cu deplin respect pentru cultura romaneasca si oamenii ei. Revista “Arcadia” respira duhul evlaviei. De aceea eu pretuiesc nespus de mult staruinta redactorilor de a atrage cititorii si a-i obisnui cu un capitol al vechii noastre culturi, care asa isi dezvaluie tainele. Pretuiesc munca redactorului coordonator, innavutit in cucernicie si in intelepciune, care a dat si da pilda de mare destoinicie oamenilor. De altfel, aceleasi calitati le intalnim si la ceilalti redactori. Cu totii trudesc pentru a arata valoarea celor din trecut, de a fi modele pentru cei de azi. Am marea bucurie ca am cunoscut acesti oameni de exceptie cu fapte pentru eternitate. Prin revista se pune in evidenta rolul Bisericii si familiei, doua institutii milenare in viata romanilor. De asemenea sunt evidentiate marile figuri ale istoriei neamului, oameni politici, conducatori, carturari etc, care au aparat valorile spirituale romanesti. Astfel, prin aceste personalitati se creeaza aici – o Romanie tainica – formata din familii de crestini unde credinta in Dumnezeu este cosubstantiala. Revista sporeste renumele Banatului in tara si in lume pentru ca este citita de oameni din tot rotundul romanesc. In incheiere rugam pe milostivul Dumnezeu sa binecuvinteze pe toti cei care scriu la aceasta revista si pe cei care o patroneaza, facand posibila aparitia ei. Sa fie stele care stralucesc deasupra Romaniei, aratand timpului istoric pe unde sa curga.
UZPR CARAS SEVERIN 