Ziua de 15 ianuarie, dedicată Zilei Naționale a Culturii și comemorării marelui poet Mihai Eminescu, a fost marcată la Școala Primară Mărtinesti printr-o activitate educativă deosebită, realizată cu implicare, sensibilitate și respect față de valorile culturale românești.
Evenimentul a reunit – după cum ne spunea prof. Cîndea Lenuța Aurelia (foto) în calitatea sa de director – cadre didactice și elevi într-un cadru festiv, în care literatura, poezia și spiritul eminescian au fost puse în lumină prin activități variate și atractive. Elevii au recitat poezii, au participat la momente artistice și au descoperit, prin joc și dialog, frumusețea limbii române și importanța operei lui Mihai Eminescu în cultura națională.
Activitatea a fost coordonată de doamnele profesor Viscan Adriana Monica, Arnăutu Anca Elena și Dănciulescu Bianca Denisa, cadre didactice dedicate, care au reușit să creeze un demers educațional integrat, adaptat vârstei și nivelului de înțelegere al elevilor. Prin metode interactive și creative, acestea au stimulat interesul copiilor pentru literatură și tradiție.
Prin această activitate, Școala Primară Mărtinesti a demonstrat încă o dată că educația culturală reprezintă un pilon esențial în dezvoltarea copiilor, iar celebrarea Zilei Naționale a Culturii devine un prilej autentic de apropiere de valorile identitare românești.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat – după cum remarca Bretean Dorel Ovidiu (foto) în calitatea sa de comisar șef – un număr total de 168 inspecţii, atât planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (73) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 95 controale după cum urmează: 12 în urma autosesizării; 19 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 23 efectuate în urma sesizărilor; 31 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 4 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean/ național; 3 pentru verificarea realizării măsurilor impuse; 2 pentru identificarea de obiective noi; 1 control pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: lipsa solicitării/ obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/ autorizatiei integrate de mediu/ acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor; nedepunerea în termenul legal al declarațiilor privind obligațiile de plată la Administrația Fondului pentru Mediu; neatingerea în anul 2025 a unui nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minim 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere; neluarea măsurilor necesare în vederea prevenirii poluării solului; nerealizarea în totalitate și la termen a măsurilor impuse cu ocazia controalelor anterioare; neluarea măsurilor necesare în vederea reducerii emisiilor de poluanți în atmosferă.
În urma acestor controale, au fost aplicate 42 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 26 avertismente și 16 amenzi (cea mai mare a avut valoarea de 80.000 lei), în valoare totală de 385.500 lei.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Pe 15 ianuarie, la București, Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR) a decernat premiile pentru anul 2025, într-o ediție desfășurată sub aura „Anului Eminescu”. Evenimentul a reunit peste 80 de membri, invitați și laureați, într-o atmosferă care a celebrat nu doar excelența în turism, ci și spiritul călător al poetului național, cel care a străbătut țara cu o sensibilitate ce continuă să inspire generații.
Gala, găzduită de Hotelul Minerva, din București, a pus în lumină atât performanțele din mass-media de turism, cât și realizările profesioniștilor ospitalității. În acest cadru, unul dintre momentele de referință ale serii a fost acordarea Premiului „Patrimoniu identitar” – distincție care onorează personalități ce reușesc să transforme patrimoniul local într-o resursă vie, accesibilă și demnă de vizitat.
În cadrul secțiunii dedicate profesioniștilor ospitalității, profesorul și jurnalistul Mihai Vlădia, membru al AJTR și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a fost distins cu Premiul „Patrimoniu identitar” pentru contribuția sa remarcabilă la includerea în circuitul turistic a Morilor de apă și a Muzeului sătesc din comuna Eftimie Murgu (Caraș-Severin).
Această recunoaștere nu este doar o apreciere punctuală, ci o confirmare a unei munci de ani de zile, în care profesorul Mihai Vlădia a reușit să transforme un patrimoniu tehnic și etnografic unic în România într-un reper turistic național. Prin articole, reportaje, ghidaje culturale și activități de promovare, el a readus în atenția publicului complexul de mori cu ciutură de pe Valea Rudăriei, un ansamblu tradițional care păstrează vie memoria meșteșugului local.
Tot el a sprijinit și valorificarea Muzeului sătesc, un spațiu în care identitatea comunității din Eftimie Murgu este conservată cu grijă și prezentată vizitatorilor într-o manieră autentică. Premiul AJTR confirmă astfel rolul său de mediator între patrimoniu și public, între tradiție și contemporaneitate.
Premiile AJTR 2025 – repere ale unei seri dedicate excelenței
1. Mass-media
Lista laureaților a inclus nume consacrate și debutanți, de la Vasile Arhire (Premiul Opera Omnia) la tinerii distinși cu Premiul „Anda Raicu”. Au fost apreciate emisiuni, volume, proiecte editoriale și contribuții radiofonice care au îmbogățit discursul turistic românesc.
