Munţii Dognecei, un Kogaion al românismului, colţ de Rai ales de Dumnezeu, cu un mesaj de la Maica Domnului, în dimensiunea doisprezece, este dăruit cu bogăţii ale subsolului, cu pietre preţioase, vorbitoare şi pline de sfinţenie. Acest templu sacru este însufleţit de oameni care mărturisesc, din tot sufletul şi din tot cugetul lor, dragostea de muncă, de semeni şi de Dumnezeu, pentru mântuirea şi purificarea sufletelor. Aici a fost o evoluţie a conştiinţei de la mineral către angelic, creându-se etosul acestor locuri şi oameni cu smerenie, evlavie şi bun simţ. De aici a ieşit ca o floare de sub zăpezile muntelui – Omul Constantin Gruescu, zâmbind încrezător unei naţiuni şi lumii întregi.
Sub bolta codrului, de-a lungul zecilor de ani, s-a desfăşurat activitatea jertfelnică şi purificatoare a Omului Munte, a Omului Transcedental, a Omului Cosmic, rază şi Logos – Constantin Gruescu.
Domnia Sa este un Gerula al vremurilor de azi, este un urmaş al lui Deceneu, o coloană ce face legătura între cer şi pământ.
Este un Lot ce va salva de la sodomizare şi pedeapsă acest spaţiu din grădina Maicii Domnului.
Este un Patriarh de lumină al românismului care duce faima bogăţiei, sfinţeniei, bunătăţii şi înţelepciunii poporului român în toată lumea.
Este un patriot şi un naţionalist desăvârşit legat de ţară prin cordon ombilical. Patriotismul său nu este cu excese, ci este un patriotism luminat de tipul patriotismului lui Mircea Vulcănescu – marele nostru filozof.
Viaţa sa este un model de smerenie, de jertfelnicie şi de dragoste pentru români şi pentru ,,Cel care ne-a creat”.
La 95 de ani, prin întreaga sa viaţă, a fost şi a rămas un simbol pentru afirmarea fiinţei naţionale. Întrega activitate a Domniei Sale va fi pentru toţi cei ce simt româneşte o lecţie de istorie şi de viaţă. Peste tot pe cărările purtate de destin, în relaţiile interumane a dus cu el omenescul, având ca năzuinţă, desăvârşirea omului. Sub lumina soarelui de primăvară, roadele celor 95 de ani încărcaţi de împliniri, dau imaginea unui Om al gândului sacru, cu suflet de creştin şi ortodox. Urăm Domnului Constantin Gruiescu să trăiască mulţi ani şi să rămână cu aceeaşi vigoare şi prospeţime a capacităţii de muncă şi aceeaşi patimă pentru sacralitatea pietrelor sale vorbitoare. Să ne trăiţi întru mulţi şi fericiţi ani!

Reșița. Totul era verde în jur, iar freamătul naturii te inspira la bucuria de a fi, de a trăi și simți.

Pe fondul prospețimii acestui anotimp, librăria „Semn de carte” a fost gazdă ospitalieră unui inedit eveniment cultural-jurnalistic, intitulat parcă metaforic „Întâlnire colegială, de suflet”, organizator fiind Filiala UZPR Caraș-Severin „Ștefan Naciu” (președinte Oana GLĂVAN).

Au participat membrii UZPR, emoțiile acestora simțindu-se, împărtășindu-se, printre invitați consemnând și prezența cunoscutului jurnalist hunedorean Cornel POENAR – fondatorul și directorul săptămânalului „Accent Media”.           

După audierea Imnului jurnaliștilor și prezentarea de către scriitorul și jurnalistul Gheorghe JURMA a dorinței de realizare a istoriei presei din Banat, Doru Dinu GLĂVAN, în calitatea sa de președinte al UZPR, a prezentat cele mai semnificative activități ale Uniunii, desfășurate sub genericul „Împreună scriem istoria clipei”. A mai punctat faptul că într-o autentică sărbătoare jurnalistică, cu ocazia Centenarului UZPR s-a dezvăluit o placă memorială în locul unde s-a constituit prima uniune de breaslă a jurnaliștilor.

Apreciat a fost apelul către cei care practică meseria de jurnalist și anume: să fie mereu împreună, uniți, reprezentând cu cinste o presă care să aducă servicii societății românești, pentru o viață mai bună a cetățenilor.

Cu această ocazie s-au acordat din partea UZPR Diplome de excelență jurnaliștilor Gheorghe JURMA, Erwin Josef ȚIGLA, Cornelia DUCA și Mihai ANGHEL, directorul studioului regional de radio Timișoara, pentru activitate dedicată celui mai important eveniment omagial al istoriei noastre, Centenarul Marii Uniri.

O asemenea diplomă s-a oferit și hunedoreanului prof. Ioan VLAD, aceasta pe fondul în care a implementat proiectul „A patriei cinstire, uniți sub tricolor” – finanțat de Primăria și Consiliul local Hunedoara, a organizat concursul de jurnalism „Mândria de a fi român” și a inițiat plantarea în curtea Bisericii ortodoxe din satul Cinciș-Cerna a unui stejar sub genericul „Stejarul Marii Uniri”.

Un moment aparte l-a constituit înmânarea de către jurnalistul Cornel POENAR, atât Filialei UZPR Caraș-Severin, cât și președintelui UZPR,  Doru Dinu GLĂVAN, a „Diplomei de excelență” a săptămânalului „Accent Media” pentru activitate jurnalistică deosebită pe tărâmul presei profesioniste.

Activitatea s-a finalizat cu o interesantă intervenție a lui Cornel POENAR, mult apreciată de auditoriu și din care am spicuit: „Jurnalismul înseamnă o meserie frumoasă și incitantă, solicitantă, care cere efort și pasiune. Fiecare dintre noi trebuie să fim model profesional de comportare jurnalistică cu accent pe conștiință și calitatea muncii. Jurnalistul trebuie să aibă puterea și voința de a-și păstra echilibrul între decență și audiență, făcându-și meseria cu pasiune, credință, vocație și sacrificiu”.

