Condeierul diasporei se dorește a fi o revistă deschisă – în paginile ei cultivăm respectul pentru adevăr, pentru valorile culturale şi civice, cordialitatea şi prietenia.  Ca absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice, am remarcat faptul că, încă de la începuturi, mulţi dintre scriitori au publicat în paginile diverselor ziare şi reviste, încât originea comună și strânsa conexiune a condeiului cu presa, a jurnalismului cu literatura au reprezentat un argument de neocolit al asocierii evocate. Atât scriitorii cât și jurnaliștii sunt mânuitori ai condeiului, având o țintă comună: trezirea scânteii rare în adâncul sufletelor celorlalţi. Plămădesc același material: verbul, divinul verb, despre care cu atâta vibrantă pasiune vorbea Caragiale.  Pentru mine, scrisul este o altă formă de rugăciune sau de spovedanie. Și mai îndrăznesc să cred că nu putem ajunge în marea cultură a lumii decât cu o carte în mână. Presa înseamnă obiectivitate, informație, acțiune. Literatura presupune subiectivitate, contemplare, inacţiune. „E un meșteșug greu, gazetăria, mă! Să mă întrebați pe mine cât de greu e! Ca să luminezi pe oameni, trebuie să fii întâi tu luminat. Să cunoști multe, să cugeți adânc, să alegi, să cerni și să dai publicului gând bun, în fraze bune, care să slujească de model. Așa înțeleg eu gazetăria! […] Am cerut bani ca să înființez în București un mare ziar. Nimeni n-a vrut să m-asculte. Și ați pierdut mult, să mă credeți. Cinste și gramatică – acestea sunt cele dintâi condiții ale unei prese bune. Cine vrea poate să aibă și idei. Dar nu e obligator…” spuneaI.L.Caragiale Scrisul reprezintă manifestarea unor profunde necesităţi culturale ale popoarelor de elită, constituind cele mai puternice instrumente pentru propășirea şi răspândirea culturii, demonstrând că temelia existenței unui neam şi a unei țări constă nu numai în prosperitatea economică, ci şi în lumina pe care o dăruie cultura…Astfel, după numeroase convorbiri și consultări, grație receptivității și amabilității Domnului  Preşedinte Doru Dinu Glăvan, am realizat un parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, care a  luat ființă în urmă cu peste 100 de ani de la înființare, și al cărei membru am marea onoare de a mă număra. Prin această revistă  – Condeierul diasporei, am reuşit sǎ construim în timp un renume, o prezențǎ culturalǎ, capabilă să garanteze şi să sporească utilitatea ca sursă indispensabilă a dialogului intercultural pentru cititorii români din ţară şi din străinătate.O revistǎ care prezentă activitatea comunitǎții românești din Austria și a altor comunitǎți romȃnești din lume. De asemenea aceastǎ revistǎ are rolul de a cultiva simțul estetic al cititorului, fǎcȃnd cunoscute, cultura, literatura si civilizația romȃneascǎ peste hotare. 

În paginile revistei Condeierul diasporei sunt prezentate cronici literare, comentarii, proză, poezie, comunicate, evenimente culturale, recenzii și traduceri apărute sub semnăturile scriitorilor înscriși în Asociația Scriitorilor Români din Austria şi nu numai. Pentru românii care au ales să drumul străinătății, este cu atât mai important să păstrăm legăturile între noi, între noi și România, să fim uniți, să nu ne pierdem identitatea națională. Să încercăm să predăm mai departe copiilor noștri dragostea față de neam și țară. Când eu am plecat în Israel, mama mi-a spus să nu uit un lucru: „ Fiecare om are o mamă, un tată și o țară. Oricât ai încerca și vei reuși să te integrezi într-o altă țară, oricâte limbi, dialaecte și accente vei stăpâni, pe certificatul de naștere va fi mereu scris țara ta de origine pe care nu ai dreptul să o uiți sau să nu o respecți.”Suntem convinși că prin arta cuvântului, putem contribui permanent la promovarea înțelegerii în lume, în sprijinul ideii de prietenie și pace. Trebuie să ne apărăm drepturile condeiului, să facem lobby pentru legislația în domeniul cărții, presei, al culturii scrise, să asigurăm vizibilitate și promovare autorilor români din țară și de peste granițe, să stimulăm lectura şi dorința de informație. 

