GABRIELA ȘERBAN – Tiberiu Stoia și o carte trăită cu proprii ochi…

”Dorința vieții mele este de a cunoaște, de a afla, de a ști. Cred că asta spune totul. Pentru asta sunt dispus să fac orice sacrificiu. Să văd și să mă bucur când văd lucruri pozitive, dar, inevitabil, dai și de lucruri negative, de ghinioane, de greșeli… Chiar așa mi-am dorit, să citesc o carte trăind-o cu proprii mei ochi…”

Tiberiu StoiaTibi Stoia 001

 

”Viața se scrie pentru el în kilometri, nu în ani, luni, săptămâni, zile, ore, minute, secunde, ci în unitățile de măsură ale distanțelor, fie în cele internațional acceptate, fie în cele lăsate de istorie. Diminețile au mereu alt parfum, alt orizont, altă dimensiune.”

Așa ni-l descrie  scriitorul Vasile Bogdan pe Tiberiu Stoia într-unul dintre capitolele cărții În lume, prin lumi, o carte care s-a născut din discuțiile celor doi.

A apărut la editura David Press Print din Timișoara în colecția ”Mapamond”, cartea lui Tiberiu Stoia în dialog cu Vasile Bogdan – ”În lume, prin lumi”, o carte care oferă multă informație si te îndeamnă la cunoaștere prin călătorie. De fapt, cititorului i se dezvăluie două călătorii: călătoria povestitorului prin viață și călătoria acestuia prin lume. O carte autobiografică, care ne dezvăluie o bucățică de istorie, timpurile în care a trăit povestitorul, societatea în care a existat și, cel mai important, descoperim modele: de oameni, de comportament, de viziune.

Încă din primele pagini ale cărții ni se prezintă povestitorul: Tiberiu Stoia, născut la Bocșa în 8 februarie 1950, un vărsător tipic, născut la 7 luni.

Apoi, narațiunea curge. Poveste în poveste, despre strămoși, despre familie, despre pasiuni, Tiberiu Stoia încercând parcă să-și motiveze dorul neîncetat de ducă, pofta nestăvilită de cunoaștere, plăcerea de a juca șah și atracția spre sport și competiție: ”Șahul este probabil prima mea poveste de succes. Apoi ping-pongul, înotul și, în sfârșit, o iubire neterminată, handbalul”, mărturisește Tibi Stoia. Șahul era ”boală de familie”, sportul, în general, era pe primul loc în familia Stoia, ceea ce pentru copilul de atunci nu putea fi decât benefic. ”Dacă mă uit acum înapoi, totul se leagă, șahul m-a făcut să gândesc, tenisul de masă mi-a dat mobilitate, caiacul, forță. Toate mi-au folosit pentru a deveni rapid un bun handbalist”.

articol întreg >>>>>>>>>

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.