–antologia gândului–
Atras de frumuseți naturale cu descântec de istorie milenară, urc vară de vară în munții rudărenilor, pentru a mă despovăra de grijile și de nevoile tot mai sâcâitoare ale vremurilor când scriu aceste rânduri.. Nevoia de aer curat, binecuvântat de ,,fuiorul de apă vie„ ce pune în mișcare pietrele celor 22 de mori din Rudăria, mă aduce destul de des în cheile cu același nume, pentru a afla de la octenarii Solomia lu Ionel (Codreanu) și Lazăr Sârbu (Matălă), noi povești despre cea mai întinsă zonă mulinologică din Europa.
Munții Almăjului (https://banatulmontan.wordpress.com/)
Zonă, care îmi hrănește imaginația și mă îndeamnă la drumeție an de an de-a lungul și de-a latul munților rudărenilor, înfrumusețații de poveștile ostoite și pline de substanță ale vârfurilor: Svinecea Mare(1224 m), Svinecea Mică (1150 m), Cârşia Mare (1167 m), Znamăn (1020 m), Tâlva Vlăgii (1050 m ), Corhanul Rudăriei (1100 m), Iovârnata Mare (1133 m), Iovârnatebreg (1049 m), Radăcină (1048 m), Tâlva Gabroţului (992m), Rătchinecea (859 m), Gunişcii (825 m), Pravălăc(779 m) şi Socoloţ (720 m), învăluite primăvară de primăvară în aer de sărbătoare.
Aer neprihanit pe care îl respir odată cu aromele liliacului și cu cu verdele nesfârşit al pădurii rudărenilor, de care mă simt legat prin rădăcini, prin simţuri şi prin toate fibrele sufletului, care îmi poartă pașii gândurilor spre ascunzătorile numite ,,zbăguri„, locurile de pace, de liniște și de refugiu ale locuitorilor satului de obârșie în timp de mare primejdie, anunțată de focurile aprinse de plăieși și apoi de grăniceri împărătești pe înălțimile din munții sufletului.
Munți, care ne-au asigurat continuitatea de neam și de grai pe aceste meleaguri, unde m-am bucurat în voie de binefacerile primăverii. Anotimp, care m-au ispitit să urc pieptiș abruptul dinspre Vârful Svinecea Mare (1224m), cel mai înalt din Munții Almăjuluii (cu originea în cuvântul slav,,svinea”–porc), pentru a-mi putea conecta partea ascunsă a sufletului la istoria munților, de care m-am, fără să uit iubirea de acasă și trăirile pline de frumoase nebunii ale tinereții.
Vârstă la care am străbătut an de an drumul de pe Culmea Porcului, în căutarea bureților de toamnă și a urmelor legendei care amintește, că pe aici ,,a trecut Mihaii Vitezul în anul 1594, spre tabăra răsculaților de la Vârșeț”.
,,Drum de 6 ore călare de la Eșelnița la Rudăria, peste Munții Almăjului, unde au loc importante evenimente istorice, amintite de baronul Elmt , într-un raport din anul 1770„. Este drumul pe care a urcat în anul 1788, ,, Batalionul I grăniceresc de 1000 de capete de la Bozovici, care peste Rudăria, sus în monte la Pregheda au ieșit, de unde srăji, pichete, până la Teiul Moșului , spre Jupalnic, au pus, pentru ai opri pe turci„.
Pe acest drum învăluit în aerul puternic ozonat, plecă la ordin în crucea nopții dinspre 17/18 august 1788 din Pregheda, spre Fântâna Porcului de la Stăncilova, avangarda condusă de Iancu Cociaș din Rudăria, care ,,‘naite mergea, ‘ndărăt căuta, sate fugite nima”.
În planul de apărare din anul 1774, ,,colonelul Turtaz, specifică faptul că, Pregheda, situată la granița dinspre Valahia este un important punct stategic în Munții Almăjului, care ar putea opri turcii să intre în Banat, iar Valea Almăjului, ar putea asigura, retragerea trupelor imperiale spre Munții Semenicului„.
,,Bătând cu pasul drumul dintre Rudăria și Pregheda, am descoperit în amintirile unor veacuri de mult apuse, dorința rudărenilor de a-și păstra ființa în istorie. Provocare, care i-a făcut grăniceri în anul 1775, sub comanda baronului Paul Diminic Papilla.„
Vechiul drum dacic , peste munţii înalţi, care mi-a umplut viaţa cu mari satisfacţii şi bucurii în tinerețe, ,,mă apropie tot mai mult de divinitatea cărărilor pierdute în verdele crud al pădurii rudărenilor, pe unde a trecut spre Cazanele Dunării în anul 1788, batalionul condus de locotenentul Fustineanu, pentru ,,ai conturba pe turci”.
Este acelaşi drum, ,,reparat din ordinul generalui Andrei Hadic în anul 1789, care trimite un escadron la Pregheda, pentru a supraveghea strâmtorile de la Topleţ şi Orşova, dar şi pentru a preîntâmpina un atac pe neaşteptate din partea turcilor„.