Seratele „Eminescu jurnalistul” Rigoare și sensibilitate – pledoarie pentru presa militară

Începem prima lună de primăvară cu o nouă serată, aflată sub semnul eternului Eminescu, de aceea, invocându-i numele, gândul ne-a purtat la un text aflat în cartea ”Amintiri”,  scrise de I. Slavici: ”…seratele literare erau pentru Eminescu un fel de sărbători, de la care el nu putea să lipsească, fiindcă una din marile mulțumiri ale lui era să asculte și să lumineze”.

Serata din 9 martie 2020, desfășurată în impunătoarea sală a ICR București, nu putea să fie decât o sărbătoare, cu teme importante, de interes pentru lumea jurnalistică dar și culturală și, asemenea lui Eminescu, am ascultat și ne-am luminat!

Moderatorul evenimentului, domnul Doru Dinu Glăvan, introduce, ca de obicei, pe cei prezenți în atmosfera seratei, iar poetul și jurnalistul Miron Manega ne încântă cu pasaje de mare actualitate din opera jurnalistică a lui Mihai Eminescu, realizând astfel o punte spre temele propriu-zise ale seratei.

Ayako Funatsu, o mare iubitoare a poetului Eminescu, venită tocmai din Japonia, interpretează magistral în limba română romanța „Pe lângă plopii fără soț”.

Entuziastul și fidelul public al evenimentului lunar, organizat de UZPR, prezent ca de obicei în număr mare, deși impedimentele ”coronarovirusiene”  se arătau destul de îngrijorătoare, a putut asista la o amplă pledoarie în favoarea presei militare, de către unul dintre cei mai apreciați jurnaliști ai domeniului, Generalul (r) Gheorghe Văduva, pe care domnul Doru Dinu Glăvan îl prezintă ca fiind ”cel mai cunoscut jurnalist militarpărintele presei militare moderne”.

În cuvântul său, domnul General (r) Gheorghe Văduva a subliniat câteva idei de o profundă înțelepciune.  Domnia sa se referă la eternitatea clipei, la dorința gazetarilor militari de a scrie un jurnalism specializat, în  calitate de ostași ai cuvântului, cuvântul nefiind totuși o armă. Jurnalismul militar este un instrument de construcție a puterii, bazat pe cuvânt, reunind militari de profesie care își propun și realizează să scrie despre un spațiu de risc extrem.

 Nevoia de a avea ostași este permanentă fiindcă războiul este permanent, pacea este relativă. Jurnalistul militar trebuie să cunoască realitatea, în toată plinătatea ei.

Domnului General (r) Gheorghe Văduva, în aplauzele celor prezenți, i-a fost conferită “Distincția Credință și Loialitate”, pentru devoțiunea, perseverența, străduința și puterea de a sluji actul jurnalistic și publicistic și pentru prestigioasa contribuție fundamentală în domeniul militar, de-a lungul unei bogate cariere.

În continuare, domnul Valentin Busuioc prezintă lucrarea ”Trepte spre lumină” a autorului Lică Pavel, militar de profesie și poet cu un profund spirit religios. Din frumoasa operă a autorului, este prezentată o poezie reprezentativă, încărcată de lirism și sensibilitate.

Apoi domnul Liviu Vișan aduce elogii creației autorului lucrării ”Trepte spre lumină”, afirmând că poezia lui Lică Pavel este precum o Catedrală, în care intrăm, ne rugăm, ne închinăm.

Autorul Lică Pavel oferă cartea sa, cu autograf,  celor prezenți și îi invită la finalul seratei la un pahar de vin ”Monaster”, licoare adusă din Basarabia, spre degustare.

Miron Manega înmânează autorului distincția ”Împliniri Scriitoricești” pentru diversitatea în domeniul literaturii și puterea de a sluji actul publicistic.

Lică Pavel prezintă asistenței un artist special, Gheorghe Matei, care a uimit asistența printr-o operă de excepție: Coloana Infinitului, construită pe versuri din Eminescu.

În continuare, Generalul Mircea Chelaru aduce un elogiu Generalului (r) Gheorghe  Văduva, absolvent de filosofie, șef de promoție al Academiei Militare (1976). Vorbitorul analizează după aceea caracteristicile celor două genuri de jurnalism – civil și militar. Dacă Eminescu este un jurnalist implicat, atunci jurnaliștii militari sunt ziariști  aplicați (aflați în miezul evenimentelor, în prima linie a frontului). Dincolo de platoșa de oțel aparentă, se ascunde însă în sufletul unui ziarist militar și dragostea duhovnicească, și dorul de acasă.

Zbor de fluture”, al 120-a volum sub semnătura Generalului Nicolae Rotaru, etalează virtuțile scriitoricești ale unui autor militar, prezentat cu aplomb și har critic de Firiță Carp. Acesta, redactor șef al Editurii ”Detectiv Literar”,  împărtășește auditoriului faptul că îl cunoaște pe autor în calitate de prieten, jurnalist și scriitor. Urmează intervenția autorului, care mulțumește celor prezenți. Generalul Nicolae Rotaru nu trebuie să se laude, fiindcă peste timp, cărțile sale vor vorbi. Reamintește faptul că la 30 martie a.c. va lansa la Plumbuita un nou volum. Domnia sa a primit din partea UZPR distincția ”Împliniri scriitoricești” pentru prodigioasa activitate scriitoricească.

Printre oaspeții de seamă prezenți la serată, publicul a avut ocazia să asculte interesanta prelegere a profesorului universitar, scriitorul craiovean Teodor Nedelcea, care și-a prezentat cele două recente apariții editoriale: ˝Biserica și societatea˝, precum și ˝Marin Sorescu sau vocația identității românești˝.

În alocuțiunea prezentată, domnia sa a spus: ”Îl apreciez pe domnul Doru Dinu Glăvan pentru tot ceea ce a făcut pentru românii din Serbia –  a finanțat tipărirea Atlasului lingvistic a Văii Timocului, demonstrându-se astfel că acolo sunt români și nu alte minorități, cum afirmă sârbii”.

Cunoscutul scriitor a prezentat, totodată, date privitoare la poziția lui Eminescu față de Tudor Vladimirescu. Citându-l pe Iorga, care spunea că ”Eminescu a fost un mare istoric”, profesorul craiovean amintește de atitudinea jurnalistului față de liberali. De asemenea, acesta afirmă că Eminescu nu a fost antisemit, și că nu a criticat religia evreilor ci metehnele lor de ordin economic. Mihai Eminescu este primul care a afirmat că la 1821 am avut parte de o Revoluție, nu de o Răscoală.

Profesorul Nedelcea a vorbit, în contextul prezentării cărților sale, despre Marin Sorescu, lansând ipoteza că acesta nu a avut parte de o moarte naturală, aducând argumente în acest sens. Amintește de implicarea poetului în meditația transcedentală, fapt pentru care avea să aibă numai necazuri. Poetul Marin Sorescu a fost salvat de intervenția lui Adrian Păunescu și Eugen Simion.

Miron Manega i-a înmânat profesorului Tudor Nedelcea distincția ”Excelență în performanță”, oferită de către UZPR.

În încheiere, admiratoarea lui Eminescu, Ayako Funatsu, a interpretat o superbă romanță pe versurile aceluiași Eminescu.

Punem punct acestui jurnal al ediției din 9 martie al Seratelor Eminescu, evocând din nou pe astrul căruia manifestarea îi poartă sublimul nume, despre care același Slavici evocă:” Astfel, Eminescu era una dintre cele mai plăcute și mai caracteristice figuri în cercul literar, era un om care le lua toate în serios, le făcea toate cu inima și fără de gând ascuns și fără de care seratele pierdeau mult din farmecul lor.”

        Text si fotografii  Tanța Tănăsescu / UZPR

VALERIU BÂRGĂU – FLACĂRĂ CE-A ARS ASCUNSĂ

(acțiune dedicată împlinirii a 70 de ani de la nașterea poetului)

2020-03-11_080023

…Momente emoționante la Biblioteca „Valeriu Bârgău” din cadrul Liceului Tehnologic „Constantin Bursan” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (directori prof. Maria CRISTEA și prof. Manuella TODOR).Într-un cadru festiv, memorial s-a desfășurat o nouă ediție a activității dedicate împlinirii a 70 de ani de la nașterea lui Valeriu Bârgău plecat mult prea repede în lumea veșnică, organizatori fiind ziarul „Accent Media” Deva, Inspectoratul Școlar Județean, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Biblioteca Municipală Hunedoara.

A fost o activitate argumentată, de semnificativă consemnare a Marianei PÂNDARU BÂRGĂU în cartea „OBOSIT DE UMBLET” realizată la Editura „Călăuza” – Deva și anume: „Valeriu Bârgău a trecut în lumea umbrelor și parcă a fost ieri, parcă n-ar fi plecat. A rămas poezia să vorbească, să transmită tot ceea ce el nu a mai apucat.

Și cuvintele lui vin înspre noi ca un stol de porumbei, cu zborul greu de lumină.

Abia acum, la ceas de mare tăcere îi auzim adevărata respirație, îi recepționăm mesajele, îi descifrăm trăirile și îi înțelegem inima de poet, inima de om”.

Despre Valeriu Bârgău – ziaristul, poetul, jurnalistul și director al ziarului „CĂLĂUZA”, omul cu un talent aparte, un limbaj plin de simboluri și metafore, cu vorbe ce se nășteau din tensiunea unui zbucium interior au vorbit soția sa, Mariana PÂNDARU BÂRGĂU și Lucia TĂNASE de la Biblioteca Municipală din Hunedoara.

De notat este mesajul trimis cu această ocazie de Doru Dinu GLĂVAN, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din care am spicuit: „Valeriu a fost omul cu o matură conștiință jurnalistică, poet și scriitor s-a identificat cu însăși întreaga sa creație literară.

A conferit din plin curaj și puritate, trăind curat între semeni.

Acum când se împlinesc 70 de ani de la naștere, Valeriu Bârgău se află acolo sus, în raiul Bisericii. Să fii, prieten drag, mereu alături pe Mântuitorul căruia i se cuvine cinste și închinăciune”.

În același context, Ioan Sebastian BARA, managerul Biblitecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara – Deva, a transmis auditoriului: „Am fi fost mai fericiți, în această zi de martie, dacă       l-am fi avut alături de noi pe scriitorul Valeriu Bârgău, dacă l-am fi serbat cu ocazia zilei sale de naștere. Din păcate, nu a fost așa. Timpul n-a mai avut răbdare cu acest scriitor plin de energie, generos și altruist, care a trăit pentru a se dărui. Ne-a părăsit mult prea devreme.

Acum la 14 ani de la despărțirea de Valeriu Bârgău, îi aducem un pios omagiu, ne exprimăm întreaga noastră recunoștință pentru moștenirea literară pe care o păstrăm atât în rafturile bibliotecii noastre, cât și în sufletele noastre”.

Reușit a fost momentul în care preotul Nicolae Dumitru FARCAȘ a rostit o rugăciune pentru odihna sufletului aceluia care a fost Valeriu Bârgău.

Nu a lipsit, în cadrul acestei activități, înmânarea diplomelor pentru câștigătorii concursului de jurnalism „Mândria de a fi român”, printre care: Dan Ovidiu BOTEU, Adnana CUCORANU și Bianca BODROS, premiile în obiecte fiindu-le oferite de către Biblioteca Municipală.

Activitatea s-a încheiat cu un moment cultural-artistic semnat de soții Viorica BRÂNDUȘAN LUPO și Marian LUPO.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

 

 

Dezinformarea și postacii sunt pe punctul de a distruge economia forestieră din România

Foggy_forest

ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA – ASFOR  face un apel public către toți formatorii de opinie de a prezenta într-un mod echilibrat și corect realitățile din domeniul economiei forestiere.

În contextul Scrisorii de punere în întârziere adresată de către Comisia Europeană Guvernului României și a declarațiilor Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, mulți formatori de opinie din mass-media și mediul online se grăbesc să prezinte orice activitate de recoltare, transport și procesare a lemnului ca fiind ilegală sau o defrișare.

Pentru buna informare a opiniei publice dorim să precizăm că activitatea de recoltare a lemnului nu înseamnă defrișare. Folosirea cuvântului „defrișare” în alt context decât acela de schimbare a categoriei de folosință a terenului forestier este eronată. Putem vorbi de defrișare la construirea unei autostrăzi sau, de exemplu, a pilonului podului de la Brăila.

În fiecare birou și casă din România se găsesc piese de mobilier din lemn, produse din celuloză și hârtie, iar toate imobilele folosesc în procesul de construcție elemente din lemn – rodul muncii a sute și mii de români, în condiții de muncă grele, de multe ori în ploaie și frig.

Firmele din domeniul economiei forestiere sunt permanent supuse rigorii controalelor a zeci de instituții ale statului român – poliție, jandarmerie, garda forestieră, ocoale silvice, ANAF, vamă etc – mai mult decât oricare alt domeniu de activitate.

Este dificil pentru opinia publică să își formeze un punct de vedere corect, atunci când sunt prezentate situații care, din necunoașterea particularităților tehnice, sunt ușor interpretate ca activități ilegale.

În cea mai recentă situație de acest gen, formatori de opinie din mediul online prezintă cu insistență, ca ilegală, activitatea de tocare a lemnului. Evident că această activitate este legală. Poți spune oare, cu bună credință, că activitatea morarului de a toca grâul pentru a face făină este ilegală?

Prin tocare, lemnul este colectat și folosit în industria plăcilor sau ca lemn energetic. Poate puțini știu că mobilierul din pal sau blaturile din bucătărie au ca materie primă și tocătura din lemn.

Protejarea pădurilor nu înseamnă oprirea recoltelor de lemn, ci presupune în primul rând creșterea gradului de utilizare a lemnului pentru a reduce impactul de recoltare asupra pădurilor.

ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA – ASFOR contribuie activ, prin activitatea sa, la lupta împotriva tăierilor ilegale și a îndreptării imaginii unui domeniu de activitate la fel de vechi ca și poporul român.

Președinte,

Ciprian Dumitru Muscă

https://asfor.ro/

Pavel PANDURU: Inginer Iacob Burac

11Originar din localitatea Prigor, județul Caraș-Severin, inginerul Iacob Burac s-a născut la 28 martie 1948, într-o familie de țărani modestă și muncitoare, cu iubire de neam, muncă și credință. După tată a avut ca bunici pe Șofron și Suzana Miclău- care au avut patru copii: Sofia, Maria, Luca și Ana.
Luca Miclău s-a însurat cu Livia Burac- fiica lui Vasile Burac- frate cu preotul Iosif Coriolan Burac- mare luptător pentru limbă și neam. Ei au dat comunității și neamului trei copii: Iacob, Ana și Șofron. Iacob a rămas cu numele de Burac. El are o copilărie liniștită alături de cei doi frați. Participă la activitățile agricole ale părinților, învățând să aprecieze munca ca valoare supremă a omului și pe cei care muncesc. Aceste binefaceri sunt strecurate pe nesimțite în mințile copiilor prin pildele de cinste și de bună purtare date de o mamă fără înaltă știință de carte, dar plină de înțelepciune și credincioasă, și un tată la fel de înțelept, harnic și iubitor de muncă și de oameni.
Iacob Burac, după pilda părinților, a învățat de mic să aprecieze pe cei din jur- împărțind bucățica de turtă (pâine) cu frații, cu cei din casă și cu ceilalți copii din sat. Peste ani avea să arate o grijă deosebită față de frați și verișori ca Elena Murgu și Doru Toconiță.
Tânărul Iacob Burac, sârguincios și iubitor de carte a urmat școala primară și gimnazială la Prigor, satul natal, în perioada 1955-1962. Apoi a promovat examenul de admitere la Liceul Teoretic din Bozovici, pe care îl termină in anul 1966. Bacalaureatul, atunci se spunea Maturitate, îl dă la Anina, împreună cu elevii din oraș și îl promovează pe locul II- după Tibi Lopatiță- azi general. La școală a învățat la toate obiectele, dar la matematică excela. În liceu era foarte apreciat de profesorul de matematică- Andrei Dănilă- care era și director, sub îndrumarea căruia a ajuns rezolvitor de probleme la Gazeta de Matematică.
În vara anului 1966 se pregătește pentru admitere la Institutul Politehnic de la Timișoara, Facultatea Electrotehnică. A luat examenul de admitere cu nota 8 și a ajuns student la Politehnică. Trebuie menționat că, în timp ce se pregătea pentru admitere, ajuta și părinții la muncile agricole și păzea vitele la Dâlmă.
După ce ne-am cunoscut în clasa a V-a am început să-l apreciez și să-l prețuiesc tot mai mult. Mă atrăgea la el bunătatea-i primară, simplitatea în exprimare, sinceritatea și conduita, calități ce veneau din adâncul firii sale. Avea o măsură înaltă a bunătății, pe care o învățase din familie și a primit-o ca dar de la Dumnezeu.
Dragostea pentru frumos l-a ajutat mult să poată vedea latura pozitivă a oamenilor, față de care va arăta de-a lungul vieții o grijă deosebită. Încă de copil a legat prietenii profunde, care au rămas pentru toată viața.
Ajuns student la Timișoara a întâlnit altă viață. Însă, om energic, activ, întreprinzător, ascultător și deschis la petreceri- s-a adaptat repede. Avea un magnetism de a strânge oameni în jurul său. Și-a făcut repede noi prieteni cu care a venit de mai multe ori la Prigor. Părinții Luca și Livia au muncit din greu să-l țină la școală și si-au realizat dorința. Acum avea la Timișoara verișorii- pe Elena Mengu, angajată la Fabrica de mănuși și pe Doru Toconiță, fiul mătușii Ana cu Filip Toconiță, cu care se întâlnea destul de des. Nu a uitat nici prietenii de la Prigor- studenți și ei- Cornel Sârbu, Iosif Burac- fratele mamei, Pavel Panduru și Pavel Ghimboașă.

>>>> Pavel PANDURU: Inginer Iacob Burac – articol întreg

 

INVITAȚIE

2020-03-10_105421

11 martie 2020, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție dedicată lunii martie, cea a mărțișorului și zilei de 8 martie, ziua internațională a femeii. Expun Eleonora și Gabriel Hoduț din Reșița. Incursiuni muzicale: formația „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca).

Manifestarea se va desfasura cu aprobarea DSP.

Ea va fi ultima manifestare publica din aceasta luna care se va organiza la Biblioteca Germana Alexander Tietz din Resita.

12 MARTIE – ZIUA  GĂRZII NAȚIONALE DE MEDIU

Interviu în prag de sărbătoare – realizat în cadrul concursului de jurnalism „Sănătatea mediului – sănătatea noastră”

(de vorbă cu Comisar Șef al Comisariatului Județean de Mediu Hunedoara – Angela-Maria CROITORU)

croitoru_a

Ne prezentați pe scurt atribuțiile Gărzii de Mediu, respectiv ale Comisariatului Județean Hunedoara?

– Principalele atribuții ale comisarilor:

aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcărilor prevederilor legale privind protecția mediului, în conformitate cu prevederile HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu modificările și completările ulterioare;

luarea  măsurilor de sancționare, de suspendare/încetare a activității ca urmare a poluării și deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condițiilor impuse prin actele de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecția mediului și a măsurilor stabilite prin actele de control întocmite;

efectuarea acțiunilor de inspecție și control în domeniul legislației specifice poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare, îndeosebi la operatorii economici care desfășoară activități cu impact sau impact semnificativ asupra mediului și care necesită deținerea  autorizației de mediu sau autorizației integrate de mediu, avize de mediu, acord de mediu (după caz);

            – Ce urmărește colectivul pe care îl conduceți prin controalele în domeniul poluării?

            – Controalele în domeniul poluării vizează  în primul rând ca activitățile desfășurate să nu aducă un prejudiciu factorilor de mediu: apă, aer, sol, biodiversitate, în care scop comisarii exercită atribuții specifice în acest domeniu. Principalele atribuții specifice sunt:

controlează activităţile care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare, împreună cu organele competențe, după caz;

participă la stabilirea cauzelor poluării asupra factorilor de mediu şi aplică sancţiunile prevăzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor activităţi pe perioade determinate de timp, în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populaţiei sau în cazul în care se constată depăşirea concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia în vigoare;

controlează respectarea prevederilor referitoare la protecția atmosferei;

controlează modul de conformare al operatorilor economici la legislația în domeniul gestiunii deșeurilor de orice natură;

controlează activitățile operatorilor economici privind transportul deșeurilor;

controlează respectarea dispozițiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din albiile minore și majore ale cursurilor de apă; controlează respectarea legislației din domeniul emisiilor industriale.         

– Vreti să ne spuneți ce se verifică prin controalele în domeniul substanțelor și preparatelor periculoase?

– Controalele în domeniul substanțelor și amestecurilor periculoase:

controlează realizarea importului, exportului și tranzitul de substanțe și amestecuri periculoase;

verifică conformitatea fişelor cu date de securitate;

verifică respectarea prevederilor legale privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor precum și respectarea prevederilor privind restricțiile la producerea, introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe periculoase ca atare, în compoziția unor preparate sau articole;

verifică respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;

verifică respectarea prevederilor privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice;

controlează respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizează stratul de ozon.           

Să nu uităm controalele în domeniul biodiversității și a ariilor naturale protejate. Aici ce ne puteți zice?

– Controalele domeniul biodiversității și al ariilor naturale protejate: vizează  respectarea legislației specifice, respectarea prevederilor planurilor de management al ariilor naturale protejate, având în vedere faptul că peste cca 30 % din suprafața județului Hunedoara se suprapune peste suprafețele  unor Parcuri Naționale, Parcuri Naturale,  situri Natura 2000 sau monumente ale naturii. Principalele atributii specifice în acest domeniu sunt:

controlează modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate, siturile Natura 2000, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice şi acvaculturii;

controlează  activităţile care implică organisme vii modificate genetic;

controlează autorizaţiile şi modul de desfăşurare a activităţii de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol din apele naturale ce aparţin domeniului public;

controlează respectarea reglementărilor privind importul/exportul de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică;

controlează activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestră şi acvatică;

controlează legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sălbatice de către persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de viaţă asigurate acestora;

controlează respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de distrugere a habitatelor naturale prin arderea miriştilor, stufului sau vegetaţiei forestiere, prin desecări sau devieri ale cursurilor de apă ori activităţi de turism necontrolat şi neorganizat, acţiuni care au ca efect distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sălbatice;

controlează respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos. 

Ce doriți să transmiteți tinerei generații pe  linia   grijii  față de mediu și implicit de sănătatea acesteia?

            – Garda Națională de Mediu participă la consilierea, educarea și informarea populației, în mod special a tinerei generații, pentru asigurarea unei protecții proactive și responsabile a mediulu.

            În fiecare an, în data de 12 martie este sărbătorită Ziua Gărzii Naționale de Mediu.

Cu această ocazie se desfașoară diferite  acțiuni informative/educative alături de elevi ai școlilor și liceelor din județul Hunedoara în baza parteneriatelor educaționale încheiate, alături  de operatorii economici de pe raza județului și alături de  Unități Administrativ Teritoriale și ONG-uri. Ziua Gărzii Naționale de Mediu este nu numai o zi de acțiune pentru mediu, ci și un moment în care conștientizăm rolul pe care îl are această instituție în apărarea mediului și recunoașterea valorii activității susținute până acum. Protejarea mediului trebuie să intre în conștiința fiecărui locuitor al țării. Din această perspectivă, dorim să fim un partener pentru toți cetățenii României și în mod special pentru toți cetățenii județului Hunedoara.

            Avem datoria ca toți să ne asigurăm că următoarele generații se vor putea bucura în continuare de peisajele naturale de care noi încă ne bucurăm, că vor trăi într-un mediu curat care să nu le afecteze sănătatea  și că vor putea să aprecieze diversitatea formelor de viață care îi înconjoară. Numai fiind conștienți și responsabili de efectele pe care le au activitățile noastre asupra mediului înconjurător putem să acționăm în scopul de a fi protejat.

 

BĂDĂU VLAD Dan

Clasa a X-a

Colegiul Național  „Decebal” Deva

 ÎN PRIM PLAN: CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR HUNEDOARA

ilcu

 Clubul Sportiv Școlar Hunedoara este unitate de învățământ cu program sportiv suplimentar, care are organizate secții de atletism, box, handbal, lupte și natație, având înscriși 478 elevi. Unitatea şcolarizează elevi din învăţământul şcolar gimnazial şi liceal din unităţile de învăţământ din Hunedoara şi zonele limitrofe.

CSS Hunedoara – după cum ne declara în exclusivitate prof. Marieta ILCU RĂILEANU (foto) în calitatea sa de director – are organizate 5 sporturi olimpice, cu 15 profesori-antrenori normați. Misiunea Clubului este pregătirea (selecţia, iniţierea, educarea şi perfecţionarea) la un nivel cât mai înalt în vederea obţinerii unor rezultate deosebite în competiţiile naţionale și internaţionale, promovarea unui număr cât mai mare de sportivi la loturile naţionale, centrele de excelență la handbal și cluburile de seniori. Modalitatea de a atrage sportivii sunt acordarea condițiilor de pregătire și participarea la competiții și desigur, recompensarea lor pentru rezultatele obținute. CSS Hunedoara a obținut anul trecut un total de 63 medalii la Campionatele Naționale și Internaționale, Campionatele Naționale Școlare, Cupa României, astfel: 19 de aur, 16 de argint, 28 de bronz și a promovat 15 sportivi la loturile naționale de juniori ale federațiilor sportive.

În anul școlar 2019-2020 Clubul este înscris cu 3 echipe în Campionatul Național de Handbal la Juniori I Băieți, Juniori II Băieți și Junioare III Fete.

Așteptăm rezultate de la atleții noștri care se antrenează pe stadionul Corvinul. Pentru a susține activitatea acestora organizăm cantonamente de pregătire la București și în alte locuri pentru a le asigura condițiile minime de pregătire. De notat că, anul trecut atleții au obținut 10 medalii la Campionatele Naționale și avem 8 sportivi în loturile naționale de juniori. Ne mândrim cu atleții: Bolohan Anamaria, Pop Adelin, Pivniceru Petrina, Scurtu Sarah, Bucur Cezara, Țibichi Denisa, Marian Andrei, Bolboaca Sebastian Gheorghe, Salomia Andrei, Agrigoroaie Eduard.

Și la natație rezultatele sunt bune, cu  remarcă pentru Nagy Nandor, o mare speranță a natației hunedorene.

La lupte avem un sportiv la lotul național și anume pe Moldovan Lucian, iar la box, ne mândrim cu pugiliștii: Gârleanu Daniel Florin, Gălan Dumitru Alexandru, Boar Alexandru.

Pe fondul succeselor de anul trecut, în această perioadă se pot nota ore de muncă intensă în pregătire, multă responsabilitate și dorința de valorificare a șanselor în întrecerile care ne așteaptă.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

PROMOVAREA EDUCAȚIEI ȘI A FORMĂRII PROFESIONALE

Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara, după cum ne spunea prof. Maria CRISTEA, în calitatea sa de director (foto), participă în cadrul campaniei „Meseria face diferența!”, lansată de Ministerul Educației și Cercetării, cu reușite acțiuni de promovare a educației și formării profesionale, pentru ca elevii de gimnaziu să-și poată alege traseul educațional care li se potrivește în vederea întemeierii și dezvoltării unei societăți bazate pe competențe.

Prin oferta educațională a anului școlar 2020-2021, Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” oferă o paletă largă de specializări și calificări, atât în cadrul formei de învățământ – liceu zi, cât și în învățământul profesional și dual. Aceasta, fiindcă se dorește valorificarea fiecărui elev, în sensul oferirii unui nivel ridicat de cunoștințe, o calificare căutată pe piața muncii, și nu în ultimul rând, pregătirea pentru viață, ajutându-i să devină adulți responsabili, integrați social și profesional, punându-le în valoare întregul potențial intelectual și afectiv, indiferent de ruta de pregătire aleasă.

„Meseria este brățară de aur” spune un vechi proverb românesc, iar învățământul dual vine în sprijinul acestei afirmații, fiind o nouă formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, care oferă elevilor șansa de a dobândi competențe practice în meseria pe care și-au ales-o și de a avea un loc de muncă asigurat după finalizarea studiilor. Această formă de învățământ se bazează pe contractul de parteneriat dintre liceu și agentul economic precum și pe un contract de practică individual care permite formarea profesională a elevilor direct la locul de muncă, fapt ce derivă din efectuarea practicii la companiile partenere. Liceul nostru este singurul liceu din municipiul Hunedoara cu această formă de învățământ, oferind elevilor posibilitatea de a se califica în următoarele meserii: electromecanic utilaje și instalații industriale, operator la mașini cu comandă numerică, sudor și constructor montator de structuri metalice.

            Urmând învățământul profesional, elevii pot obține următoarele calificări: frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist. Toate aceste calificări din cadrul învățământului profesional și dual oferă elevilor siguranța locului de muncă la finalizarea studiilor, datorită parteneriatelor cu agenții economici din Hunedoara, companiile DRAEXLMAIER, ASSA ABLOY, RECOM SID, MACON și SALONUL NOBBLESSE.

Așa cum spunea Abraham Lincoln „Cel mai bun mod de a prezice viitorul este de a-l construi”, elevii care vor urma liceul tehnologic se pot specializa în două domenii, care au o mare căutare pe piața muncii și un mare impact în societate, și anume: tehnician ecolog și protecția calității mediului și tehnician electronist.

Aș dori să închei, cu un îndemn pentru toți absolvenții claselor a VIII-a cărora le sugerez, să-și îndrepte atenția înspre exigența cerută de cunoaștere, aptitudini, valori şi sentimente dobândite în perioada şcolarizării. Toate competențele pe care le veți dobândi în școală, vor putea fi valorificate pe parcursul întregii vieți, pentru a avea o carieră de succes.

            Vă rog, să nu uitaţi, că doar prin educaţie se poate atinge un ideal profesional şi se pot lua alegerile cele mai corecte în viață!

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

La Editura UZP a apărut  cartea ”Sărbători, tradiții în România. Însemnări de reporter.” de ELENA TRIFAN

După lectura acestui volum, creat de prof. dr. lexicograf de formație, redactor, cercetător, publicist și promotor cultural, Elena Trifan, avem un sentiment de perplexitate: Unde am fost noi, cum am tăit fără… cum am trecut peste… sărbători și tradiții? Sărbătorile sunt pretext pentru un examen de conștiință cu privire la comunitatea românească în context din ce în ce mai dinamic, dramatic, dificil, dacă nu chiar ostil reașezării și întemeierii durabile într-un spațiu identitar din ce în ce mai vulnerabil.

Tradițiile în sensul de valori perene, redescoperite sau reinventate, devin un pretext de luare aminte. Prin condeiul vigilent, prob al Elenei Trifan, autoare a unor cărți absolut necesare, incitante, bine scrise, suntem conectați dintr-o dată la interfețele sărbătorilor de peste an, marcate de evenimente etnografice, instituții și oameni de mare valoare ce merită atenția autoarei și a cititorilor ei.

Este ceea ce programele românești și europene deschid prin savoir connaître, savoir vivre, savoir agir, prin cercetare pe teren și angajarea oamenilor din partea locului. A face baie de mulțime căutând alteritatea cu rost este incredibil, cu atât mai mult cu cât lumea postmodernă suferă de cecitate la valoare, cultivă kitschul, gata de a se înstrăina de sacru, de străbuni și tainele locului.

Acest volum cuprinde oaze de libertate spirituală, generate de inițiative, roluri, meniri în speranța regenerării socio-culturale, economice într-un ocean de exasperare provocată de comunismul atroce și capitalismul feroce… Cartea propune un spațiu superior al întâlnirii care înalță spiritual sau ne îndreaptă pașii spre comuniunea în eclave rurale și instituționale ne-îngenunchiate încă de mondialism până la uitarea rădăcinilor identitare.

Volumul surprinde foarte plăcut prin vastitate, profunzime, acribie cu riscul de a inhiba degustătorii tehnocrați de marea taină a mecanismelor ei senzoriale. Nu, lumea postmodernă nu poate spulbera răgazul pentru ceremonial în viața publică și privată, mai mult chiar, e datoare să protejeze acest patrimoniu prin soluții viabile.

Elena Trifan face mai mult decât reportaj al evenimentului cultural asistând la sărbători religioase și laice. Autoarea face un act impresionant de recuperare și conservare a unor cutume al căror sens este slab conturat, dacă nu chiar pierdut de generații hedoniste, prea grăbite să asculte doar de spiritul mercantil al vremii.

Volumul este bivalent, oarecum asimetric, dar foarte bine elaborat și înclină balanța spre componenta lumescă, numită laică de autoare, deși mai indicată ar fi opoziția religios/nereligios.

În partea I, se prezintă nouă sărbători religioase, de la Bobotează, când se sfințesc apele și caii prahoveni, tipuri de ritual ecumenic înainte și după Sărbătorirea Nașterii Mântuitorului. Impresionează tablourile de tip basorelief, vibrația intelectuală și afectivă ce dublează fiecare rând din această primă parte.

Recunoștința este motivația scrisului, autoarea exprimând adeziunea pentru predecesorii care au întemeiat și slujit în satul românesc tradițional. Și aici, biserica este acea axis mundi, spre care Elena Trifan ne îndeamnă de a reveni la simplitatea originilor.

Despre o ctitorie a lui Matei Basarab din satul Parepa Domnia Sa notează: „Acesta este lăcaşul în care am primit taina Sfântului Botez şi binecuvântarea divină, în care mi-au fost creştinaţi, cununaţi şi binecuvântaţi pentru înmormântare moşii şi strămoşii, în care sufletu-mi de copil participa cu uimire şi încântare la slujbele religioase. Din curtea casei părinteşti auzeam adeseori glasul preotului în timpul slujbelor şi al clopotelor care trăgeau fie a moarte, fie a sărbătoare şi bocetul vreunei femei în cimitir.”

Partea a doua a volumului, mult mai convingătoare prezintă în jur de 40 de sărbători-proiecte cu potențial turistic ale unor comunități locale românești din toate zonele pe care le-a cercetat Elena Trifan. Punerea în pagină este telegrafică pe alocuri, devoalând unicitatea participării noastre la acel genius locci dat de coordonatele spațio-temporale și umane în care  ne edificăm viața noastră cea de toate zilele.

 Veți citi alert acest volum și ca experiență antropologică de mare complexitate a autoarei ce ne invită parcă, fie la târgul de mărţişoare cu gazdă- Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, fie la Târgul „Cocoșul de Hurez”.

 Notabile sunt și transcrieri interesante de texte, rețete, mesaje și situații de multilingvism ce fac din numeroase pagini și capitole excelente cinerame ale comunității noastre spre care vin tinerii pentru schimbul de taine și preluarea ștafetei:

 „E un lucru foarte fin/Cu aluzie la destin.”

Am luat act de esența sărbătorii decojite frecvent de tradiții fără a capta mai nimic din carnavalescul, vuietul spectacular al lumii?

Aceasta este întrebarea la care ne invită autoarea să reflectăm în timp ce ne predă lecția privirii, a conviețuirii și a lucrului împreună.

                                                                                Prof.dr. Niculina  BERCEA

INVITAȚIE

9 martie 2020, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea cărții „tricicleta care te va ridica la ceruri – ritualuri și bagatele -”, autor: Christian Bistriceanu, apărută în cadrul Editurii „Mirador“ Arad 2020.

2020-03-08_163442

Cât valorează, pentru dumneavoastră, viața Sorinei Pintea, domnule președinte?

La această oră, un om se luptă cu o boală grea, care, în orice moment, îi poate pune  în pericol viața. Nu poate să mănânce și are permanent nevoie de un medic dar, din păcate, acest medic nu a fost chemat să fie lângă ea și să o ajute. Se întâmplă, toate acestea, nu acasă la bolnavă și nici într-un spital, ci în celula unde este ținut de câteva zile acest om. Nu contează faptul că acest om este fostul ministru al sănătăți, Sorina Pintea. Contează, numai și numai faptul că este un cetățean al României, stat de drept, stat membru al Uniunii Europene, un cetățean căruia i se încalcă dreptul său suprem, dreptul la viață! Un om care, în condițiile precare în care se află, prin statutul său de deținut, nu poate beneficia de tratamentul de care are vitală nevoie, numai și numai pentru că un procuror și un judecător consideră că, fie și aflată în arest la domiciliu, Sorina Pintea reprezintă un pericol public!

 Sunt tot mai mulți oameni de bună credință care iau act, cutremurați și revoltați,de lupta pe care Sorina Pintea o duce cu boala și cu lipsa de omenie a unora sau a altora, întrebându-se dacă acest caz de-a dreptul halucinant, de barbară încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, este cunoscut celor care se auto-proclamă marii, neînfricații apărători ai legii și ai legalității. Firește că se află, de vreme ce și procurorii DNA lucrează sub autoritatea ministrului de justiție. Care, la rândul său,se află pe lista guvernului cu care premierul desemnat, Florin Cîțu, va veni în fața Parlamentului pentru a primi votul de investitură. Angajându-se că va face totul și că nu va precupeți nici-un efort pentru demnitatea, libertatea și prosperitatea României și a tuturor românilor,indiferent de etnia lor,ca și de credințele lor politice sau religioase          

Știu, oare, domnul ministru desemnat, Cătălin Predoiu și domnul aspirant la investirea ca premier al României, Florin Cîțu, drama pe care o trăiește la aceste ore cetățeanul român Sorina Pintea numai și numai pentru că un procuror și un judecător au decis că ea trebuie să rămână în arest? Și asta deși toate analizele dovedesc ,fără putință de tăgadă, că în fiecare clipă s-ar putea petrece un eveniment cu consecințe nefaste. Și că, acum până nu este prea târziu, este nevoie ca  domniile lor să ia o decizie perfect legală și omenește îndreptățită. Decizia ca Sorina Pintea, cetățean român, să fie scoasă din arest și să se afle sub supravegherea legii acasă sau într-un spital, unde să primească toate îngrijirile medicale de care are urgentă nevoie? Firește că știu dar nu au mișcat un deget.

 Și atunci vin și mă întreb, iar, la rândul meu, întreb mai departe: oare președintele Klaus Iohannis, președintele tuturor românilor, investit de legea fundamentală a țării să fie garantul suprem al respectării drepturilor omului, cunoaște această situație pe care nu îmi mai găsesc cuvinte ca să calific? Firește că știe, dar,până acum, tace mâlc! Deși ar fi putut să intervină și să ceară celor în drept să ia măsurile de scoatere a Sorinei Pintea din arest și plasarea sa în sub supraveghere la domiciliu. Putea să facă asta dar, până acum, nu a făcut-o!

 Bineînțeles că se vor afla avocați din oficiu ai domnului președinte care îmi vor atrage atenția că dacă ar face acest lucru președintele Klaus Iohannis și-ar depăși atribuțiile prevăzute de Constituție. Nimic mai fals! Fiindcă eu, și sunt convins că nu numai eu, nu îi cer domnului președinte decât să o ajute pe Sorina Pintea să se poată bucura de ceea Declarația drepturilor omului consfințește că este dreptul său suprem- dreptul la viață! Cât despre ipoteza, foarte puțin justificată, că, în cazul în care ar interveni și ar cere ministrului justiției sau premierului desemnat să examineze, cu înțelegere și cu bună credință, situația dramatică în care se află Sorina Pintea-cetățean al României care, până la pronunțarea sentinței definitive beneficiază de prezumția de nevinovăție-, domnul președinte și-ar depăși prerogativele, pot să garantez că nici-un om cu frica lui Dumnezeu nu va ridica cuvânt în fața sa. Dimpotrivă, dacă ar interveni, acum, când încă mai se poate face ceva, ar putea să examineze șirul de abuzuri și de încălcări ale legii și legalității comise de către procurorii DNA și, poate ar avea o mai corectă evaluare a realității. Asta este tot ceea ce am avut de spus și de scris în aceste clipe de cumpănă despre care au avut curajul și demnitatea Mihai Gâdea și invitații săi să discute, cu multă înțelepciune și cu profundă omenie, în îemisiunea difuzată pe canalul Antena 3.

 Cu ani în urmă, un mare înțelept și un mare umanist, Andre Malraux, a rostit aceste cuvinte memorabile: „O viață de om nu valorează nimic, dar nimic nu valorează cât o viață de om”.

 Cât valorează, pentru dumneavoastră, viața cetățeanului român Sorina Pintea, domnule președinte?

 Serban Cionoff

Jurnalul National 

Ziariștii arădeni din UZPR și-au ales conducerea pentru următorii patru ani

Sala Centenar a Bibliotecii Județene „A.D. Xenopol” a găzduit astăzi Adunarea Generală de Alegeri a Filialei „Ioan Slavici” Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Președintele Vasile Filip a fost reales pentru un nou mandat, de patru ani, împreună cu întreaga echipă de conducere: Gabriela Groza (secretar), Daniel Scridon și Lucian Șerban (vicepreședinți). În condițiile în care numărul ziariștilor arădeni care s-au alăturat UZPR  a crescut în ultimul an, filiala având deja 37 de membri, au mai fost aleși doi vicepreședinți, Lavinia Betea și Doru Sinaci, în conducere fiind cooptat de asemenea și Gabriel Constantinescu. Un alt punct aflat pe ordinea de zi a fost alegerea celor doi membri ai filialei care îl vor însoți pe președintele Vasile Filip la Adunarea Generală de Alegeri a UZPR, care va avea loc pe 14 martie, la București. Au fost aleși Lavinia Betea și Vasile Sărăndan.      

În deschiderea ședinței, președintele Vasile Filip a prezentat raportul de activitate, din care spicuim:  „În  urmă cu doi ani, mai exact pe 16 martie 2018, 7 membri UZPR din Arad […] ne-am întâlnit la Biblioteca Judeţeană A.D. Xenopol şi am hotărât să ne constituim în Grup, conform Statutului Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Atunci, la propunerea colegilor, am acceptat funcţia de coordonator  al Grupului până vom îndeplini condiţiile să redevenim Filială (reamintesc faptul că în 7 ianuarie 1994 în Arad a luat fiinţă o filială a UZPR, primul preşedinte fiind ales publicistul Emil Simandan dar, după mai mulţi ani, şi-a încetat activitatea). Din momentul reorganizării ne-am mobilizat cu toţii să convingem cât mai mulţi ziarişti profesionişti din redacţii sau pensionari să vină alături de noi, şi pot să spun că un rol deosebit l-a avut Gabriela Groza care şi-a şi ajutat colegii să îşi întocmească dosarele pentru a fi primiţi în Uniune. Aşa se face doar după câteva luni eram deja înregistraţi ca filială a UZPR. În aceste  condiţii am convocat, pe 22 iunie 2018, o întâlnire în sala ASTRA a Bibliotecii Judeţene «A.D.Xenopol» din Arad. […] Pentru dinamizarea întregii activităţi organizatorice, alături de mine (pentru că am fost de acord să continui până la alegerile la termen), în conducere au fost aleși jurnaliştii Lucian Marius Şerban şi Daniel Pavel Scridon – coordonatori adjuncţi şi Gabriela Groza – secretar. Tot atunci am luat hotărârea că Filiala din Arad a UZPR să poarte numele marelui clasic al literaturii române IOAN SLAVICI – cel mai important scriitor şi jurnalist arădean din toate timpurile, născut pe meleagurile arădene, la Şiria”, a spus Vasile Filip.

Lansări de carte sub egida UZPR

În continuare, acesta a vorbit despre vizitele pe care le-a făcut-o la Arad Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prima pe 13 noiembrie 2018, iar cea de a doua pe 8 noiembrie 2019, când a participat la lansarea a două volume,  „Voci și vocații jurnalistice arădene în UZPR”, coordonat de Emil Șimăndan și Vasile Filip, și „Baricada din călimară – Fragmente arădene cu poetul Ștefan Augustin Doinaș și publicistul Emil Șimăndan”, volum realizat de Geanina Jecalo Iovănescu. „Pentru Filiala Ioan Slavici Arad, 2019 a fost un an de sărbătoare cu multe evenimente importante și activități pe măsură. În primul rând, asemeni colegilor din toată țara, am marcat cum se cuvine centenarul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Tot anul trecut, filiala noastră a împlinit un sfert de secol de existență. Cu acest prilej a fost publicată prima carte dedicată filialei din Arad a UZPR. Este vorba despre volumul «Voci și vocații jurnalistice arădene în UZPR», coordonat de Emil Șimăndan, întâiul președintele al filialei și cu o contribuţie mai mică din partea mea. De asemenea, tânăra jurnalistă Geanina Jecalo Iovănescu a editat o carte dedicată personalității colegului nostru Emil Șimăndan la împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani: «Baricada din călimară – Fragmente arădene cu poetul Ștefan Augustin Doinaș și publicistul Emil Șimăndan». Ca o încununare a acestor evenimente, pe 8 noiembrie, în sala Sabin Drăgoi a Bibliotecii Județene Arad, a avut loc, sub genericul Convorbiri jurnalistice, o întâlnire a membrilor filialei cu cititorii, întâlnire care a fost onorată de președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan. Manifestarea a cuprins Evocări la Centenar –  în care au fost prezentate momente importante din istoria presei arădene de la Marea Unire până astăzi, lansarea celor două cărți, prezentarea expoziției de fotografie a colegului nostru Virgiliu Jireghie, cu imagini de la sărbătoarea Centenarului, ce a avut loc la Sala Radio din București și un elogiu impresionant pentru breasla jurnaliștilor făcut de președintele UZPR Doru Dinu Glăvan, care, în final, a acordat colegilor Virgiliu Jireghie, Gabriela Groza și Daniel Scridon distincția «Credință și loialitate» din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar Filialei Ioan Slavici Arad – Placheta Aniversară și Medalia de Aur a UZPR”, a mai spus Vasile Filip.

Discuții despre o nouă carte

După alegerea conducerii și a celor doi membri care vor reprezenta jurnaliștii arădeni la Adunarea Generală a Alegeri a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cei prezenți au discutat despre organizarea unei tabere de jurnalism și realizarea unui nou volum care să cuprindă creații ale ziariștilor arădeni. Printre cei care au făcut propuneri în acest sens au fost Emil Șimăndan, Dorin Ocneriu și Lavinia Betea.

Lucian Serban / UZPR

PREZENTARE DE CARTE

3 martie 2020, Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu” / Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, Chișinău, Republica Moldova:

Prezentarea cărții-album: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, „Monumentele Mihai Eminescu”, Reșița: Editura „Banatul Montan”, 2018, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

Centrul Academic Internațional Eminescu2020-03-05_080142

Mihai Eminescu este steaua polară a culturii românești. Astfel ne spun autorii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla autorii cărții „Monumentele Mihai Eminescu”, carte apărută în cadrul proiectului ROMÂNIA CENTENAR, 1918 – 2018 al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Cartea a fost lansată la Centrul Academic Internațional Eminescu cu prezența autorilor – oaspeți bineveniți Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma. Albumul lansat propune o panoramă reprezentativă a monumentelor, busturilor și a plăcilor comemorative închinate poetului Mihai Eminescu din mai multe țări. Activitatea a început cu salutul directorului Centrului Academic Eminescu doamna Elena Dabija, care a salutat prezența oaspeților și a povestit câteva repere din activitatea Centrului. La fel a salutat oaspeții și s-a expus asupra cărții directorul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, doamna Mariana Harjevschi. Despre istoria amplasării unor monumente a poetului Mihai Eminescu și unele busturi le-a povestit celor prezenți academicianul, scriitorul și criticul literar domnul Mihai Cimpoi. Domnul Gheorghe Jurma a venit și cu un set de cărți pentru Centrul Eminescu. Iar domnul Erwin Josef Țigla a împărtășit celor prezenți planurile de viitor, țările în care urmează să călătorească pentru a descoperi în continuare monumentele marelui poet, în plus a surprins plăcut publicul. Toți cei prezenți la activitate s-au ales cu un dar, cartea liliput „Luceafărul”.

Foto: FDG Caras-Severin