Duminică, 16 mai 2021

Lidia Laskaridou, profesoară, Salonic / Grecia
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Dragii mei,
Vă mulțumesc pentru invitația de a scrie câteva rânduri despre Reșița, fiind și eu pui al iubitului oraș. Idei mărețe, pline de laude și regrete mi se suprapuneau în minte zile la rând. Când ești pus în fața hârtiei albe, amintirile se îmbulzesc și sentimentele vor să prindă formă, să se audă.
Sunt Lidia Laskaridou-Vaczulik, fiică a celui care pentru mulți a fost „Don Profesor Vaczulik”. Am plecat în Grecia, de pe plaiurile unde frumos cânta cinteza acum… 40 de ani. O viață de om. Temelia acestei vieți o simt trainică, bine călită de flacăra reșițenilor și predată ca o ștafetă, din generație în generație.
Cu uimire și bucurie descopăr că îmi amintesc numele educatoarei Dalacu, a învățătorului Negru, și a dirigintelui Roșca de la Școala Generală Nr. 3. Liceul 2 mi-a deschis o fereastră largă spre ceea ce urma să studiez. Mulțumiri d-lui Cojan. Și a urmat Facultatea de Filologie Timișoara, unde pregătirea a fost, așa credeam eu, pentru elevii din România. Spre marea mea bucurie, am pregătit elevi greci pentru facultățile din România, oameni de afaceri, predând la institute particulare. Verile, „peisajul” și „scena” se schimbă total. Colaborând cu diverse firme de turism, am avut ocazia să fac cunoscută frumusețea Greciei, turiștilor români. Eu eram însetată să aflu vești din țară și ei doreau să afle și rețeta de tzatziki și musaka.
Plecând din Reșița, din țară, am luat cu mine tot ce am putut lua – puterea sufletească, minunatele excursii unde dealurile răsunau de râsete și yolariti, imagini dragi de la „Pătruiacob” (mai târziu am înțeles că, de fapt, era numele lui Petru Iacob), unde mirosul de cafea și ciocolată se îmbina cu cel de parizer. Ah, Culturalul, și Casa de cultură! Corurile „Miorița”, Corul Mare… Și Casa de Cultură! Reșițenii lucrau din greu și erau însetați de cultură, teatrele erau pline, bilete găseai cu greu la spectacolele oferite în Reșița de Opera și Filarmonica din Timișoara. Aceștia erau reșițenii, știau să-și întrețină flacăra sufletului aprinsă, să o transmită. Si, acum, privind înapoi, constat cu câtă înțelepciune, însuflețire și îndemânare au știut reșițenii să își trăiască viața. Cu mare bucurie am aflat ca Dl Primar va pune în funcție restaurarea Casei de Cultură. Sunt sigură că va urma și Magazinul Universal, punct arhitectural de referință.
Credeți-mă, e adevărat. Doar văzând, „afară”, cum trăiesc oamenii am înțeles cu admirație ce înseamnă reșițean. Reșițenii au născut și întreținut „Flacăra Reșița”. Oare a rămas vreo scânteie?!
Îmi amintesc o poveste a cărui sens, permiteți-mi, dragi reșițeni, să vi-l amintesc. Este povestea bătrânului ce avea trei feciori, povestea cu mănunchiul de nuiele. Cu cât suntem mai uniți într-un scop cu atât mai puternici și creativi suntem.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Îmi amintesc o poveste a cărui sens, permiteți-mi, dragi reșițeni, să vi-l amintesc. Este povestea bătrânului ce avea trei feciori, povestea cu mănunchiul de nuiele. Cu cât suntem mai uniți într-un scop cu atât mai puternici și creativi suntem.
Viitorul este al tinerilor, reșițeni sau reșițeni „pe vine”, ei vor duce flacăra mai departe spre o nouă Reșiță, cu alți indicatori dar aceeași temelie.
La Mulți Ani, Reșița!