2. Profesioniștii ospitalității
Pe lângă Premiul „Patrimoniu identitar”, gala a recompensat inițiative turistice de referință:
„Steaua polară” – Dan Ionescu și alți promotori ai turismului tematic
„Ca la mama acasă” – Pensiunea Anelisse Inn și partenerii săi
„Ospitalitate și Performanță” – Hotel Dorna, Vatra Dornei
Gala AJTR 2025 a fost nu doar o celebrare a performanței, ci și un apel la memorie culturală. Într-un an dedicat lui Eminescu, premiile au arătat că turismul românesc are nevoie de oameni care știu să transforme patrimoniul în poveste, iar povestea în destinație.
În acest sens, distincția acordată lui Mihai Vlădia devine un simbol al felului în care identitatea locală poate fi salvată, cultivată și transmisă mai departe: prin pasiune, profesionalism și respect pentru rădăcini.
Constantin VLAICU/ membru AJTR și UZPR Caraș Severin
Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult, încât rămân înscrise în Cartea de Aur a acestei părți de țară pentru veșnicie. O astfel de personalitate a fost și Constantin Gruescu, trecut la cele eterne acum cinci ani, în data de 22 ianuarie 2020, la el acasă, în „Casa Binelui” din Ocna de Fier.
Născut la Dognecea în data de 12 aprilie 1924, Constantin Gruescu a crescut, a învățat și a îmbătrânit iubind mineritul și oamenii dedicați adâncurilor. A adunat de-a lungul anilor minerale și roci din Munții Banatului, punând bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din casa sa, un muzeu privat, care avea să facă cunoscute Ocna de Fier și Dognecea nu numai în țară, ci și departe, peste hotarele României.
Alături de Tanti Mia, soția sa, care l-a însoțit de-a lungul zecilor de ani în activitatea sa în slujba Binelui, Nea Costică Gruescu a fost un om deosebit, un om care a iubit locul său natal și l-a făcut cunoscut pretutindeni. Cei care răsfoiesc caietele sale de amintiri, cu înscrisuri lăsate drept dovadă de cei care au trecut pe aici, vor găsi nume de oameni importanți din știință și cercetare, din politică și administrație, din cultură și educație, reprezentanți ai caselor regale, ai bisericii, oameni importanți și oameni simpli, elevi, studenți, maturi și vârstnici…
Pasiunea sa dedicată geologiei acestor plaiuri va dăinui pe mai departe prin donațiile sale oferite unor instituții din România și de pe mapamond, precum și prin ce ne oferă și astăzi „Casa Binelui” din Ocna de Fier.
De-a lungul vieții, lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință. Din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, i s-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al orașului Bocșa (17 aprilie 2014), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma „Persona Maxima” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin (17 decembrie 2001), Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).
A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale„Plai Mioritic”din Iași și al Societății Române de Geografie.
– Doamna profesor, Iulia Apostu, (foto) sunteți un cadru didactic apreciat la Școala Gimnazială Romos și vă implicați cu multă responsabilitate în organizarea de activități educative cu elevii. Prezentați-ne câteva dintre cele mai recente activități menite educației și dezvoltării. armonioase a elevilor.
– Da. Mulțumesc! Cu plăcere!
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale și al aniversării nașterii poetului național Mihai Eminescu, Școala Gimnazială Romos a organizat o activitate cultural-educativă deosebită, menită să aducă în prim-plan opera și personalitatea celui mai mare poet român.
Evenimentul s-a desfășurat sub coordonarea doamnei profesor Arion Purcariu Mariana Mihaela, în colaborare cu Biblioteca din Romos, partener constant al școlii în promovarea lecturii și a valorilor culturale autentice.
Elevii au participat activ la momente de lectură expresivă, recitări de poezii eminesciene, prezentări tematice și discuții despre viața și creația poetului. Atmosfera a fost una solemnă și emoționantă, iar implicarea elevilor a demonstrat interesul și respectul față de patrimoniul cultural românesc.
În cadrul activității, biblioteca a pus la dispoziție volume din opera lui Mihai Eminescu, cărți ilustrate și materiale informative, contribuind astfel la apropierea elevilor de universul liric eminescian. De asemenea, au fost realizate expoziții de carte și materiale vizuale dedicate poetului.
Prin această inițiativă, Școala Gimnazială Romos a reușit să marcheze într-un mod educativ și atractiv Ziua poetului național, subliniind importanța lecturii, a culturii și a identității naționale în formarea tinerelor generații.
Activitatea a reprezentat un exemplu de bună practică în colaborarea dintre școală și bibliotecă, demonstrând că educația culturală rămâne un pilon esențial al procesului educativ.
***
Zăpada acestei ierni a transformat curtea Școlii Gimnaziale Romos într-un spațiu al veseliei, creativității și colaborării. Elevii, alături de profesorii diriginți, au participat cu entuziasm la un concurs inedit, dedicat construirii celui mai frumos om de zăpadă.
Activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă de sărbătoare, copiii lucrând în echipă, dând dovadă de imaginație, spirit competitiv și bună dispoziție. Oamenii de zăpadă realizați au fost decorați cu accesorii originale, fiecare clasă încercând să impresioneze prin creativitate și atenție la detalii.
