Dacă ar trebui să vorbim despre Școala de pictură de la Bocșa, va trebui neapărat să vorbim și despre zugravul/moalărul/ și pictorul bisericesc Filip Matei. Dacă este vorba despre românism și lupta pentru limba română și pentru neamul românesc, de asemenea trebuie să-l amintim pe românul Filip Matei. Dacă ne gândim la participanții bocșeni la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, din nou trebuie să facem referire și la omul Filip Matei, ca delegat al ASTREI din Bocșa.

Filip Matei s-a născut în 5 / 17 martie 1853 în judeţul Timiş, comuna Igriş, într-o familie de oameni simpli, fără mari posibilități materiale.

Plecat de acasă și ajutat de învățătorul său Gheorghe Popovici, Filip Matei ajunge ucenic în atelierul Popovicilor din Oravița. Aici a deprins tehnica picturii alături de primii săi dascăli: Dimitrie și Mihai Popovici. După moartea acestora, Filip Matei preia atelierul și finalizează lucrările deja începute.

În anul 1877 s-a căsătorit cu bocşana Emilia Diaconovici şi s-a mutat în Bocşa Vasiova. Aici şi-a construit o casă  după proiectare proprie: model vienez: casă stil vilă, înaltă, trepte din lemn, sculptura în lemn fiind executată tot de el, aici funcționând și atelierul său de lucru.

”Am cunoscut pe acest om din anii copilăriei mele. L-am stimat și l-am iubit pentru că avea o fire plină de veselie și foarte interesantă, încât aș fi stat zi și noapte  ca să-i ascult sfaturile și poveștile lui pe care le rostea cu o voce clară ce apăsa fiecare cuvânt; iar când cânta în strana bisericii, vocea lui clară avea un farmec deosebit. Casa lui din Vasiova, pe care a zidit-o în formă de vilă, încadrată de o grădină mare, plină cu flori și pomi roditori, a fost o frumusețe ce desfăta privirea, ca un colțișor de rai pe pământ.”consemna condeierul plugar din Vasiova, Aurel Novac.

 În această casă, în 1900 s-a născut Zeno Vancea, compozitorul  şi muzicologul vasiovean ai cărui părinţi locuiau cu chirie la pictorul Filip Matei la acea vreme.

Filip Matei a construit casa după placul lui şi a trăit aici aproximativ 50 de ani.  În tot acest timp casa a fost folosită drept “centru de cultură” aici întrunindu-se diferiţi oameni de cultură şi ţărani iubitori de muzică, poezie, iubitori de neam şi ţară. Aveau loc repetiţii de cor, dans, teatru, șezători literare.

”Aici și-a transformat atelierul într-o adevărată școală de pictură religioasă, cu ucenici, calfe și lucrători, având multe comenzi de pretutindeni și fiind foarte cunoscut în toată regiunea, mai ales că era o figură activă și în viața publică a Bocșei. Casa lui Filip Matei a devenit un centru de cultură și de acțiune românească” (Dr. Aurel Cosma, Pictorul bisericesc Filip Matei. 1853-1940, în: Mitropolia Banatului, an XXVIII, 1978, nr. 1-3).

>>>>>>>> articol întreg