Bianka Maria Blaj, muziciană, Cluj-Napoca
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Pentru mine, Reșița simbolizează liniște. Reprezintă sentimentul plăcut de a te afla împrejmuit de familie, de prieteni și de persoanele dragi. Reșița mi-a cultivat prețuirea pentru muzică și pentru cultură, prin profesorii săi, a căror dedicare depășește pragul unei simple meserii, și ajunge la statul de vocație. De aceea asociez amintirile frumoase din Reșița cu Liceul de Arte „Sabin Păuța”, și cu dascălii minunați întâlniți acolo. Lor le mulțumesc în mod deosebit pentru sensibilitatea lor și felul în care au știut să modeleze tinerele caractere ce le-au pășit pragul clasei.
Am fost norocoasă să cresc în mediul în care am crescut, să am parte de locurile și peisajele minunate bănățene și de oamenii din Reșița, care m-au format, deoarece oriunde m-a purtat viața mai departe, m-am putut gândi mereu cu mândrie și nostalgie în egală măsură, acasă, la Reșița.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Reșițenilor le transmit să își privească orașul cu bunătate și cu mintea deschisă. Să prețuiască frumosul și să lupte pentru a construi în fiecare zi un oraș mai plin de viață și mai demn de oamenii deosebiți ce trăiesc în el.
Reșițeni, la mulți ani!

Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu - ne spunea prof. drd. Octav Mihai CISMAȘIU (foto), în calitatea sa de director - este singurul cu acest profil din județul Hunedoara. De la înființarea sa în anul 1891 și până astăzi, această instituție de prestigiu nu și-a schimbat domeniul de activitate sau profilul. În ultimii ani, mai precis din anul 2020, liceul nostru este susținut financiar și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Prin implementarea măsurilor cuprinse în contractele de finanțare, MADR vizează dezvoltarea învățământului liceal agricol românesc, având ca scop realizarea obiectivului de întinerire și profesionalizare a forței de muncă din agricultură. Beneficiind de o bază materială generoasă, o fermă didactică, dar și parcuri dendrologice, liceul nostru oferă cele mai bune condiții pentru formarea specialiștilor de mâine. Și dacă vorbim de baza materială, școala noastră se poate mândri cu o seră semi îngropată și încălzită de cuptoare pe lemne, în care se produc răsaduri de cea mai bună calitate, din semințe certificate, fără tratamente chimice. Acestea sunt semănate în tăvițe alveolare utilizând substrat de calitate ceea ce garantează o bună dezvoltare a sistemului radicular, o bună prindere și o dezvoltare armonioasă a plantei. Răsadurile sunt apoi „călite” pentru a reduce la minim stresul cauzat de plantarea în loc definitiv. În cadrul fermei didactice, elevii noștri, de la specializările veterinar și zootehnie, au ocazia de a valorifica în practică, cunoștințele teoretice pe diferite specii și rase de animale. Dintre acestea putem aminti cele 10 vaci, poneiul, 82 ovine, două familii de păuni, 25 de capete suine, dintre care 2 rasa Mangalița, 35 de găini, 4 bibilici, 15 iepuri, 5 rațe, 4 curcani. În viitor, ne propunem dezvoltarea fermei didactice prin achiziționarea unor bovine din rasa Angus. Alimentația acestora se realizează exclusiv cu furaje naturale, pe care școala noastră le produce din culturile mari, de porumb, păioase, lucernă, cartofi etc. Din baza materială a școlii noastre mai fac parte două plantații de lavandă și trandafiri de dulceață, întinse pe o suprafață de aproximativ 1 hectar. Din lavandă se produce sirop, iar din trandafiri, sirop și dulceață, care sunt mai apoi valorificate sub brand-ul școlii. De asemenea, ne mândrim cu o livadă de 1154 de meri, care a fost înființată în cadrul unui proiect al Inspectoratului Școlar Hunedoara și APIA numit „Un suflet de copil, un pom”, proiect în care au fost implicate peste 16 școli din județ. Tot în cadrul unității noastre avem o mini companie elev, numită EcoMed, care are ca obiect de activitate cultivarea și comercializarea lavandei și a mentei, exclusiv de către elevi. În cadrul acestei companii puteți găsi varietăți de mentă, precum mentă chocolate, mentă orange, mentă lemon, mentă olandeză, dar și varza Khale. Ne dorim foarte mult, prin toate aceste activități să dezvoltăm spiritul antreprenorial în rândul elevilor și să închidem cercul de la producție până la vânzare. De menționat este faptul că, din toate aceste activități încercăm să îmbunătățim baza materială a școlii. Ca o confirmare a acestui lucru stă ultima achiziție a liceului, un tractor de ultimă generație, care, sperăm noi, va sta la baza redeschiderii școlii de conducere a tractorului. Este un proiect ambițios la care lucrăm de ceva vreme și pe care ni-l dorim să fie implementat cât mai repede. Și dacă tot vorbim de proiecte îndrăznețe, avem în plan achiziționarea unei linii tehnologice pentru producerea sucurilor naturale. Datorită diversității de fructe și legume produse de noi, ne dorim să venim în întâmpinarea pieței cu o gamă diversificată de sucuri naturale, după rețeta unor nutriționiști veritabili. Toate aceste produse vor fi cu eticheta BIO și vor îmbina tradiția cu trendurile pieței de astăzi. Dacă perioada pandemiei ne-a învățat ceva, atunci ne-a învățat faptul că deschiderea noastră, trebuie să fie către digitalizare. Prin această digitalizare este imperios necesar să ne ducem elevii către un viitor, care cu siguranță le aparține. Ne dorim să învețe despre drone, ne dorim să învețe despre protejarea pădurilor cu ajutorul tehnologiei și mai presus de asta să fie capabili să poată lua cele mai bune decizii, într-un mediu bine informat și documentat. Dorința noastră este de a ne menține planeta în viață și să practicăm o agricultură sustenabilă și minim invazivă asupra mediului. Pentru a ne atinge acest deziderat, cadrele didactice de specialitate lucrează la dezvoltarea unor cursuri și materiale destinate elevilor. Cu ajutorul acestora, suntem convinși ca vom reuși să devenim „o școală verde”. Faptul că unitatea noastră de învățământ este după stațiunea Geoagiu-Băi, cea de-a doua cea mai importantă carte de vizită a orașului Geoagiu, nu ne dorim altceva decât să venim în sprijinul comunității și să realizăm un învățământ agricol de calitate, care să ducă tradiția mai departe și a pune acest brand pe harta națională și de ce nu, internațională a învățământului agricol.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• 