Evenimentul a fost coordonat de conducerea școlii, sub îndrumarea domnului director Groza Cristian Romulus, alături de profesorii diriginți: Arion Purcariu Mariana Mihaela, Homorodean Mirela; Apostu Iulia; Rusan Aurelian Petru.
Concursul a avut ca scop nu doar desemnarea celui mai reușit om de zăpadă, ci și promovarea activităților recreative în aer liber, consolidarea relațiilor dintre elevi și profesori ca de altfel, valorificarea bucuriei copilăriei.
La final, toți participanții au fost câștigători, deoarece activitatea a adus zâmbete, voie bună și amintiri frumoase, demonstrând încă o dată că școala este un spațiu al educației, dar și al bucuriei și al spiritului de echipă.
Prin astfel de inițiative, Școala Gimnazială Romos continuă să ofere elevilor experiențe educative complete, îmbinând învățarea cu activitățile recreative și dezvoltarea armonioasă a copiilor.
***
Elevii Școlii Gimnaziale Romos au avut parte de o excursie deosebită, plină de experiențe frumoase, descoperiri culturale și momente de neuitat. Activitatea s-a desfășurat sub coordonarea domnului director Groza Cristian Romulus și a cadrelor didactice prof. Apostu Iulia, Arion Purcariu Mariana, Homorodean Mirela și Rusan Aurelian Petru, care au fost alături de elevi pe tot parcursul acestei aventuri educative.
Călătoria a început cu trenul, un mijloc de transport care a transformat drumul într-o adevărată experiență. Pentru mulți dintre noi a fost o premieră, iar emoțiile, râsetele și poveștile au făcut ca timpul să treacă rapid. Încă de la plecare, entuziasmul și buna dispoziție au fost nelipsite.
Ajunși la destinație – la Sibiu, am pășit în atmosfera de poveste a Târgului de Crăciun, unde luminile festive, colindele și decorațiunile ne-au introdus în spiritul sărbătorilor. Căsuțele frumos împodobite, mirosul de bunătăți și forfota specifică iernii ne-au bucurat pe toți.
Excursia a avut și un puternic caracter cultural și educativ. Am vizitat Muzeul Satului, unde am descoperit tradițiile și viața satului românesc de altădată, dar și Muzeul Imersiv, care ne-a impresionat prin tehnologia modernă și modul inedit de prezentare, oferindu-ne o experiență interactivă și captivantă.
Pe lângă activitățile culturale, programul a inclus momente de relaxare și distracție: patinoarul, unde am trăit clipe pline de veselie, o vizionare de film, dar și timp petrecut la mall, unde fiecare elev s-a bucurat de timpul liber.
Bineînțeles, nu au lipsit nici peripețiile, care au transformat excursia într-o experiență autentică și plină de povești amuzante. Toate aceste momente au contribuit la crearea unor amintiri frumoase și la consolidarea relațiilor dintre elevi și profesori.
La final, ne-am întors acasă obosiți, dar extrem de fericiți. A fost o excursie reușită, plină de entuziasm, cultură șidistracție, care ne-a arătat că învățarea poate avea loc și dincolo de sala de clasă.
Această experiență va rămâne, cu siguranță, una dintre cele mai frumoase amintiri ale elevilor Școlii Gimnaziale Romos.
***
În atmosfera magică a sărbătorilor de iarnă, Primăria Romos a organizat un deosebit program artistic de Crăciun, eveniment care a adus împreună comunitatea locală, părinți, cadre didactice și elevi, într-un cadru plin de lumină, tradiție și emoție.
La acest moment special au participat și elevi ai ciclului gimnazial, care au urcat pe scenă cu mult entuziasm și dăruire, demonstrând talent, muncă și respect față de valorile autentice românești. Activitatea artistică a fost coordonată cu profesionalism și pasiune de prof. Arion Purcariu Mariana și Rusan Aurelian Petru, care au pregătit elevii pentru un spectacol de înaltă ținută.
Îmbrăcați în costume populare tradiționale, elevii au interpretat colinde, cântece și momente artistice specifice sărbătorilor de iarnă, reușind să transmită publicului emoția Crăciunului, bucuria Nașterii Domnului și frumusețea obiceiurilor strămoșești. Vocile lor, armonios îmbinate, au creat o atmosferă caldă și plină de sensibilitate, fiind răsplătite cu aplauze îndelungate.
Decorul festiv, inspirat din satul tradițional românesc, a completat perfect programul artistic, transformând evenimentul într-o adevărată sărbătoare a comunității. Prezența elevilor pe scenă a demonstrat încă o dată importanța implicării tinerilor în viața culturală locală și rolul esențial al școlii în păstrarea tradițiilor.
Prin acest program artistic, Primăria Romos și cadrele didactice implicate au oferit comunității un moment de suflet, în care tradiția, educația și spiritul sărbătorilor s-au împletit armonios.
