GABRIELA ȘERBAN: Avva Ioanichie la ceas aniversar – 45

2020-05-11_154438

La Vasiova (cartier al orașului Bocșa, Caraș-Severin), pe Valea Godinova, lângă drumul ce urcă spre Ocna de Fier, se află Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor”[1].

Sfințită în 19 iulie 1907 de către arhimandritul Filaret și împodobită de Tata Oancea, cel care-i sculptează în lemn iconostasul, din 1938 devine mănăstire de maici și poartă numele Sfântului Prooroc Ilie.

Este bine cunoscută istoria veche și legendară a acestui lăcaș, potrivit căreia minerul Axente Perian și-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi cu apa din izvorul ce se află în apropierea mănăstirii. În anul 1850 s-a construit aici o capelă, care devine loc de pelerinaj și închinare, după cum scrie Ion B. Mureșianu: „apa izvorului și tăria credinței au fost căutate de mulți pelerini ce veneau aici de la mai mari depărtări în ziua praznicului Sf. Ilie” și i-a naștere dorința construirii unei mănăstiri. Această dorință a ridicării unei mănăstiri a fost împlinită de Macarie Gușcă (1866 – 1947), sufletul acestui lăcaș, cel care pune piatra de temelie în 2 mai 1905[2].

În perioada comunistă, complexul monahal a devenit preventoriu TBC infantil, apoi școală pentru handicapați. După 1990 a fost revendicat de mănăstire și refăcut complet. Din 1996 Sf. Ilie este declarat Patronul spiritual al orașului Bocșa, iar în perioada 19 – 20 iulie mănăstirea devine centru de atracție pentru sărbătoarea urbei.

Dintre duhovnicii vestiți care au trudit în și pentru această Mănăstire îi amintim pe Vichentie Mălău, despre care se spune că „a strălucit ca un luceafăr în mănăstirile noastre”, Calistrat Bobu, Ilie Cleopa, Olivian Bindiu, Ieronim Stoica și tânărul Ieromonah Ioanichie (Ion Petrică).

Prima stareță a mănăstirii a fost maica Alexandrina Colibaba, născută în Rădăuți (Bucovina), ageră și aspră, adeptă a disciplinei, cu un suflet mare și cu multă evlavie. Nu mai prejos este actuala stareță, maica Varvara, de asemenea fire ageră, inteligentă, o ardeleancă chibzuită și pricepută în administrarea acestui locaș sfânt în care, o mână de măicuțe, se roagă în frăție și armonie, viața acestora axându-se pe rugăciune și ascultare.

De mai bine de 15 ani, sufletul Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor” este tânărul preot Ion Petrică, părintele Ionel, devenit, în timp, ieromonah Ioanichie.

Fiu al Bocșei, Ion Petrică s-a născut în 9 mai 1975 la Bocşa Românǎ, jud. Caraş-Severin. Urmeazǎ cursurile şcolilor din Bocşa, apoi Facultatea de Teologie a Universitǎţii de Vest din Timişoara şi Facultatea de Sociologie, specializarea Asistenţǎ Socialǎ. Din 2011 este doctor în sociologie şi cadru didactic asociat la Facultatea de Ştiinţe Sociale şi ale Educaţiei din cadrul Universităţii « Eftimie Murgu » Reşiţa. Din 2002 funcţioneazǎ ca inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Generalǎ de Asistenţǎ Socialǎ Caraş-Severin şi preot slujitor la Mǎnǎstirea Sf. Ilie din Bocşa. În 25 februarie 2019 devine Ieromonah sub numele de Ioanichie. Este unul dintre cei mai apreciați și căutați duhovnici din zona Banatului Montan, fiind un preot cu har, dar și cu mare dragoste de carte și condei, fiind un intelectual rasat.

A debutat publicistic în 1998 în « Foaia diecezanǎ »din Caransebeş. Continuǎ sǎ publice eseuri în „Reflex”, „24 de Ore”, „Timpul” (Reşiţa), „Bocșa culturală”, iar debutul editorial se petrece în 2006 cu volumul „Meditaţii pentru contemporani”, apǎrut la editura Marineasa din Timişoara. Apoi „Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler”.- Timişoara : Marineasa, 2008 ; „Cuvinte vechi tâlcuite în timpuri noi.”– Sibiu : Agnos, 2009 ; „Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler” ed. a II-a revizuită.- Timişoara : Nepsis ; Eurobit, 2010 ; „Complementaritatea între Biserică şi statul român cu privire la protecţia copilului”. Timişoara. Nepsis; Eurobit, 2010 ; „Meditaţii pentru contemporani”. ed. a II-a revizuită. Timişoara. Nepsis; Eurobit, 2010; „Comunicarea organizaţională”. Studiu de caz. Arad. Editura Universităţii « Aurel Vlaicu ». 2010; „Părintele Paisie Olaru sau acolo unde sălăşluia Iubirea”. Deva. Charisma. 2012; „Biserica şi asistenţa socială din România”. Iaşi. Institutul European. 2012 ; „Religiozitatea și instituțiile sociale în România”. Iași : Institutul European, 2013. De asemenea, semnează postfața ediției a III-a a volumului „Anastasis” de Adrian Georgescu (București : No 14 Plus Minus, 2014).