• 

• 

Sâmbătă, 15 mai 2021

Doru Gropșian, inginer, înotător, Landshut / Germania
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Reșița, meine Liebe…
M-am trezit cu tine, grăbit, prematur, la șapte luni, cu o mamă curajoasă, lăsându-mă în mâna ta și a maternității. Am crescut repede și cu spor. Eram doar un produs al socialismului.
Ai fost grădinița mea, unde, la serbare, am fost cosmonaut, ai fost școala primară și liceul unde am învățat, prietenia, prima dragoste, dansul în discoteci pe ritm de Deep Purple, Abba și Demis Roussos. Ai fost prima țigară și primul pahar de bitter la Nera. Ai fost școala cu profesori buni sau mai puțin, care m-au creat pe mine, cel cu bune și rele, cu muzica în suflet și cu amintiri ce nu sunt de vânzare. Ele sunt EU. Am învățat să înot în bazinele tale, să câștig și să pierd, să lăcrimez când se cânta Imnul țării. Eram fericit.
Reșița? Ai fost cei mai frumoși ani. Tinerețea. Cu ajutorul tău rămân tot tânăr.
Ai fost universul meu, cu bucurii și necazuri, neajunsuri și realizări, cu dealuri și peșteri, cu baraj, vara și munte, iarna. Ai fost locul de unde plecam și unde-mi doream să mă întorc.
Ești pământul care a îngropat iubirea, familia mea, la care vin să pun flori și să le cer iertare.
Dragă Reșița, ai fost și ai rămas balsamul ființei mele, cu miros de primăvară, de tei și liliac înflorit, amestecat cu fum de furnal și miros de Bârzava. Mirosul tău îmi stă încă în nări. Mă însoțește.
Ești. Înseamnă că sunt.
PS. În dimineața zilei de 27 septembrie 1989, am închis, pentru ultima oară, ușa de la apartament.
Am lăsat cheile și iubita noastră fetiță de doi ani, mamei mele și împreună cu soția și doi buni prieteni, am trecut granița româno-ungară, pornind într-un alt capitol. Cel de după vârsta de 31 de ani.
Capitolul german.
E bine.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
Da, voi închina un gând Reșiței, la un sfert de mileniu. Ai fost tânără, acum 250 de ani și, paradoxal, ca o vrajă, ai devenit mai tânără, mulțumită chirurgilor esteticieni și fondurilor europene, ce ți-au dat o față nouă, ochi și o inimă ce bate sănătos. Pregătită pentru următorii 250 de ani.
La mulți ani, frumoaso, cu oamenii tăi minunați. Vii și morți.