… Așadar, activitatea de la librăria „Semn de carte” – ne-a declarat în exclusivitate ing. Constantin VLAICU – redactorul șef al revistei „Vestea”, s-a dovedit o întâlnire de suflet, căldură și entuziasm a colegilor din breaslă, animați de aceeași calitate comună – vocația, care a coagulat emoția revederii, a depănării de amintiri și a unei bune dispoziții în jurul președintelui UZPR – Doru Dinu GLĂVAN.

 

Georgeta-Ileana Cizmaș

Foştii şi actualii ziarişti din presa scrisă şi vorbită, membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala „Ştefan Naciu“ Caraş-Severin, s-au întrunit joi seara la Librăria „Semn de Carte“, din Reşiţa, în cadrul „Convorbirilor jurnalistice“, o acţiune ce se va desfăşura în fiecare filială din ţară, ea fiind menită să încurajeze schimbul de idei, propunerile pentru bunul mers al Uniunii, dar şi apropierea ziariştilor sub umbrela UZPR.

Preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, s-a întors acasă de la Bucureşti, pentru a fi alături de membrii filialei ce cuprinde în rândurile sale şi ziarişti din Timiş şi Hunedoara. Glăvan mărturisea că ideea „Convorbirilor jurnalistice“ este una bună şi ea  trebuie să continue: „Putem să facem asta şi să arătăm publicului că breasla noastră are oameni extraordinar de valoroşi. A avut dintotdeauna, din toate vremurile, de la Heliade Rădulescu, şi Eminescu încoace, dar şi în perioada interbelică, perioada comunistă şi după 1990“,  a mărturisit Doru Dinu Glăvan.

Chiar dacă anul Centenarului a trecut, în cadrul întâlnirii s-au făcut referiri la contribuţia avută de presă în înfăptuirea acestui moment deosebit. Despre istoria jurnalismului din Banatul de Munte a vorbit ziaristul şi criticul literar, Gheorghe Jurma.

„Prima gazetă în limba română a fost «Privighetoarea» apărută la Bocşa, în 1882, şi mutată la Reşiţa după o lună şi jumătate. Editorul foii şi patron este Simeon Pocreanu care a mai redactat câteva foi în următorii ani, după ce în 1884 aflat la studii, la Viena, se va preocupa să aducă o tipografie de acolo şi aşa avea să apară prima tipografie românească din Reşiţa şi Banat. Prima gazetă însă, din Banatul de Munte, a apărut în 1868, în limba germană, la Oraviţa…“, a ţinut să remarce Gheorghe Jurma.

Dorul Dinu Glăvan a reiterat ideea de a duce în faţa guvernanţilor şi a parlamentarilor faptul că presa trebuie ajutată din bani publici. „Avem studii realizate în ţări europene şi, nu numai, care ne arată că se pot acorda bani presei. Mă refer la publicaţiile care se zbat îngrozitor de mult ca să supravieţuiască, şi răspund comenzilor politice şi economice mai mult decât ar trebui. Să ceri ziaristului să fie absolut independent şi să fie omul dreptăţii este foarte greu. Grea e viaţa şi necesităţiile, dar eu cred că putem găsi soluţii. Nu mâine şi nu poimâine, dar cred foarte mult în forţa colegilor mei care studiază şi această problemă. Domnul Ilie Cristescu ştie despre toate aceste frământări din Consiliul Director al UZPR. Ce vrem noi? Vrem să aducem cât mai multă lume în UZPR, să se vadă că împreună ne este mai uşor şi mai bine.

A fost o seară specială, în care au mai făcut făcut aprecieri Oana Cenan Glăvan, preşedinta filialei UZPR. Ilie Cristescu, membru al Comitetului director, dar şi jurnalişti din Timiş şi Hunedoara. A fost ascultat, în premieră la Reşiţa, Imnul jurnaliştilor români şi s-au acordat diplome de excelenţă cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri. Astfel de distincţii au primit, între alţii, Gheorghe Jurma, colectivul redacţional al Studioului Regional de Radio Timişoara, prezent prin directoul Mihai Anghel, Nicolae Danciu Petniceanu, Erwin Ţigla, Ioan Vlad, Hunedoara.

                                                                      Victor NAFIRU/UZPR

______

 

 „ Florile din grădina mea sunt curate ca și  transparența cuarțului de la Dognecea, serioase ca ametistul de la Ocna de Fier, împurpurate de modestie ca realgarul de la Moldova Nouă, vesele ca malahitul de la Petru și Pavel și gingașe chiar în sobrietatea granaților negri melaniți de la bătrâna carieră Iuliana…[…] Florile mele sunt simple ca mușețelul, cât crinul de curate, gingașe ca iasomia și mai scumpe decât toate bogățiile la un loc, pentru că au crescut în adâncurile strămoșescului meu pământ românesc…” spune Constantin Gruiescu.

Colecţionar  mineralog, Constantin Gruiescu s-a născut în 12 aprilie 1924 la Docnecea, jud. Caraş-Severin. După căsătoria cu tanti Mia s-a mutat la Ocna de Fier unde a încropit un muzeu de mineralogie estetică, muzeu care astăzi este recunoscut la nivel internaţional. Colecţia lui Constantin Gruiescu numără peste 2000 de exponate, cristale şi minerale de valoare, unele fără egal pe plan mondial. Și toate acestea sunt expuse privitorilor vizitatori în mod gratuit, cu generozitatea bine cunoscută a colecționarului. „…Din grădina mea înmănunchiat, buchetul de flori îl dăruiesc prietenilor iubitori de frumos, celor care au reușit să culeagă florile din hăul adâncurilor, celor care le-au strâns cu mâna tremurândă când le-au zărit întâia oară, ascunse de atâtea milioane de ani, în culcușul lor genetic…”mărturisește Constantin Gruiescu.