Daniela Gumann / UZPR

Virusul, acum știe toată lumea, este „un agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase”. În calculatoare este programul intrus care încearcă să distrugă sistemul invadat. Figurativ, este „sursa unui rău moral”. Nu știm care dintre aceste explicații i se potrivește mai bine lui Mihai Șora, dar Raportul oficial al Parlamentului României privind evenimentele dramatice din 19-20 martie 1990 de la Târgu Mureș menționează explicit drept „factorul detonator” al crizei măsurile arbitrare întreprinse de Mihai Șora, pe atunci Ministru al Învățământului, în dauna elevilor români și în favoarea celor maghiari.

Dacă am fi tratat autorii și actorii loviturii de stat din decembrie 1989 drept ceea ce au fost – viruși – și am fi găsit rapid și remediul extirpării pandemiei de agenți sovietici România nu ar fi fost atât de infectată astăzi. Privind retrospectiv, peste ani, istoria trăită chiar de noi, acum analizată pe baza documentelor și a informațiilor acumulate în 30 de ani de presă, putem face liniștiți observația că toate firele Operațiunii Târgu Mureș duc la Budapesta și Moscova. Studiul personajelor implicate, după cum vom prezenta mai jos, dovedește, încă o dată și fără tăgadă, aserțiunea noastră. 

Raportul pus la rece

La fel ca și Raportul Comisiei Senatului privind evenimentele din Decembrie 1989, pe care nici Parchetul nu îl avea mai an deși susține că cercetează de 30 de ani lovitura de stat mascată în revoluție, nici Raportul Comisiei parlamentare de anchetă care a investigat evenimentele din Martie 1990 nu a fost dat publicității, deși, chipurile, parlamentarii sunt reprezentanții noștri. Mai mult, copia Raportului intrată în posesia noastră poartă explicit indicația NU SE ÎMPRUMUTĂ. O altă asemănare cu cele două situații este legată de opiniile separate ale celor care s-au ocupat de anchete. Dacă în cazul Decembrie 1989, senatorul țărănist Șerban Săndulescu a simțit nevoia să conceapă un Raport separat, cu mai multe informații despre conspirația și rolul sovieticilor în lovitura de stat, la fel, în privința Comisiei pentru Târgu Mureș, Ioan Mânzatu, inventator în domeniul farmaceutic și om politic independent de garda fesenistă, ca fondator al Partidului Republican, a făcut public, „pe surse”, propriul Raport-sinteză. 

Din Raportul Mânzatu rezultă că operațiunea a fost realizată printr-o dinamică în crescendo, prin etape provocatoare și tehnici subversive stabilite profesionist, începând cu decembrie 1989. Mânzatu amintește crimele bestiale săvârșite de unii maghiari asupra personalului român din structurile Ministerului de Interne din județele Harghita, Covasna și Mureș și apoi pașii care au dus la ridicarea tensiunii în martie 1990 cu tendințele secesioniste ale unei părți a populației maghiare instigată de factori interni și externi. 

În martie 1990 au intrat în România

94.372 de cetățeni ai Ungariei

Cifrele afluxului de cetățeni ai Ungariei, prezentate aici pentru prima oară în presă, sunt revelatorii pentru caz și depășesc cu mult chiar și estimările fostului premier Petru Roman privind agenții ruși prezenți în România pe parcursul evenimentelor din 1989 și în decursul anului 1990. Astfel, potrivit datelor din Raport, în luna martie 1990 au intrat în țară 94.372 de cetățeni ai Ungariei, dintre care 43.895 între 10 și 15 martie, majoritatea veniți pentru sărbătorirea zilei maghiarilor în Transilvania. Dar românii transilvăneni nu puteau și nu pot uita că ultimul și cel mai drag punct pentru maghiari al Proclamației Revoluției de la Budapesta din 1848 era tocmai unirea Transilvaniei cu Ungaria. Așa cum, pentru cei care nu știu maghiara, intonarea „Imnului secuiesc” la manifestațiile maghiarilor poate părea ceva normal, deși conține văicăreala „Doamne, nu îngădui să pierdem Ardealul!”, care nu poate cădea bine pentru nici un român. Sărbătorirea cu fast, pentru prima oară, a Zilei maghiarilor, cu steagul Ungariei fluturat în toată Transilvania, a pus pe jar sensibilităților românilor din zonă deja incitați prin acțiuni instigatoare anterioare, ca profanarea statuii lui Avram Iancu în Târgu Mureș și a celei a lui Bălcescu în Sovata. 

Mihai Șora, virusul care a stârnit conflictul de la Târgu Mureș

Dar „factorul detonator” a fost un Ordin dat de ministrul FSN Mihai Șora, transmis printr-o telegrmă în 3 februarie 1990, prin care toate cele 14 clase cu predare în limba română de la Liceul Bolyai Farkaș din Târgu Mureș au fost eliminate, conform dorințelor conducerii maghiare a CPUN- FSN – Târgu Mureș, dominată de maghiari. Ordinul suna sec: „Clasele cu predare în limba română de la liceul F. Bolyay se constituie într-un liceu care va funcționa începând cu trimestrul al doilea, provizoriu, în localul instititutului de subingineri din Târgu Mureș” 

Și-atât. Cu alte cuvinte, liceul Bolyay să fie purificat de români și să rămână doar pentru maghiari. Decizia arbitrară de segregare pe criteriu etnic, luată fără nici un fel de discuții anteriore cu părinții și profesorii români, a declanșat protestul spontan al elevilor alterând rapid viața comunitară inter-etnică din oraș.

În același timp, studenții maghiari de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (actuala UMF) au cerut aceeași purificare etnică, revendicând institutul și solicitănd profesori exclusiv maghiari. Aberația a fost taxată de Liga Studenților printr-un protest adresat Ministerului Învățământului și FSN în care se ridica întrebarea unde ar putea duce toată această segregare. „Studenții maghiari vor examina numai pacienți maghiari tratați numai de medici maghiari? Foaia de observație va fi scrisă în limba maghiară? Vor exista secții (sau spitale) separate pentru români și maghiari?”, întreba Liga Studenților din Târgu Mureș, pentru a contesta în final competența reprezentantului Consiliului FSN Mureș, Kincses Elöd, de a decide arbitrar în această cauză și a sublinia, în încheiere, că „IMF Târgu Mureș nu pregătește nici actori, nici păpușari… ci MEDICI, care trebuie să trateze oamenii, indiferent de naționalitate, prin statutul și menierea meseriei lor.” 

Smaranda Enache, tovarășa lui Șora de PCR și GDS

Referirea la păpușari era făcută la adresa Smarandei Enache, fostă directoare a Teatrului de Păpuși din Târgu Mureș, dar și fostă activistă PCR și informatoare a Securității, conform documentelor apărute în presă, colegă de GDS (Grupul de Dialog Social) cu Mihai Șora și care, potrivit memoriilor lui Kincses Elöd, era cea care scria pe-atunci comunicatele UDMR. Potrivit jurnalistul târgu-mureșan Dorin Suciu, aceasta a jucat un rol important în tensionarea situației din oraș iar după amorsarea și dezamorsarea conflictului a contribuit la dezinformarea mass media occidentale cu privire la rănitul român mutilat pe viață, Mihailă Cofar, despre care a susținut că este ungur maltratat de români chiar și mult timp după demascarea falsului. Ulterior, sub Emil Constantinescu, ministrul de Externe de la acea vreme, Adrian Severin, a încercat să o impună ambasador la Budapesta dar după respingerea ei de către Comisiile parlamentare a fost trimisă în Finlanda. Enache a fost și rămâne o activistă înfocată a autonomiei „ținutului secuiesc”, ca și toți participanții maghiari de vârf la operațiunea din martie 1990, demonstrând practic că atunci când susțineau cu fervoare că nu acesta a fost scopul acțiunilor din 1990 și-au ascuns prost adevăratele intenții. 

… Citește în continuare

La inițiativa președintelui Curții de Apel Alba Iulia, dl. judecător Liviu Gheorghe ODAGIU (foto), a fost derulată în premieră o activitate de sondare a opiniei publice privind percepția asupra activității instanței, prin intermediul unui chestionar propriu. Principalele obiective ale chestionării participanților la activitatea de judecată au fost: identificarea tipurilor de servicii accesate de publicul instanței, furnizarea unui feedback din partea beneficiarilor referitor la calitatea serviciilor furnizate, stabilirea gradului de încredere în actul de justiție realizat la nivelul Curții de Apel Alba Iulia, identificarea modalităților de îmbunătățire a activității la nivelul instanței.

În urma procesării și analizării celor 101 chestionare completate, majoritatea în format electronic, au rezultat aspecte relevante, atât pentru evaluarea managerială a activității instituției și a personalului, cât și pentru implementarea unor soluții administrative concrete de îmbunătățire a funcționării instanței și a calității serviciilor oferite, prin raportare la așteptările directe ale principalilor beneficiari.        

Este important de remarcat că – după cum susținea dl. judecător Liviu Gheorghe ODAGIU, în calitatea sa de președinte a Curții de Apel Alba Iulia – activitatea de sondare a opiniei publice, prin numărul de respondenți, dar mai ales prin diversitatea categoriilor de persoane care și-au exprimat punctul de vedere și implicarea acestora în formularea răspunsurilor, inclusiv prin critici constructive și propuneri concrete de îmbunătățire, și-a atins scopul inițial de a reprezenta un instrument relevant de referință, o radiografie utilă a percepției publice față de activitatea Curții de Apel Alba Iulia.

La fel de important este ca datele rezultate din procesarea chestionarelor să fie avute în vedere în mod concret la organizarea și îmbunătățirea activității instanței. În acest sens, dar și în  semn de mulțumire și respect față de persoanele care au participat voluntar la activitatea de sondare a opiniei publice subliniem că toate propunerile exprimate au fost centralizate și analizate corespunzător, o parte dintre ele fiind deja implementate sau în curs de aplicare, în funcție de resursele disponibile în prezent:

• Activitatea de digitalizare și facilitare astfel a accesului la justiție la nivelul Curții de Apel

Alba Iulia continuă, la începutul acestui an fiind implementată, cu sprijinul colegilor de la Tribunalul Arad, o nouă aplicație foarte utilă, LISTA DE ȘEDINȚE, accesibilă la toate instanțele din circumscripția teritorială pe Portalul http://portal.just.ro/. Referitor la problemele sau lipsurile sesizate la scanarea documentelor în aplicația Dosar electronic, reamintim că la Curtea de Apel Alba Iulia a fost introdusă deja o procedură de identificare și remediere a problemelor de acces la Dosarul electronic, în condițiile în care, dat fiind volumul suplimentar de muncă necesar pentru scanarea și procesarea tuturor documentelor, e foarte posibil să apară și erori. Prin urmare, recomandăm ca atunci când se constată o problemă de acces sau alte dificultăți legate de funcționarea aplicației, persoanele interesate să se adreseze direct și imediat (telefonic sau prin        e-mail) Biroului de informare și relații publice din cadrul instanței, urmând ca problema să fie verificată și remediată în cel mai scurt timp.

• O observație interesantă ce se desprinde din analiza unor răspunsuri din chestionar este că,

pentru succesul procesului de informatizare și un efect pozitiv, inclusiv asupra duratei procedurilor judiciare, este nevoie și de implicarea participanților la actul de justiție și de asumarea deopotrivă a acestui progres tehnic inevitabil.

Astfel, un procent semnificativ dintre respondenți (aproximativ 30%) și-au exprimat nemulțumirea cu privire la durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor sau a perioadei de timp scurse de la data înregistrării acțiunii  până la primul termen de judecată. În același timp, doar 25% dintre respondenți declară că au optat până în prezent pentru procedura electronică Transmitere Document Securizat, care ar permite inclusiv transmiterea citațiilor, a întâmpinărilor și a altor documente în format electronic și astfel ar determina în cauzele respective o economie de timp importantă față de comunicarea în format hârtie prin intermediul serviciilor poștale. Altfel spus, creșterea nivelului de utilizare al aplicației Transmitere Document Securizat la nivelul la care este de exemplu utilizată în prezent aplicația Dosar Electronic (peste 70% dintre respondenți) ar putea avea un impact pozitiv asupra scăderii duratei procedurilor judiciare.

            În concluzie, recomandăm tuturor persoanelor care au procese pe rol și doresc proceduri mai rapide și termene mai scurte să opteze pentru procedura de citare și comunicare electronică prin aplicația Transmitere Document Securizat.

• Cu privire la propunerile de îmbunătățire a procedurii de stabilire a intervalului orar de

judecare al cauzelor menționăm că, în acest scop, din inițiativa conducerii Curții de Apel Alba Iulia, a fost finalizat recent „Ghidul pentru stabilirea de ore diferenţiate în vederea judecării cauzelor la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia teritorială” realizat în urma unui dialog interprofesional judecători-grefieri-avocaţi și care va fi implementat în perioada următoare la nivelul tuturor instanțelor din circumscripția teritorială.

• Accesul la practica judiciară a instanței este o preocupare constantă a Curții de Apel Alba

Iulia, iar în acest sens recomandăm persoanelor interesate să acceseze secțiunea special creată pe site-ul propriu www.curteadeapelalbaiulia.ro unde pot fi vizualizate inclusiv recursurile în interesul legii promovate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia, dar și sesizările adresate ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sau cererile preliminare adresate CJUE. De asemenea, recent a fost relansată realizarea Buletinelor de Jurisprudență anuale ale Curții de Apel Alba Iulia menționate de unii respondenți și care vor fi publicate în curând prin toate mijloacele de informare. 

Privind facilitarea accesului la compartimentele publice și sălile de judecată aflate majoritatea la etajul II al Palatului de Justiție, precizăm că în prezent la Curtea de Apel Alba Iulia se află în derulare proiectul de „Montare a două ascensoare de persoane pe structură metalică proprie lipite de clădire”, care sperăm să fie finalizat în acest an, după ce anul anterior s-a reușit contractarea serviciului de proiectare și s-au obținut avizele și autorizațiile necesare.

• Referitor la situația spațiului de care dispune Curtea de Apel Alba Iulia, este o realitate

observată și de respondenți că în prezent acesta este insuficient şi impropriu utilizării corespunzătoare, prin raportare la standardele din domeniu și așteptările justițiabililor. Cu toate eforturile întreprinse în ultimii ani, de modernizare, refuncționalizare și optimizare a spațiilor disponibile, proiectul managerial al conducerii instanței de reorganizare (astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al justiţiei, cu mai mult spațiu pentru Arhivă și celelalte compartimente, inclusiv pentru un birou al avocaților și al consilierilor juridici) va putea fi finalizat doar pe măsura eliberării clădirii de către instituţiile cu care împărțim în prezent folosinţa imobilului.

             Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Biblioteca „VALERIU BÂRGĂU” din cadrul Liceului Tehnologic „Constantin Bursan” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (director prof. Daniel ARDELEAN) urmare a inițiativei prof. Gabriela BOGDAN (foto 1) a fost gazda lansării concursului online, de jurnalism, cu tema „Mândria de a fi român”.

Acțiunea, susținută de ziarul „Accent Media” (director Cornel POENAR) și Comisia pentru activități științifice, învățământ, sănătate, cultură, protecție socială, sportive și de agrement din cadrul Consiliului local al Primăriei Hunedoara, coordonată de prof. Maria CRISTEA, a fost dedicată memoriei lui Valeriu BÂRGĂU (foto 2) scriitor, jurnalist, poet și director al săptămânalului „CĂLĂUZA”, plecat mult prea devreme dintre noi, pământul lacom cerând parcă în grăbire „împrumutul” înapoi.

Printre concurenții detașați în cadrul acestei întreceri jurnalistice se numără în ordine: Robert BARBONI (foto 3), Sebastian GHERMAN, Denisa IONESCU și Alina Ioana MONACU.

Câștigătorii primesc diplome din partea ziarului „Accent Media”, iar premiile în cărți au fost oferite de către Asociația Română pentru Patrimoniu și Editura „Carpathia” din București.

În cadrul acestei activități intitulată metaforic „Valeriu Bârgău – flacără ce-a ars ascunsă” am cerut gânduri în exclusivitate în amintirea lui Valeriu BÂRGĂU:

Cornel POENAR – Firul vieții lui Valeriu Bârgău s-a rupt mai devreme decât s-ar fi așteptat cineva, cortina trăirii lui pe pământ lăsându-se parcă prea brusc. El a făcut din viață o chemare, o misiune, îndeplinindu-și rostul de-a lungul anilor care i-au fost hărăziți.

Prof. Daniel ARDELEAN – Omagiem prin această activitate strădania pilduitoare al unui om al scrisului care a lăsat în urmă o moștenire bogată de virtuți alese în slujba semenilor.

Prof. Maria CRISTEA – Valeriu Bârgău este plecat spre veșnicie, dar i-au rămas faptele pilduitoare. A fost un luptător în arena vieții și a scrisului, cu accent pe o puternică vigoare morală.

Din mesajul trimis de Doru Dinu GLĂVAN, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, am spicuit: Activitatea jurnalistică de la Hunedoara, cu sprijinul neobositului jurnalist Cornel POENAR, directorul ziarului „Accent Media” și membru al  UZPR, a dovedit că pentru Valeriu Bârgău trăirea pe pământ a fost o vocație, el știind cu profesionalism să aducă lumină și bucurie în sufletul iubitorilor de literatură, de jurnalism.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR