Sumarul revistei este bogat şi conţine rubrici de atitudine, ştiinţă, literatură, istorie, spiritualitate, evenimente, cultural-sociale, interviuri.
Publicaţia dedică mai multe pagini „procesului ireversibil al revenirii plaiurilor mioritice dintre Prut şi Nistru la Ţara Mamă” (pag. 9).
Generalul (r) dr. Mircea Chelaru realizează un scurt excurs istoric al Basarabiei. Sub titlul Comunitatea statelor româneşti, soluţie tranzitorie până la unirea definitivă a Basarabiei cu Ţara Mamă. Autorul prezintă date concrete pentru a demonstra, dacă mai este nevoie, necesitatea continuării acestui proces de reunificare.
Tema Reunirii este susţinută şi de Alecu Reniţă/ Chişinău, în articolul intitulat O şansă istorică.
Acelaşi subiect este discutat şi de colonel (r) dr. Ion Petrescu. La pag. 9 textul O sintagmă fără viitor : „Neutralitatea permanentă” a României răsăritene prezintă în paralel, întâlnirile la nivel înalt dintre Rusia şi SUA pe tema Basarabiei precum şi poziţia reală a numărului mare al celor care susţin public reîntregirea naţională, îndeosebi a generaţiei tinere.
În articolul Să pregătim unirea deştept şi inteligent, Petre Răcănel preşedintele Federaţiei Societatea Civilă Românească, propune paşii necesari ce trebuie făcuţi pentru Unirea Basarabiei cu România.
Poetul, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu în viziunea Bisericii, despre raportarea sa la învăţătura creştină, precum şi abordarea vieţii şi operei sale din perspectiva credinţei creştine… este titlul amplului eseu semnat de Stelian Gomboş, la pag. 2.
Corneliu Zeana semnează articolul Mai poate fi salvat Bucureştiul?, la pag. 4. Autorul demonstrează o bună cunoaştere a capitalei şi lansează propuneri concrete pentru stoparea plasării haotice a unor clădiri în diverse locuri din oraş.
La pag. 6 lecturăm un dialog purtat de Remus Fişcă cu doamna dr. Florentina Udrea, analist istoric la Institutul Naţional al Patrimoniului. Tema discuţiei este Salvarea unei bucăţi din moştenirea trecutului şi anume păstrarea muzeelor săteşti.
Interviul realizat de Mariana Anghel cu Ana Nina Ioniţă, „Doamna aerului” aduce în prim plan personalitatea celei care a câştigat Medalia de argint la Campionatul Mondial de acrobaţie din Los Angeles în 1984.
Nicolae Vasile realizează la pag. 14 un portret al marelui regizor Al.G. Croitoru, în textul intitulat De la Alecu… la Al.G. a fost mult de croitoricit!…
La pag. 3 putem citi relatarea despre serata organizată de UZP şi redacţia „Cronica timpului”: În Prier, serata „Eminescu jurnalistul” a adus bucuria în inima Bucureştilor . Fotografiile personalităţilor care au luat cuvântul sunt realizate de Mădălina Corina Diaconu.
La pag. 17 lectorul poate admira o creaţie grafică de excepţie. Această creaţie este o şarjă amicală semnată de Silvia Duşan, intitulată Bufniţa Minervei care zboară în amurg, a plecat de la Hegel din „Grundlinien der Philosophie des Rechts” ca să-şi găsească adăpost în scăfârlia somnorosului metafizician Mihail Diaconescu .
Şarja dedicată lui Mihail Diaconescu se caracterizează prin ductul fin al desenului, prin accentele unei forme văzute ca deformare şi printr-o înţelegere psihologică profundă a personalităţii celui portretizat..
Gravura este însoţită de două poeme dedicate scriitorului de poeta Rodica Vătăman Subţirelu.
În paginile publicaţiei mai putem citi Regele şi cavalerul, semnat de Dacian Bradea (pag.8); Ştefan Dimitriu, Un scriitor pentru istoria literaturii de Eliza Roha (pag.12); Timp la puterea Timp, semnat de Marian Dumitru (pag.15), o cronică literară dedicată poetului Victor Gh. Stan; Comoara amintirilor, fragment dintr-un volum în pregătire semnat de Corina Vlad Diaconescu (pag. 16); Timpul familiei de sociolog Teodora Mîndru (pag.18).
Pagina 20 ne încântă cu câteva reproduceri din creaţia pictorului Marcel Naste, din Reghin.
Pe scurt, nr. 16, mai 2016, al revistei Cronica Timpului este la înălţimea aşteptărilor pe care publicul lector le are în legătură cu această publicaţie de înalt prestigiu civic şi intelectual.
CORINA VLAD DIACONESCU