 Nea Costică este un autodidact. A absolvit şapte clase şi trei cursuri de specializare, dar  a studiat numeroase tratate de mineralogie româneşti şi străine. Profesia de bază: controlor tehnic în siderurgie şi minerit. Însă, cum  „florile de mină sunt lumină, culoare și vis” (Goethe) l-au atras și cucerit pe Constantin Gruiescu și l-au determinat să-și construiască acest Paradis devenit în timp „Casa Binelui” de la Ocna de Fier.

Deţine nenumărate titluri şi distincţii de mare onoare şi apreciere a muncii şi pasiunii sale. Din anul 2004 Constantin Gruiescu este Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, iar din 2006 deține titlul de  Cetățean de Onoare al orașului Bocșa. De asemenea, este onorat cu Ordinul Meritul cultural în grad de Cavaler din partea președenției României (2007).

A donat din colecţia sa minerale pentru multe muzee din ţară şi străinătate. În prezent, la Bocşa se lucrează la amenajarea unui spaţiu dedicat mineralelor lui Constantin Gruiescu cu intenţia de a se înfiinţa un muzeu de specialitate care să-i poarte numele.

Pasionat de scris, publică și câteva volume:  L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik. Timişoara. ArtPres. 2004; Nestemate ale Banatului Montan. Reşiţa. Banatul Montan. 2005; Sânziene (versuri). Reşiţa. Casa Revoluţiei. 2005;  Florile din grădina mea…Les fleurs de mon jardin...ed. a II-a. Reşiţa. DCCPCN Caraş-Severin. 2006; Lumina din adâncuri. Fabuloasa viaţă a lui Constantin Gruiescu. (coautor). Deva. EMIA. 2006; Cu focul inimii stingând flăcări vrăjmaşe: amintirile unui fost pompier militar. Reşiţa. Neutrino. 2007; Florile din grădina mea…Les fleurs de mon jardin...ed. a II-a. Reşiţa. DCCPCN Caraş-Severin. 2008. De asemenea, îl regăsim pe Constantin Gruiescu în multe din reportajele bănățene realizate de Vasile Bogdan pentru Televiziunea Timișoara.

Despre omul și colecționarul Constantin Gruiescu găsim referinţe în volume precum:  Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. 1976; La paradisul mineral Gruiescu/ Nicolae Sârbu. Reşiţa. Timpul. 2001; Crucea lumii/ Rodica Mihu. Reşiţa. Modus P.H. 2006; Stânci şi minerale în istoria Banatului montan. Muzeul de mineralogie estetică „Constantin Gruiescu”/ Nadia Potoceanu manager proiect implementat de Fundaţia Activity; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30).  

Am creionat în câteva rânduri, în prea puține și prea sărace cuvinte, 95 de ani de viață și aproape 70 de ani de pasiune extraordinară a unui om de poveste: Constantin Gruiescu, colecționarul de la Ocna de Fier, păstrătorul și îngrijitorul unei veritabile grădini de flori de mină pe care, cu generozitatea-i cunoscută, a sădit-o din loc în loc, prin lume.

„Aș dori ca prinosul de recunoștință al florilor din grădina mea să fie îndemn generațiilor viitoare întru păstrarea bogățiilor nestemate moștenite, întru continua cercetare a adândurilor pentru ca și alte comori să iasă la lumină, spre mândria și bucuria ochilor noștri, ale fiilor și nepoților acestui pământ românesc.”mărturisește cu emoție Constantin Gruescu, trăitor în Casa Binelui de la Ocna de Fier, cel care, prin muncă și pasiune a reușit să pună pe harta țării, dar și a lumii acest mirific Banat, întărind spusele academicianului A. Fresman: „ marile muzee au fost opera micilor colecționari al căror exemplu să-l urmăm, iar în memoria istoriei să le păstrăm locul cuvenit”.

Mulțumim, nea Costică! La mulți și buni ani!

În capitala Banatului Montan debutează joi cea de a XXIX-a ediție a ZILELOR LITERATURII GERMANE LA REȘIȚA, cea mai importantă manifestară literară a germanilor din România. Anul acesta vor fi prezenți la aceste manifestări un număr record de participanți, peste 30 din România, Germania, Austria, Slovenia și Ungaria. Astfel, în aceste zile, Reșița va deveni capitala culturală și literară a etniei germane din România.

Iată ce scrie în urmă cu ceva timp, cu prilejul prezenței la ZILELE LITERATURII GERMANE LA REȘIȚA, scriitoarea și traducătoarea Nora Iuga din București: „Nimic nu-mi place mai mult decât să simt că oamenii mă iubesc. La Forumul German din Reşiţa, al cărui Pater familiar e Erwin Josef Ţigla, mi-am găsit o adevărată familie… Ce n-aş da să mă simt la fel de iubită şi în oraşul meu natal, Bucureşti! Reciprocitatea în iubire e unul din marile secrete ale fericirii!”

Și în acest an, organizatorii îi așteaptă pe invitați și pe cei care doresc să fie părtași la un eveniment cu totul aparte, cu inimile și sufletele deschise!

(Erwin Josef Țigla)

Organizator:

Asociația Germanã de Culturã și Educație a Adulților Reșița

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin

Sprijinit de:

Ministerul Culturii și Identității Naționale, București

Secretariatul General al Guvernului României / Departamentul Pentru Relații Interetnice, București

Consiliul Județean Caraș-Severin, Reșița

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița

Teatrul de Vest, Reșița

Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”, Reșița

Asociația Culturală Reșița Română

 

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Joi, 11 aprilie 2019

 Ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

• Prezentări de carte în limba română: „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, volumul 7, autor: dr. Volker Wollmann (Obrigheim / Germania), apărută în Editura „Honterus” Sibiu, 2018, şi „Handbuch der Banater Berglanddeutschen” („Compendiu privind germanii din Banatul Montan”), redactori: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupşiasca şi Erwin Josef Ţigla, apărută în Editura „Banatul Montan“ Reşiţa, 2018, cea de a 93-a apariţie editorială a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa.

Vineri, 12 aprilie 2019

Ora 11.00, Colegiul Naţional „Diaconovici – Tietz” Reşiţa, Sala festivă „Jean Monnet”:

• Un „Bilderbuchkino“ (= cinematograf cu cărţi ilustrate) cu autoarea Yvonne Hergane (născută la Reşiţa, astăzi în Brunsbüttel, Germania); participă elevi din clasele I – IV, secţia germană.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

• Deschiderea festivă a celei de a XXIX-a ediţii a „Zilelor Literaturii Germane la Reşiţa“ prin Erwin Josef Ţigla;
• Lectura autorului Joachim Wittstock (Sibiu): „Junge Menschen am Abgrund. Dargestellt in den Erzählungen des Bandes «Ascheregen»“ („Oameni tineri în faţa abisului. Evocaţi în povestirile volumului «Ploaie de cenuşă»”);
• Prezentare de carte: Werner Kremm (Reşiţa) prezintă microromanul expresionist apărut 2018 în Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, „Die Peitsche im Antlitz. Geschichte eines Gezeichneten / Biciul dispreţ Povestea unui stigmatizat” de Franz Xaver Kappus, studiu introductiv de William Totok, traducere din germană şi note de Werner Kremm;
• Lectura autoarei Henrike Brădiceanu-Persem (Timişoara), coordonatoarea Cenaclului literar „Stafette“ din Timişoara;
• Prelegere: „120 Jahre Wiener Volksoper. Die Rolle Adam Müller-Guttenbrunns als erster Theaterdirektor des ursprünglichen Kaiserjubiläums-Stadttheaters” („120 de ani Volksoper din Viena. Rolul lui Adam Müller-Guttenbrunn în calitatea sa de primul director al Kaiserjubiläums-Stadttheater”), de Hans Dama (Viena, Austria);
• Lectura autorului Balthasar Waitz (Timişoara) din noua sa carte de proză „ Geschichten aus dem Banat“ – Arbeitstitel („Teremia Mare. Povestiri din Banat” – titlu provizoriu);
• Autoarea Carmen Elisabeth Puchianu (Braşov) îşi prezintă noua apariţie editorială „Die Professoressa. Ein Erotikon in gebundener und ungebundener Rede“ („Profesoara. Un eroticon în versuri şi proză”), apărută în 2019 la Editura „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, urmată de lectură din aceasta.

Sâmbătă, 13 aprilie 2019

Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

• Lectura autorului Horst Samson (Neuberg, Germania) a eseului „Der Diskurs des Dichters. Eine Meditation über die Kunst des hohen c“ („Discursul poetului. O meditaţie asupra artei do-ului acut”) şi lecturarea unor noi creaţii poetice;
• Prezentare de carte: autorul Hellmut Seiler (Backnang, Germania) îşi prezintă cartea „Dieser trotzigen Ruhe Weg. Gedichte und Aphorismen“ („Drumul acestei linişti încăpăţânate. Poezii și aforisme”), carte apărută în Editura „Books on Demand“, Norderstedt, 2017, şi lecturarea unor noi creaţii poetice;
• Prezentare de carte: Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă cartea autoarei Ana Blandiana „Wozu Dichter in dürftiger Zeit? Reden und Essays“ („La ce bun poeţii în vremuri de restrişte. Discursuri şi eseistică”), carte apărută 2018 la Editura „Edition Noack & Block“ Berlin, Germania, traducere din română în germană de Maria Herlo şi Katharina Kilzer, editori: Katharina Kilzer şi Helmut Müller-Enbergs;
• Prezentare de carte: Edith Ottschofski (Berlin, Germania) prezintă cartea editată de Michèle Mattusch „Kulturelles Gedächtnis – ästhetisches Erinnern“ („Memorie culturală – amintire estetică”), cartea apărută în anul 2018 la Editura „Frank und Timme“ Berlin, Germania;
• 15 ani Editura „Pop“ din Ludwigsburg, Germania: prezentarea editurii şi a celor două reviste „Matrix“ şi „Bawülon“ din partea directorului editurii Traian Pop şi a autorului Horst Samson.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

• Lectura autorului Hans Dama (Viena, Austria) şi a traducătorului acestuia în limba română, Simion Dănilă (Belinţ / Timiş) din creaţia poetică nouă;
• Prezentare de carte: Veronika Haring (Maribor, Slovenia) împreună cu Aleš Tacer (Radlje ob Dravi, Slovenia) prezintă antologia apărută în 2018: „Vezi med lj 17. Zbornik kulturnega društva nemško govorečih žena MOSTOVI = Zwischenmenschliche Bindungen. 17. Sammelband des Kulturvereins Deutschsprachiger Frauen BRÜCKEN“ („Legături interumane. Cea de-a 17-a antologie a Asociaţiei Culturale a Femeilor Germane PODURI“);
• Prezentare de carte: „Ein Hauch von Ewigkeit“ („Un suflu de eternitate”) a autorului Ivan Korponai, apărută la Editura „Itt” din Stehanja vas, Slovenia în anul 2018, prezentare urmată de lectura

Ora 20:00, Palatul Cultural Reşiţa, sediul „Teatrului de Vest”:

• Prezentarea proiectului „Hades. Carpatesca cum figuris”, cu ansamblul „DIE GRUPPE“. Reminiscenţa unei povestiri de Joachim Wittstock in regia lui Carmen Elisabeth Puchianu. „DIE GRUPPE“ este ansamblul de teatru studenţesc de limbă germană a secţiei de Germanistică, Universitatea „Transilvania” din Braşov, existentă din 2006. Iniţiatoare şi coordonatoare: prof. dr. habil. Carmen Elisabeth Puchianu.

Duminică, 14 aprilie 2019

Ora 11:30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“:

• Vernisajul expoziţiei de artă plastică a VUdAK – secţiunea de arte plastice: „Gestern – Heute – Morgen“ („Ieri – Astăzi – Mâine”). Cu un cuvânt de salut din partea lui Johann Schuth, primul preşedinte al Uniunii Autorilor şi Artiştilor Plastici Germani din Ungaria (VUdAK) şi cu un cuvânt introductiv prin prof. dr. Erzsébet Szalay-Sándor, reprezentant al comisarului parlamentar pentru drepturile fundamentale, responsabil cu protecţia naţionalităţilor din Ungaria; curatorul expoziţiei: Ákos Matzon, preşedintele VUdAK – secţiunea de arte plastice.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

• Lectura autoarei Nora Iuga (Bucureşti) din noua creaţie poetică, tradusă din limba română în limba germană de Georg Aescht;
• Prezentare de carte: Joachim Wittstock (Sibiu) prezintă cartea apărută 2019 în Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, „Auf leisen Sohlen. Annäherungen an Katzendorf“ („Cu pas de pisică. Incursiuni în satul Caţa”) a autoarei Dagmar Dusil (Bamberg, Germania), urmată de lectura autoarei;
• Prelegere: „Staunen nur kann ich und staunend mich freuen. Erinnerungen einer älteren Dame” („Nu pot fi decât uimită şi să mă bucur uimită. Amintirile unei doamne de vârsta a III-a”), de Edith Guip-Cobilanschi (Timişoara);
• Lectura autoarei Yvonne Hergane (născută la Reşiţa, astăzi Brunsbüttel, Germania) din noul ei roman „Mutter-Miniaturen“ („Miniaturi materne”), amintiri şi din perioada copilăriei petrecută la Reşiţa;
• Prezentare de carte: Beatrice Ungar (Sibiu) prezintă cartea apărută 2018 în Editura „Integral”, Bucureşti, „Was wäre wenn” („Ce dacă”) de Alexander Hausvater, traducere din română de Beatrice Ungar;
• Încheiere muzicală a după-amiezii cu grupul muzical „Intermezzo” al Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Reşiţa.

 

٭ Manifestările, cu excepţia lansării de carte de joi, 11 aprilie şi a deschiderii festive cu Erwin Josef Ţigla din data de 12 aprilie, vor avea loc în limba germană.

  

Reguli de confidenţialitate: Fotografiile şi înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfăşurării activităţilor organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare şi realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terţe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media.

– Ce v-a determinat să deveniți director general?

– Datorită preocupărilor mele artistice care m-au adus frecvent în calitate de colaborator cu instituțiile de cultură, am avut posibilitatea de a vedea situații diverse… am învățat din toate că se poate ajunge la performanță. Cred că am calitățile necesare unui director și permanent am în vedere dezvoltarea personală, dorind să fiu cât mai bun posibil în ceea ce fac. Încerc permanent să creez armonie, să ofer un mediu plăcut, să acord atenție sarcinilor personale și ale celorlalți angajați ai instituției, pentru ca împreună să realizăm tot ceea ce presupun acțiunile noastre. Prin metoda mea de lucru, caut să dau importanță fiecărui angajat, acesta implicându-se cu toată priceperea sa în toate acțiunile. O instituție de cultură trebuie să răspundă comunității prin produse culturale diverse, în scopul creșterii gradului de acces și prin participarea cetățenilor la viața culturală.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră funcția de director general?

– Pentru mine, faptul că mă aflu în fruntea unei instituții de cultură, înseamnă să fiu în slujba comunității cu toată priceperea și talentul meu, înseamnă să ajut la conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea și punerea în valoare a culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial. Mă preocupă, de asemenea, educația permanentă și formarea continuă de interes comunitar în afara sistemelor de educație. Până la urmă, pentru mine, funcția de director general implică seriozitate, disciplină, foarte multă responsabilitate și multă dăruire sufletească. 

– Cum ați debutat în această nouă activitate?

– Dacă ar fi să vorbesc despre debutul meu ca director, aceasta s-a întâmplat în anul 2013 când s-au pus bazele Ansamblului Profesionist „Drăgan Muntean” al județului Hunedoara, instituție ce am condus-o până la finele anului 2016.

Începând din luna martie a anului 2018 conduc Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o instituție de prestigiu din județul nostru, dorind să o aducem la standardele pe care le merită. Eu cred în vorba înțeleaptă din popor că „Omul sfințește locul”.

Am început prin a crea condiții mai bune de lucru colectivului Centrului Cultural „Drăgan Muntean”, prin renovarea tuturor birourilor, precum și dotarea lor cu mobilier și echipament electronic nou. Am făcut toate acestea treptat cu un buget așa cum a fost alocat și în trecut, înainte ca eu să ajung în această funcție, urmând ca în anul în curs să îmbunătățim și alte spații destinate artiștilor care ne calcă pragul. Am în vedere permanent îmbunătățirea și sporirea în calitate a activităților noastre și implementarea pe viitor de noi proiecte, care să ne aducă beneficii materiale și spirituale. 

– Care vă este agenda de lucru a perioadei?

– Agenda mea de lucru este plină de evenimente, idei și proiecte frumoase și fructuoase. În viitorul apropiat, suntem implicați în organizarea spectacolului de 1 Mai, care va avea loc în pădurea Bejan din Deva, eveniment care a devenit tradiție și este așteptat de întreaga comunitate. Dorim să facem și în acest an un spectacol de calitate cu invitați care să mulțumească toate categoriile de public. Pregătim Festivalul Internațional de Umor „Liviu Oros”, care va avea loc în luna mai, precum și evenimentul ce marchează 750 de ani de atestare documentară a Devei, acesta desfășurându-se pe durata a trei zile: 31 mai – 1 și 2 iunie 2019.

– Punctați câteva activități ale Centrului Cultural „Drăgan Muntean”!

– Din punct de vedere al continuității și calității prestației artistice, sunt de remarcat Ansamblul Folcloric „Silvana”, Trupa de teatru „Pro Scenium”, Cercul de dans modern pentru copii și Grupul folcloric „Florile dorului”. Între evenimentele care au rezistat timpului și au o longevitate deosebită se numără Festivalul Internațional de Umor „Liviu Oros”, Festivalul Național de Muzică Pop „Stelele Cetății”, Festivalul-concurs de interpretare muzică pop pentru copii și tineret „Steluțele Cetății” și care începând cu anul 2013 se desfășoară sub denumirea „Deva Music Star”, Zilele Devei, Ziua Recoltei, 1 Decembrie – Ziua Națională a României, Târgul de iarnă, Concertul tradițional de colinde, Revelion în aer liber etc.

Pe lângă investițiile și reparațiile mai mici pe care ni le permitem din bugetul instituției suntem implicați, alături de Primăria Minicipiului Deva într-un proiect de anvergură ce urmează să fie depus zilele acestea la Compania Națională de Investiții, care vizează reabilitarea și modernizarea majoră a instituției. 

– Gânduri de viitor!

– Cum spuneam și mai sus, preocuparea mea de bază ca director este creșterea calității produselor noastre culturale, grija pentru tot ce avem și putem dezvolta și desigur, implementarea de noi proiecte care pot deveni „brand” pentru instituția noastră. Până la urmă, scopul principal este promovarea valorilor culturale românești.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Ediţia a XXIX-a, 11 – 14 aprilie 2019

Joi, 11 aprilie 2019

 Ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Prezentări de carte în limba română: „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, volumul 7, autor: dr. Volker Wollmann (Obrigheim / Germania), apărută în Editura „Honterus” Sibiu, 2018, şi „Handbuch der Banater Berglanddeutschen” („Compendiu privind germanii din Banatul Montan”), redactori: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupşiasca şi Erwin Josef Ţigla, apărută în Editura „Banatul Montan“ Reşiţa, 2018, cea de a 93-a apariţie editorială a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa.

Filiala UZPR ˝Ștefan Naciu˝ Caraș – Severin în parteneriat cu Asociația Metarsis organizează evenimentul ˝Convorbiri jurnalistice˝, joi, 11 aprilie 2019, la ora 16,30, în care vor fi prezentate personalități remarcabile ale presei bănățene din toate timpurile.

Manifestarea este dedicată împlinirii  unui veac de existență a primei organizații de breaslă – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România reîntregită. Sunt invitați membrii filialei și jurnaliști neafiliați la UZPR .

Va fi prezent și președintele Uniunii , dl. Doru Dinu Glăvan care va prezenta rolul și contribuția acestei prestigioase organizații de breaslă în viața societății.

Filiala ˝Ștefan Naciu˝ a UZPR

În data de 12 aprilie a.c., Costantin Gruescu din Ocna de Fier va împlini frumoasa vârstă de 95 de ani.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița îl vor sărbători pe cel care a pus în urmă cu mulți ani bazele primului muzeu privat de mineralogie estetică din România, printr-un grup de dansatori ai formației de dansuri populare germane „Enzian” („Gențiana”) – coordonatori: Marianne și Nelu Florea.

Cu toții vor organiza un scurt program artistic dedicat sărbătoritului miercuri, 10 aprilie, începând cu orele 17.00, după care vor vizita „Casa Binelui”, cum i se mai spune unicatului muzeal caraș-severinean.

Erwin Josef Ţigla

În secolul al XIX-lea, puterile coloniale europene cucereau stat african după stat african și,odată ce luau puterea, implementau legi care să le asigure dominația, în primul rând punitive, care vizau reducerea la tăcere. Africa a parcurs un drum lung de atunci, dar legile amintite sunt la locul lor, iar acest aspect a început să revolte tot mai mulți susținători ai libertății de exprimare de pe „continentul negru”.

Reglementări depășite

În octombrie 2018, în Republica Democratică Congo a fost acuzată și aruncată în temniță jurnalista Sylvanie Kiaku, pentru articole împotriva… unei bănci. Demn de menționat este faptul că jurnalista a fost pusă sub acuzare în baza prevederilor unei legi vechi din 1940, de pe vremea când țara încă era colonie belgiană! În 2016, cinci jurnalișt de radio din Zambia au fost arestați pentru că ar fi spus despre un oficial că este „inutil”. Și ei au fost acuzați în baza Codului Penal în vigoare din era colonială, de când țara era sub stăpânire britanică. De altfel, și Botswana are un caz similar: Outsa Mokone, editor la „Sunday Standard”, a dat publicității un document care demonstra implicarea unui fost președinte al țării într-un incident rutier. Cum episodul nu era nici pe deparrte destinat informării publicului, jurnalistul a fot învinuit tot după reglementări ale unor legi „străvechi”, evident depășite de evoluțiile din statele africane. „Ironia este aceea că lumea privește spre această țară ca spre un bastion al deocrației în Africa, în timp ce aceste legi străvechi încă guvernează”, explică Angela Quintal, coordonator de proiecte pentru Africa al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor.

Libertatea mass-media, o promisiune uitată

Care este, totuși, explicația pentru aceste rămâneri în urmă? În anii 1950, când a început decolonizarea, prioritară a fost asigurarea independenței, nu a libertății presei. „La început, noii lideri ai Africii au vorbit despre libertatea presei, dar, după obținerea independenței, s-au schimbat. Unii chiar au decis să folosească strategiile colonialiștior ca să-și asigure puterea și în context au început, la rândul lor, să perceapă presa ca pe un element de opoziție”, este de părere Vuyisile Hlatshwayo, director al Media Institute pentru Africa de Sud. În pus, în această țară au rămas destule foste remniscențe ale apertheidului, cei 25 de ani de democrație care vor fi marcați în curând neînregistrând vreun progres notabil pe direcția libertății de exprimare sau a protecției acordate jurnaliștilor. Congresul Național African a avut câteva tentative de a actualiza legislația care protejează informațiile de stat, dar legea nouă a rămas pe masa președintelui timp mai mulți ani și încă așteaptă să fie promulgată. „Sprăm ca în curând oamenii să înțeleagă că nu se poate vorbi despre democrație într-o țară care aplică legi ale apartheidului pentru a subjuga cetățenii”, adaugă Quintal.

 

Roxana Istudor

Avocatul pentru Drepturile Omului și soție a starului american George Clooney, Amal Clooney, a fost desemnată reprezentant special al Guvernului britanic pentru libertatea presei, anunță BBC.

Amal Clooney și ministrul de Externe al Marii Britanii, Jeremy Hunt, vor lucra împreună pentru „a contracara legile draconice care îi împiedică pe jurnaliști să-și facă meseria”, după cum s-a exprimat oficialul britanic: „Violențele împotriva jurnaliștilor au atins niveluri alarmante în întreaga lume”.  La rândul său, Amal Clooney s-a declarat onorată de această misiune: „Pe parcursul carierei mele de apărător am văzut deseori felul în care reporterii sunt ținte ale presiunilor și chiar sunt întemnițați ca să fie reduși la tăcere și libertatea media să nu poată fi exercitată”. De altfel, Amal Clooney a făcut parte dintr-o echipă de avocați care a apărat doi jurnaliști de la Reuters deținuți în Myanmar. De asemenea, a reprezentat în instanță și doi jurnaliști întemnițați în Egipt în 2015, iar mai recent s-a implicat ca apărător în procesul Nadiei Murad, câștigătoare a Premiului Nobel prinsă și torturată de Statul Islamic. „Doamna Clooney este plasată pe o poziție ideală în ce privește eforturile Marii Britanii de a extinde și apăra libertatea presei la nivel mondial. Își va folosi expertiza și va reuni cele mai strălucite minți din domeniul legislației pentru a dezvolta și promova mecanismele legale care să prevină abuzurile care au loc în mass-media”, a conchis șeful diplomației britanice.

Potrivit statisticilor, în 2018, 99 de reporteri au fost uciși, 348 au fost reținuți și 60 au fost luați ostatici.

Roxana Istudor

Grupul Guardian News and Media și-a propus să atingă cifra record de două milioane de susținători financiari care să contribuie la independența entității media, a anunțat redactorul șef Katharine Viner. Aceasta, împreună cu directorul executiv David Pemsel, a elaborat un plan pe care l-a expus angajaților și care vizează ca până în anul 2022 subscripțiile să asigure sustenabilitatea componentelor grupului, în principal a prestigioasei publicații „The Guardian”.

Viner afirmă că grupul a primit donații de la peste un milion de persoane în 2018, iar ținta pentru următorii trei ani ar fi atingerea a două milioane de plătitori, formula principală pentru atingerea acestui scop fiind concentrarea pe atragerea de subscripții. „Unul dintre marile noastre succese din ultima perioadă a fost capacitatea de a atrage cititori plătitori. Privind înainte, ne putem propune un nou scop: atragerea a două milioane de persoane care să susțină jurnalismul și proiectul The Guardian, țintă pe care o dorim realizată până la sfârșitul anului 2022, când vom aniversa 200 de ani de existență”, menționează Viner.

Filialele din Australia și SUA ale The Guardian și-au dublat veniturile din 2016 încoace și au devenit sustenabile, cu subscripțiile pentru edițiile print și online atingând sume record.

Roxana Istudor

Un cotidian regional, „Yorkshire Post”, a fost desemnat cea mai de încredere publicație din Marea Britanie.

O cercetare de anvergură derulată în Marea Britanie a dat la iveală faptul că presa de provincie poate stabili un record în ce privește încrederea opiniei publice în presă, notează holdthefrontpage.co.uk. Astfel, pe primul loc s-a clasat „Yorkshire Post”, din Leeds, care a adunat 92 de procente răspunsuri afirmative la întrebarea „Aveți încredere în ce citiți?”. Imediat după publicarea rezultatelor, James Mitchinson, editorul publicației, a ținut să sublinieze faptul că aceasta este dovada cea mai bună că „relevanța și calitatea materialelor de presă pot prevala în fața dificultăților financiare cu care se confruntă întreaga industrie mass-media”.

Pe locul al doilea s-a clasat „The Guardian”, cu 90 de procente, iar al treilea brand din top a fost JPIMedia, publicație „soră” a „Yorkshire Post”, cu 85% încredere.

Demn de menționat este faptul că alte publicații de provincie – „The Courier” sau „Aberdeen Press & Journal” – s-au clasat între primele zece locuri. 

„Yorkshire Post” s-a dovedit imbatabil și la întrebarea „Este cititul ziarului timp cheltuit cu folos?”, cu 100% dintre participanții la sondaj dând răspuns afirmativ. 

Roxana Istudor

2006. Era o zi mohorâtă de ianuarie. Soarele era fugit de pe bolta cerului.

Valeriu Bârgău se despărțea de familie, de cititorii „Călăuzei noastre”, de toți pe care l-au cunoscut și apreciat ca un „păstor” grijuliu care și-a oferit sufletul pentru a sprijini pe oricare i-a cerut ajutor.

2019. Martie, lună în care ar fi împlinit 69 ani, dar plecarea lui a fost prea timpurie, căci pământul avar și lacom a cerut parcă cu grăbire „împrumutul înapoi”.

Cât a trăit și-a înțeles viața ca o chemare, o vocație. A fost optimist, cu o puternică robustețe morală și plin de râvnă, adăugând la puterile proprii și raza cerească a harului.

În memoria lui, la Colegiul Național „Decebal” Deva (director, prof. dr. Florin Marin Ilieș) s-a desfășurat o inedită activitate cultural-omagială, sub genericul „Valeriu Bârgău – flacără ce-a ars ascunsă” la a cărei reușită au contribuit din plin cadrele didactice Monika Matei, Monika Hompot, Oana Fodor, Iolanda Iacob, Gloria Casandra Nitu și Eugenia Ciortea.

Despre Valeriu Bârgău a vorbit Cornel Poenar – directorul săptămânalului „Accent Media”, care printre altele, a spus: „Valeriu a fost ca o luntre ce plutește între două extremități purtând în ea viața și destinul. A folosit la maximum nădejdea ca o „ancoră” tare și neclintită a sufletului pe marea învolburată a vieții.

Scriitorul, poetul, criticul literar și jurnalistul Valeriu Bârgău, trecut pe tărâmul vieții veșnice, ne rămâne pildă ziditoare, vrednică de urmat, un simbol al dăruirii pentru binele celor din jur.”

Prezentă la această festivitate, Mariana Pândaru Bârgău a punctat multe din faptele lui Valeriu, bine agonisite de-a lungul călătoriei lui pe pământ și care îl vor însoți pe drumul veșniciei. Având parcă în față neștearsa icoană, chipul luminos al lui Valeriu Bârgău, cu o puternică încărcătură emoțională, a prezentat în premieră romanul „Pământul tuturor faptelor”, recent ieșit de sub tipar, sub semnătura omului omagiat.

Un moment aparte, a fost premierea câștigătorilor concursului de jurnalism cu tema „Țara – pământul sufletului meu”, printre care: Andreea Tușlea, Ștefania Mihuț, Dan Vlad Bădău, Cătălina Maria Roșu, Maria Pioară, Andreea Oprița, Daria Almășan, Miruna Pascu și Alexandru Benteu (a se vedea foto). Toți au primit diplome din partea U.Z.P.R. (președinte Doru Dinu Glăvan), cărți din partea Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” (manager Sebastian Bara) și alte premii din partea săptămânalului „Accent Media”, care a oferit și diplome de participare tuturor cadrelor didactice prezente.

Oferirea de dulciuri tuturor elevilor participanți, cât și momentul cultural artistic semnat de cunoscuta interpretă de muzică populară, Ana Almășana Ciontea, au întregit reușita unei activități omagiale dedicată lui Valeriu Bârgău – un ziarist de excepție, un luptător adevărat pe arena vieții.

De consemnat este și declarația în exclusivitate a doamnei prof. dr. Oana Fodor: „Am participat la un eveniment cultural-omagial, la un moment comemorativ încărcat de o trăire sufletească și artistică, dublat de lansarea romanului „Pământul tuturor faptelor” sub semnătura lui Valeriu Bârgău.

Ne-am bucurat de o atmosferă plăcută, fructuoasă, brodată pe firul rememorării și al imaginarului artistic ce oferă iubitorilor de literatură perspectiva creșterii interioare într-o multitudine de manifestări”.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Vineri, 29 martie 2019, în sala de cenaclu a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, a avut loc una dintre tradiționalele întâlniri cu scriitori și cărțile lor.

De astă dată, invitați au fost scriitori din Caraș-Severin împreună cu prieteni și colaboratori, importanți oameni de cultură, membrii ai Cenaclului „Semenicul”, precum și ai Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin.

Scriitorii reșițeni Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma și-au prezentat cel mai recent volum, o bijuterie editorială dedicată „monumentelor Eminescu”, constituind cel de- al 89-lea volum apărut sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, carte care a văzut lumina tiparului la Editura „Banatul Montan” din Reșița în decembrie 2018, fiind dedicată Centenarului României Mari (1918 – 2018).

Albumul însumează monumente închinate poetului Mihai Eminescu atât în țară cât și în afara țării, imagini străjuite de texte: fie versuri, fie anumite fragmente eminesciene.

Cartea a fost lansată în 15 ianuarie (2019), de ziua poetului și Ziua Culturii Naționale, acasă la Mihai Eminescu, adică la Botoșani, apoi la Reșița și Bocșa, iar, de curând, la București. Evident, în acest an când românii omagiază cei 130 de ani de la moartea marelui poet, acest volum-album va fi prezentat și în alte locuri, și, evident, nu putea fi ocolită Timișoara.

Membrii ai Uniunii Scriitorilor din România Filiala Timișoara, autorii au fost invitați să prezinte această lucrare extraordinară într-un cadru de excepție, alături de importanți scriitori ai Banatului. Despre autori și cărțile lor au vorbit academicianul Mircea Martin și filologul Iosif Cheie Pantea, dar și criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu, președintele Filialei Timișoara a USR.

Impresionat de carte și de această idee pe care „n-a avut-o nimeni înainte și , iată, a avut-o un scriitor neamț”, academicianul Mircea Martin conchide: „Să faci un asemenea volum presupune o investiție enormă de timp, de bani, dar înainte de toate trebuie să fi avut o idee și o salut și-mi exprim admirația totală. Pentru idee, pentru efort și pentru construcția finală pe care o avem în față. Ar merita să fie continuată această investigație, această expunere, pentru că mai sunt astfel de monumente.” Despre autori, acad. Mircea Martin mărturisește că „sunt oameni care s-au realizat până acum, au arătat ce pot și, ca reșițean, sunt mândru că sunt contemporan cu ei.”

În final, parafrazându-l pe G. Călinescu, Mircea Martin afirmă: „Slavici la granița de Vest, Goga pe Oltul ardelean, Rebreanu de-o parte a munților, Creangă pe altă parte a munților, Eminescu în Bucovina, Hașdeu în Basarabia, aceștia sunt eternii păzitori ai solului veșnic! Formulă puternică scrisă în 1941. Frază cu care Călinescu repunea pe hartă România Mare folosindu-se de România literară.”

Întâlnirea de la Timișoara s-a încheiat prin frumoase cuvinte și felicitări adresate și de prof. dr. Iosif Cheie-Pantea, dar și cu o scurtă prezentare a unui alt volum care poartă semnătura celor doi scriitori, volumul „Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene” (Reșița: TIM, 2018).