Andrei Colța, inginer IT, antreprenor, Timișoara
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Reșița pentru mine înseamnă copilăria și adolescența, însemnă oameni dragi, locul de care mă leagă multe amintiri, orașul în care mă voi întoarce de fiecare dată cu plăcere.
Clasele primare și gimnaziale le-am parcurs la Școala Generală Nr. 6 din Lunca Pomostului, aproape de casă, locul unde am legat multe prietenii, acolo unde timpul petrecut cu prietenii era de fiecare dată prea scurt. Educația școlară de excepție primită în cadrul Liceului de Matematică – Fizică, actualul Colegiu Național „Traian Lalescu”, a contribuit decisiv la ascensiunea mea pe plan profesional.
Am practicat înotul de performanță sub îndrumarea antrenorilor emeriți Ioan Schuster și Mircea Hohoiu; această perioadă a contribuit decisiv la completarea mea, dezvoltând perseverența și dorința de autodepășire.
După 25 de ani, Reșița rămâne orașul meu de suflet.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?
În an jubiliar, le transmit reșițenilor gândurile mele bune, energie și prosperitate. Reșiței îi doresc să finalizeze toate proiectele în curs de derulare pentru a exploata cel mai mare potențial pe care îl are: turismul.

În prima parte a lunii mai – după cum ne-a relatat Sorin Gabriel ISTRATE (foto), Șef Birou Combatere muncă nedeclarată din cadrul Inspectoratulului Teritorial de Muncă Hunedoara – s-au efectuat 64 de acţiuni de control: 51 au fost în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi 13 în domeniul relaţiilor de muncă.
Au fost sancţionate patru societăţi comerciale (trei pentru încălcarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă şi una pentru nerespectarea codului muncii şi legislaţiei incidente).
Toate sancţiunile aplicate au fost avertismente, urmarea gradului mic de pericol social.
Inspectorii de muncă au desfăşurat acţiuni specifice de control, iar din totalul acţiunilor realizate, un număr de 32 au vizat şi respectarea măsurilor dispuse pentru limitarea răspândirii Covid.
Aceste controale s-au făcut în urma acţiunilor comune la nivelul judeţului cu alte instituţii (ISU Hunedoara, IJJ Hunedoara, DSP Hunedoara, CJPC Hunedoara, CSVSA Hunedoara).
Printre neconformităţile depistate frecvent în domeniul relaţiilor de muncă enumerăm:

• netransmiterea datelor din contractele de muncă, în termenele legale prin intermediul aplicaţiei ReviSal;
• nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 119 din Legea 53/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare privind obligația angajatorului de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru;
• nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 164 alin.(1) din Legea 53/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare privind obligația angajatorului de a garanta în plată un salariu cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară stabilit prin H.G.;
• nerespectarea de către conducătorul unităţii, reprezentantul legal al acestuia, angajaţi, prepuşi sau alte persoane aflate în locaţiile supuse controlului a prevederilor art 23, al.1, lit.b din Legea nr.108/1999(R), în sensul că nu au fost îndeplinite în totalitate măsurile dispuse în verificările anterioare.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR