În spațiul Arian Carpatin dintre Nistru, Tisa și Dunăre, Creștinismul timpuriu prin Apostolul Andrei, a creat o civilizație supremă a României Orientale în secolele IV, V și VI. ”Prin textele călugărilor sciți, învățătura Părinților Capadocieni și a Sfinților Ierarhi, această civilizație influențează hotărâtor lumea și epoca noastră”. (prof. Titus Filipaș)În partea de sud-vest a României, Grădina Maicii Domnului, județul Caraș-Severin, este o depresiune intra-montană, între munții Semenic la nord și munții Almăjului, la sud, numită “Țara Almăjului”. Ea dispune de un colier cu 15 perle, formate din satele almăjene, de-o parte și de alta a râului Nera care izvorăște din munții Semenic și o străbate de la nord la sud. Cel mai dosnic sat din colierul satelor almăjene este Putna, amplasat pe valea cu același nume la o altitudine de aproximativ 400m, mai ridicată decât vatra depresiunii. Putna este așezat în Estul depresiunii și la Nordul munților Almăjului, în buza munților, la confluența pârâului Putnița cu râul Putna, care tocmai aici a ieșit dintre culmea Bealcovățului (895m) si Botu’ Gărâștiului (854m) dintr-o cheie lungă și extrem de îngustă.Ca o taină, Putna este cuprinsă în arcul Carpaților într-un triunghi al spiritualității românești – numit fenomenul “Putna” – cu un vârf în Țara de Sus – la nord – Putna Bucovina, cu altul în Țara Vrancei – la sud-est – Putna Vrancea și ultimul în Țara Almăjului, la sud-vest-Putna Almăj, fenomen ce reprezintă “Sfânta Treime”, pe pământ românesc iar unghiurile simbolizează “Ochiul lui Iisus” în acest spațiu. Ca și despre Carpați “despre Putna nu este de trebuință a se spune că există pentru că, de fapt, certitudinea că există face parte din însăși firea lucrurilor”. (prof. dr. Artur Silvestri) Ea este “sediul miraculosului spațiu simbolic maximal și aproape o coloană a cerului”, așezată acolo “printr-o conjuncție astrală de Potriviri nenumărate”. (prof. dr. Artur Silvestri)Putna, potrivit filozofiei lui Noica, “Unul de-o ființă și Trei persoane reprezintă matricea sensibilității noastre, un arhetip care se va multiplica în toată istoria neamului. Potrivit crezului creștin, rezultatul e o “unitate sintetică” (trei în unul) care este veritabilul Unul – Multiplu, pe calapodul căruia se ridică etosul românesc. În concluzie, România stă pe trepiedul celor 3 Putna, trei persoane de-o ființă, iar cine renunță la trepied abdică de la spiritul românesc.La Putna, unde se găsește una din cele mai frumoase priveliști din lume și unde se află puterea de a fi curajos și conștient, s-a construit o mănăstire din inițiativa enoriașului Zăvoianu Luca, ca loc unde sufletul găsește iluminare, liniște și pace, mântuire, pentru a putea fi ferit de înstrăinare și degradare. Aici oamenii trebuie să găsească credința în Dumnezeu pentru a spera la normalitate. Acesta este satul Putna din Țara Almăjului, așezat pe apa cu același nume, între două spinări de deal, unde omul găsește esența vieții: dobândirea mântuirii și îndumnezeirea ființei umane, imitarea modelului Cristic.

Prof. Pavel Panduru

Dacă aș fi soare, voi ați fi stele

Dacă aș fi pământ, voi ați fi poiene de narcise

Dacă aș fi vânt, voi ați fi floarea-soarelui

Dacă aș fi râul Putna, voi ați fi păstrăvi

Dar nu,

Eu sunt părintele vostru spiritual, voi trebuie să fiți stâlpii societății

Voi trebuie să fiți oameni, oameni adevărați

Iubitori de limbă și neam

Creștini – Ortodocși.

În data de 3 iulie a.c. se împlineau 249 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020). În preambulul aniversării, anul viitor, a 250 de ani de la sfințirea, prin preotul Michael Grosdich din Carașova, și apoi aprinderea primelor două cuptoare înalte ale Reșiței, „Josephus” și „Franziskus”, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au lansat invitația celor care iubesc istoria Reșiței de a participa la un concurs online.

În perioada 22 mai – 1 iulie, în fiecare vineri și miercuri, a apărut în spațiul online câte un set de 5 întrebări cu mai multe variante de răspuns, la care au fost invitați să răspundă iubitorii municipiului nostru, ai istoriei acestuia. Întrebările au fost formulate de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, un împătimit al locurilor noastre. Pentru fiecare răspuns pozitiv trimis, s-a calculat câte un punct. În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea celor 249 de ani, desfășurate în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” (3 iulie 2020), au fost anunțați de către prorectorul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, conf. dr. ing. Cristian Paul Chioncel, câștigătorii concursului online. Dintre cele 166 de adrese de mail de pe care au fost trimise răspunsuri, 25 de participanți au acumulat cele mai multe puncte la răspunsurile trimise.

Proiectul online se va relua în această toamnă. Astfel, în luna septembrie 2020, vom continua cu un set de 60 de întrebări, de data aceasta în colaborare și cu Muzeul Cineastului Amator, prin custodele acestuia, Andrei Bălbărău, cu sprijinul prof. univ. dr. Gheorghe Popovici. Timp de 6 săptămâni (2 septembrie – 9 octombrie 2020) vom pune la dispoziție online câte 5 fotografii din Reșița și împrejurimi, cu cinci posibile răspunsuri de identificare. Astfel, vom avea și 30 de fotografii emblematice și o scurtă istorie a lor, promovând imaginea municipiului și a împrejurimilor sale.

În perioada 4 noiembrie – 11 decembrie 2020 vom continua cu un set de întrebări privind strict literatura și arta plastică a Reșiței, printr-o colaborare cu dr. Ada Cruceanu-Chisăliță, cu un total de 12 seturi – 60 de întrebări. În perioada 1 februarie – 18 martie 2021 vom continua cu un ultim set, de 70 de întrebări privind istoria și mediul înconjurător al Reșiței, exact cum a fost realizat acest prim set, cu sprijinul prof. univ. dr. Gheorghe Popovici.

Întrebările vor fi încărcate, ca și în etapa I a concursului, pe platforma online a Universității precum și pe paginile de Facebook ale Bibliotecii Județene și ale Forumului German din Reșița. Vă invităm și vă așteptăm să participați!

Erwin Josef Țigla