Evenimentul a fost o reușită și a rămas în inimile tuturor celor prezenți, confirmând faptul că astfel de activități contribuie la consolidarea legăturilor dintre școală, familie și comunitate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Forumul bogaților lumii începe astăzi la Davos, în Elveția, sub presiune politică internațională fără precedent. România va participa la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial de la Davos cu o delegație guvernamentală din care fac parte, pe lângă șefa diplomației române, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europeane, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Ediția din acest an a Forumului se va concentra în jurul a cinci provocări majore, despre care discutăm în continuare cu invitatul serii la Radio România Actualități, jurnalistul și comentatorul politic Dan Constantin, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
– Haideți să încercăm pentru început să explicăm ascultătorilor noștri ce este în esență această reuniune de la Davos.
– Reuniunea de la Davos are o vechime de peste cinci decenii. Faptul că plasăm această discuție în emisiunea dumneavoastră, care se concentrează pe problemele globale, este exact un forum care tratează problemele globale ale secolului nostru și este pornit din secolul trecut. Este foarte interesant că pe această experiență de peste cinci decenii s-a cristalizat, prin tradiție, s-a consolidat un dialog care stimulează idei și soluții pe termen lung. Aici nu sunt probleme punctuale neapărat, care trebuie să-și găsească rezolvarea de azi pe mâine, dar se tratează marile probleme, inclusiv conflictele, cum ele pot fi atenuate, ce soluții pot veni, nu numai din zona politică, ci din zona economică, din zona academică.
– Și pentru că vorbiți de conflicte, spiritul dialogului pare a fi sintagma care ar trebui să asume toate discuțiile din aceste zile de la Davos. Putem vorbi în aceste zile, având în vedere tot ce se întâmplă în plan internațional, de existența încă a unui spirit al dialogului? Sau trebuie căutat?
– Faptul că acest spirit al dialogului este genericul acestei ediții este subliniat și de felul în care s-a deschis ediția astăzi, în jurul orei 18:00, în Elveția, la Davos, în această stațiune luxoasă din Alpii Elvețieni, nu cu un discurs, ci cu muzică. A fost o vioară, o trompetă, un clarinet, o tobă, care au dezvoltat o armonie perfectă și s-a subliniat că muzica nu cunoaște granițe, exact și ideile care se încearcă să se pună acum în valoare, să poată să transmită spre conducătorii lumii care sunt, de fapt, adunați aici, este practic un conclav al conducerii din toate sectorele, politic, militar, economic, științific, să transmită această deschidere spre dialog. Dacă întrebați cum s-ar putea acest spirit să se transforme în decizii concrete, sigur că aici lucrurile devin mai complicate. Totdeauna la Davos lucrurile s-au desfășurat nu într-un laborator, dar într-o dezbatere de idei și vin fiecare cu ideile lor și este important să plece și cu ideile celorlalți când se duc acasă să le transpună.
– Pentru că ați vorbit de acest aspect, vroiam să vă întreb, în contextul discuțiilor pe care le vom urmări, sigur, în zilele viitoare, de acolo, cum se face că la acest moment definitoriu, așa cum spuneați, pentru relații la nivel internațional, lipsește tocmai președintele României, domnul Nicușor Dan? Sigur, România este reprezentată la nivel înaltă de o delegație guvernamentală. Ar fi trebuit să fie și președintele României prezent?
– Sigur că asta este o decizie a Preşedinției. Faptul că acolo sunt, practic, 400 de lideri politici, sunt peste 50 de șefi de stat și de guvern, sunt liderii din G7, șase lideri din G7, sunt 150 de lideri de mari companii, e greu să individualizezi o prezență. Acolo trebuie să-ți faci loc și să-ți faci loc ori prin puterea țării care vine acolo, cum este cazul delegației Statelor Unite, al președintului Trump, însoţit de, practic, toată elita de la Casa Albă, de decizie, sau să vii cu probleme de mare actualitate. Ori în momentul de faţă, sigur că e destul de dificil de a plasa o poziție de identificare a României în aceste, hai să spun, aceste tensiuni care încă nu vedem înspre ce se îndreaptă. Dar faptul că acolo sunt patru miniștri și un consilier prezidențial arată deschiderea către dialog. M-am uitat pe programul afișat al reuniunii, sigur că este dominat de discursul din data de 21 al președintelui Trump, de la ora 14:00, dar, interesant, care urmează în aceeași sesiune de Macron și /Larry Fink/, /Larry Fink/ fiind unul dintre cei care administrează BlackRock, este un fond care administrează active de 10 trilioane de dolari.
– Și o ultimă întrebare: credeți că vom putea să ne așteptăm la rezultate concrete?
– Cred că e foarte dificil să vedem rezultate concrete. S-ar putea să fie, după cum s-a anunțat, o discuție între președintele Trump și președintele Ucrainei, Zelenski, care este și el participant la forum. S-ar putea să vedem niște idei de clarificare sau cel puțin de atenuare a crizei din Groenlanda, prin prezența și a nordicilor și a americanilor, plus a Uniunii Europene, plus a Băncii Mondiale, deci acolo s-ar putea să se atenueze o parte din asperitățile care în momentul de față au fost lansate de la Casa Albă.
Pentru a redirecționa către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a 3,5% din impozitul anual datorat, se descarcă formularul, se printează, se completează cu datele personale, se scanează și se trimite pe adresa UZPR – Bulevardul General Gheorghe Magheru, nr. 28-30, București, 010336 – prin poștă sau curier.
20 ianuarie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie) – ULTIMA MANIFESTARE DIN MARATONUL CULTURAL LA ÎNCEPUT DE AN 2026!
Clubul Presei din Banatul de Munte / UZPR – Filiala Caraș-Severin. Prezentarea volumului „O istorie a tiparului, a presei și a cărții în Banatul perioadei 1850 – 1918”, autor: dr. Ionel Bota (Oravița), apărut la Editura TIM Reșița, 2025.
20. Januar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Presse-Klub des Banater Berglands / UZPR – Kreisfiliale Karasch-Severin. Präsentation des Bandes „O istorie a tiparului, a presei și a cărții în Banatul perioadei 1850 – 1918” (= „.Eine Geschichte des Druckes, der Presse und des Buches im Banat in der Zeitspanne 1850 – 1918”), Autor: Dr. Ionel Bota (Orawitza), erschienen im Verlag TIM Reschitza, 2025.
Pe 19 ianuarie s-a desfășurat prima ședință a Consiliului Director al UZPR din anul 2026, cu prezență fizică și online a membrilor. Invitați la ședință au fost Viorel Popescu, președintele Comisiei de Atestare Profesională, Monica Cercelescu – Departamentul Juridic – Teodora Marin, coordinator al Editurii UZP, Cornel Cepariu, președinte al Filialei Bacău și Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin.
Întrunită statutar, ședința a avut ca prim punct pe ordinea de zi situația financiară a UZPR. „Balanța Uniunii este pozitivă. Au crescut și sumele rezultate din redirecționarea către UZPR a 3,5% din impozitul pe venit și îndemnăm șefii de filiale să stimuleze în continuare acest demers în rândul membrilor UZPR. Avem în prezent un număr de 5.156 de membri și le reamintim șefilor de filiale că este necesar să aibă o evidență cât mai exactă a membrilor cu drept de vot în forurile noastre”, a menționat Dan Constantin, președinte al UZPR.
Un alt punct important pe ordinea de zi a fost cel referitor la Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism”. „Au fost trimise materialele de prezentare ale colegilor nominalizați. Gala Premiilor UZPR va avea loc pe 16 februarie 2026, la teatrul „Ion Creangă” din București, de la ora 18:00, și va fi prezentată de Daniela Mihai Soare, jurnalist Radio România Actualități. Va fi un eveniment aparte, la care vor fi invitați șefi ai instituțiilor de presă și reprezentanți ai autorităților centrale”, a spus Ruxandra Săraru, președinte al juriului. Despre ultimele pregătiri din perspectivă tehnică au dat detalii Monica Zvirjinschi și Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, care fac parte din echipa care organizează evenimentul în toate detaliile.
Ordinea de zi a ședinței Consiliului Director al UZPR a inclus detalii despre organizarea Adunării Generale anuale. „Adunarea Generală anuală din 2026 se va desfășura în sistem online. Filialele trebuie să trimită pe adresa UZPR, până pe 27 februarie 2026, Rapoartele de activitate. Pentru coerență, în aceste Rapoarte fiecare filială va include și manifestările care se vor organiza în anul 2026, astfel încât să poată fi incluse în calendarul UZPR”, a spus Dan Constantin.
În ceea ce privește calendarul de evenimente din acest an la nivelul UZPR, președintele Constantin a menționat că acestea vor avea ca punct central o poziție clară a UZPR legată de legislația legată de implementarea European Media Freedom Act. „Vom relua temele pe care le-am abordat cu un an în urmă în cadrul dezbaterii naționale organizate de UZPR în 2025 pe acest subiect. De asemenea, ne-am propus înființarea de noi cluburi în cadul UZPR – Clubul Ziariștilor Economici, cu implicarea directă a Filialei Casa Presei, și Clubul Ziariștilor de Sănătate, proiect în colaborare cu Academia de Științe Medicale. De asemenea, vom semna un Protocol cu Academia de Științe Juridice, pentru tot ceea ce înseamnă noua legislație europeană legată de mass-media și vom elabora, împreună cu SNSPA, un Anuar al facultăților de Jurnalism, la care se vor putea asocia și unitățile de învățământ care formează viitori jurnaliști. Avem în proiect, totodată, și inițierea demersurilor pentru afilierea UZPR la o organizație a jurnaliștilor din Europa – Filiala de la Bruxelles a Uniunii este în centrul acestui proiect, la care contribuie și membrii noștri cu conexiuni la nivel european și care vor face parte dintr-un Club de Reprezentare Externă. Tot acest program va fi supus aprobării Adunării Generale anuale”, a detaliat președintele Dan Constantin.
În intervenția sa, Ioan Pamparău, președinte al Filialei Brașov-Covasna, a punctat finalizarea, în această perioadă, a unui concurs cu premii pentru creație jurnalistică și un eveniment de celebrare a seniorilor presei brașovene, care va avea loc în luna februarie.
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Municipiul Orșova a găzduit, în 15 ianuarie 2026, o manifestare dedicată operei și personalității lui Mihai Eminescu. Manifestarea, parte a Festivalului Internațional de Literatură ,,Mihai Eminescu”, a însemnat o reîntâlnire cu opera eminesciană și o aducere aminte a valorii omului, jurnalistului și poetului național, devenit un mit care marchează identitatea culturală românească.
Festivalul s-a desfășurat între 13 și 16 ianuarie 2026, pe teritoriul a două județe: Mehedinți și Caraș – Severin, în prezența unor personalități din lumea scrisului, din România și Serbia. Jurnaliști, scriitori, istorici, profesori universitari și iubitori de cultură, au ținut să fie prezenți la această manifestare , a 36-a ediție s festivalului cultural mehedințean.
Munca titanică de organizare și conducere a manifestărilor prilejuite de Ziua Culturii Naționale, depusă de inimosul literat prof. dr. Florian Copcea, împletită cu sprijinul primăriilor din Drobeta Turnu Severin, Orșova și Băile Herculane, ale Palatului Culturii ,,Teodor Costescu” din Drobeta T. Severin, Episcopiei Severinului și Strehaiei, Mănăstirii Sf.Ana din Orșova și a Fundației Culturale Lumina, au asigurat succesul acțiunii și aprecierile invitaților din Maramureș, București, Galați, Buzău, Dolj, Vâlcea, Băile Herculane și Serbia.
Prima zi a festivităților a început la Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin, cu deschiderea oficială, simpozionul Mihai Eminescu, microrecital al corului ,,Kinonia” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, decernarea premiilor „Eminescu”, „Hyperion”, „Pamfil Șeicaru” și un mini-spectacol ,,Sânzienele Mehedințiului”.
Juriul care i-a desemnat pe cei premiați a fost compus din: academician Mihai Cimpoi (președinte), prof. dr. Zenovie Carlugea, prof.dr. Tudor Nedelcea, prof. dr. Marius Arbănași, prof. dr. Florian Copcea.
Premiile „Eminescu” au fost acordate scriitorilor: Silvia Curelaru Ibănescu din Galați, Dana Gagniuc Buzura din Baia Mare, Marian Margarit din Buzău, Marilena Apostu din Galați, Delia Muntean din Baia Mare, Stan V. Cristea din Roșiorii de Vede, Ion Dulugeac din București, Denisa Balaj din Băile Herculane.
Premiile „Hyperion” au fost acordate scriitorilor: Emanuela Bușoi, Titu Dinuț, Victor Rusu, Adela Ionașcu, Gheorghe Buchi, Ina Victoria Catrinoiu, Eugen Dulbaba, Anna Eichert Giurca, Lia Sol, Vasile Istrătescu (toți din județul Mehedinți), Constantin Pădureanu și Mihaela Albu (ambii din Craiova), Vasile Barbu (Serbia), Nelu Barbu (din Vâlcea).
Premiile „Pamfil Șeicaru” au fost acordate astfel: Dumitru Constantin din București și Stelian Curelaru din Galați.
Un premiu special a fost acordat Corului „Kinonia” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență.
În dimineața zilei de 15 ianuarie 2026, o coloană de mașini a asigurat transportul invitaților la Băile Herculane și Orșova.
După ce au fost depuse flori la bustul lui Eminescu din orașul Băile Herculane unde s-au acordat și câteva premii, coloana s-a îndreptat spre Municipiul Orșova. Invitații au fost întâmpinați de primarul municipiului, ing. Adrian Cican, ziariști, scriitori locali și un număr însemnat de iubitori de cultură din cadrul Asociației Seniorilor „Clisura Dunării” – Orșova.
Festivitatea a început în Parcul Dragalina, cu depunere de flori la bustul lui Eminescu, acțiune urmată de momente de aducere aminte a importanței operei eminesciene prin cuvântul prof. dr. Florian Copcea, al primarului Municipiului Orșova, ing. Adrian Cican, al reprezentanților invitaților și al celor doi membri UZPR din localitate. „Eminescu nu este doar un poet al iubirii sau al naturii, – a precizat primarul Municipiului Orșova în cuvântul său, – ci un spirit vizionar, un gânditor profund, un apărător al valorilor naționale și al demnității românești. Prin opera sa, el a dat limbii române o forță expresivă fără egal, ridicând-o la rang de limbă a marilor culturi europene”.
În partea a doua, participanții s-au deplasat la Mănăstirea Sf. Ana din Orșova, unde un sobor de preoți au ținut o slujbă de pomenire în memoria lui Mihai Eminescu . După slujbă, au fost acordate premii și diplome.
În ultima zi a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” au avut loc întâlniri cu scriitorii și jurnaliștii din județ, care și-au expus fragmente din operele lor literare sau jurnalistice.
Încheierea manifestărilor dedicate lui Mihai Eminescu din cadrul festivalului care a marcat Ziua Culturii Naționale audat startul și altor manifestări în școli, asociații și instituții culturale din Mehedinți.
Mihai Eminescu este sărbătorit cu fast în fiecare an la Drobeta-Turnu Severin, orașul devenind un centru important al manifestărilor culturale dedicate poetului național, în special în jurul datei de 15 ianuarie când se cinstește și Ziua Culturii Naționale. Sărbătorirea poetului pune accent pe promovarea valorilor culturale autentice și pe dialogul literar, transformând orașul într-o adevărată capitală a culturii românești la jumătatea lunii ianuarie.
Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu”, ajuns în 2026 la ediția a 36-a, este principalul eveniment desfășurat anual la Palatul Culturii „Teodor Costescu”. El reunește academicieni, scriitori, eminescologi, clerici și oameni de cultură, un public numeros, iubitor de cultură și artă. Programul Festivalului include lansări de carte, sesiuni de comunicări științifice, discursuri omagiale, prezentarea de reviste culturale, evenimente artistice și acordarea de premii.
Pentru reușita Festivalului, principalul organizator – scriitorul Florian Copcea, este sprijinit de Episcopia Severinului și Strehaiei condusă de Preasfințitul Episcop Nicodim, Palatul Culturii „Teodor Costescu” , Primăria Municipiului și Consiliul Județean, Fundația Culturală Lumina.
De obicei manifestările încep la Palatul Culturii „Teodor Costescu”, și apoi se extind și în alte locuri simbolice, inclusiv în zona unde a locuit fratele poetului, Matei Eminescu, ofițer în armata română. Drobeta-Turnu Severin marchează astfel anual, prin aceste festivaluri, importanța operei eminesciene în cultura națională. Programul festivalului este centrat pe evocarea operei și personalității lui Mihai Eminescu, prin întâlniri cu scriitori, intervenții ale unor academicieni și participarea unor personalități culturale.
Lucrările Festivalului au debutat anul acesta, ca de obicei, la Palatul Culturii. Domnul Florian Copcea, președintele Fundației Culturale „Lumina”, i- a prezentat pe invitații de onoare ai Festivalului, a anunțat programul acestuia și însemnătatea manifestării. „ România are o istorie bogată și a dat lumii personalități remarcabile, oameni de știință, inventatori, filosofi și gânditori care au schimbat cursul umanității. Dincolo de granițele țării, contribuțiile lor au modelat domenii precum medicina, aviația, fizica, informatica, filozofia, literatura, științele și arta, punând România pe harta marilor realizări mondiale. Eminescu este cel care a definit în ,,Epigonii „poezia ca pe o creație pură, divină ,în care imaginile poetice sunt ,,icoane „,ce înnobileaza prin sensibilitate,emoție , mintea și sufletul omenesc !”
În cuvântul său, Preasfințitul Nicodim a subliniat faptul că ziua de 15 ianuarie este în Drobeta Turnu Severin dar și în tot restul țării prilej de omagiere a tuturor marilor creatori de cultură românească. De 36 de ani, fără nici-o întrerupere, în această zi se reunesc la Palatul Culturii din municipiu, profesori de limba română, de istorie, de religie și toți iubitorii de cultură din împrejurimi pentru a-i omagia pe românii bravi care s-au remarcat de-a lungul vremii și a existenței românești în spațiul Carpato-danubiano-pontic prin opere durabile care au făcut faimă spiritului românsc. Eminescu este motivul care ne leagă mai puternic azi ca niciodată ! Vă mulțumesc tuturor pentru că aveți această bunăvoință și plăcere de a participa la manifestările care au drept scop susținerea neamului, limbii, credinței și că ne demonstrați „că TOT ce-i ROMÂNESC nu piere și nici nu va pieri”!
Au urmat alocuţiunile autorităţilor locale şi ale altor invitaţi, continuând cu mai multe momente culturale și artistice.
Poetul Marian Mărgărit a evocat figura poetului nostru național și a subliniat faptul că Eminescu, voievodul limbii române, rămâne legătura indisolubilă dintre patrie și români. În cadrul festivalului, Corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei a susţinut un regal de cântece pe versuri de Mihai Eminescu. Tot în cadrul Festivalului internațional Mihai Eminescu au avut loc mai multe evenimente între care: Vernisajul expoziţiilor „Manuscrisele lui Eminescu” la Biblioteca Judeţeană „I. Gh. Bibicescu” și „Marea Unire” a Muzeului „Regiunii Porţilor de Fier”; Simpozionul „Mihai Eminescu – omul deplin al culturii române”; Decernarea premiului „Hyperion” şi a premiilor „Eminescu”.
Festivalul și-a continuat lucrările la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orşova. Acolo, după săvârșirea Sfintei Liturghii s-a săvârșit parastasul pentru Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești.
Cu ocazia a 176 de ani de la nașterea poetului, au mai fost organizate concursuri multimedia interactive, menite să atragă liceenii și să redescopere opera eminesciană într-o manieră modernă.
De ce despre presa ţărănească? Pentru că aceasta este un fenomen unic pe teritoriul actual al României, pentru că la Soceni s-a născut unul dintre cei mai de seamă jurnalişti-ţărani din Banat: Petru Bizerea.
Acesta a fost editorul ziarului „Opinca”, din Coştei, în redacţia căruia s-a întocmit lista cu delegaţii din Banatul de Sud ce urmau să participe, în 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia.
Centrul Cultural din Soceni cuprinde o bibliotecă ce-i poartă numele lui Petru Bizerea, aşa cum Casa de Cultură din localitate îi poartă numele profesorului, compozitorului și dirijorului Ion Românu, cel care a înființat Școala Medie de Muzică la Reșița în 1949.
De ce este important mediul rural?
Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Banat au apărut periodice la sate. Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pământ, dornici de a-şi afirma ideile, prin care dădeau chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic. Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Petrescu, care a remarcat în articolele sale nivelul cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.
Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit, în 1943, o antologie reprezentativă a scriitorilor– ţărani din Banat atrăgând atenţia asupra dimensiunilor şi valorii acestui fenomen.
În data de 10 aprilie 2008, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a desfăşurat o sesiune de comunicări – Aspecte culturale din viaţa satelor bănăţene – la care au participat mulţi redactori şefi de la publicaţiile rurale din judeţul Timiş, fiecare prezentându-şi publicaţia, iar în final, iniţiatorul şi moderatorul sesiunii, dl. Ion Traia, cel care a scos periodicul „Vatra satului” în satul său natal Ferendia, a propus constituirea Asociaţiei presei rurale din Banatul istoric, propunere ce a fost validată, urmând să se facă demersurile necesare pentru constituirea legală. Toţi participanţii au aderat la ideea regretatului publicist și cărturar Aurel Turcuş, de a decreta ziua de 10 aprilie ca zi a presei rurale din Banat.
Din ianuarie 2010, Asociaţia publiciştilor presei rurale din Banat a dobândit personalitate juridică și și-a dezvoltat și nuanțat activitatea, cooptând în cadrul ei publiciști din întreg Banatul istoric, adică județele Timiș, Caraș-Severin, Arad și publiciști din satele românești din Serbia.
În zilele de 23-24 septembrie 2011 s-au materializat generos gândurile inspirate ale regretatului orof. Ghiţă Rancu – Bodrog, redactor şef al periodicului „Almăjul” din Şopotul Vechi privind desfăşurarea primei ediţii a „Forumului publiciştilor presei rurale din Banatul Istoric”. Co–organizator a fost „Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale in Banat”, care a răspuns afirmativ iniţiativei venite din ţinutul de legendă al Ţării Almăjului. Forumul presei rurale din Banat s-a desfășurat timp de două zile, la Șopotul Vechi, în casa dr. Paul Purea. La această întâlnire au fost prezenți publiciști din presa rurală bănățeana, din județele Arad, Timiș, Caras-Severin și din Serbia.
În data de 30.08. 2013 a avut loc în localitatea Toracu Mare (Serbia) a treia ediţie a Forumului publiciştilor din presa rurală bănăţeană. Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat şi comunitatea locală românească din Torac. La inițiativa lui Mircea Lelea, redactorul-șef al revistei „Lumina torăceană” și în organizarea Asociației pentru Artă și Cultură Românească „Vichenție Popovici Bocăluț” din Torac și a Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat s-a desfășurat un eveniment cultural la Căminul Cultural și la Școala Generală „George Coșbuc” din localitatea Torac, la care au luat parte redactori și colaboratori ai revistei „Lumina torăceană”, precum și jurnaliști de la mai multe publicații locale din Banatul istoric.
Dar impresionantă rămâne Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, aparținând lui Gheorghe Rancu – Bodrog, de la Șopotul Vechi, care a devenit centrul și locul de manifestare a acțiunilor din cadrul Conferinței istoricilor din Banatul istoric și din acest an, dedicată personalității și activității celui care a fost Gheorghe Rancu – Bodrog.
Din paleta lui bogată în activități, pe care nu știu cum de a avut timp și putere mentală să le desfășoare, cum afirma Medicul Iosif Badescu, doresc să amintesc doar câteva, asupra cărora prof. Gheorghe Rancu – Bodrog și-a pus amprenta:
În toamna anului 1995, a editat Revista „Almăjul”. Sigur că revista a avut și sincope, datorate mai multor cauze, decisive fiind cheltuielile pentru editare și tipărire, precum și timpul. După pensionare s-a implicat mult mai mult, astfel că, după un hiatus de vreo zece ani, apariția ei a fost uneori chiar lunară (la apariție revista era trimestrială), cu subiecte tot mai interesante, predominând cele de istorie.
A doua activitate majoră a fost și este „Colecția privată de arheologie și etnografie Almăjul”, deschisă în 2011 în propria locuință, cu peste 4.000 de piese de o valoare inestimabilă. Ideea înființării unui muzeu sătesc îi venise cu mult timp în urmă. Prima locație a colecției a fost o sală de clasă și datează din 1987.
Colecția „Almăjul” a devenit deja de notorietate, fiind un punct de atracție important pentru turiștii veniți în Țara Almăjului, de la elevi, studenți, până la profesori universitari, arhierei, academicieni. Speranța că are viitor stă în faptul că fiul cel mare, dr. Dacian Rancu, este muzeograf și cunoaște adevărata valoare a exponatelor.
Intuind importanța și valoarea cultural-spirituală a publicațiilor, Gheorghe Rancu – Bodrog adaugă o nouă preocupare a pasiunii sale și anume aceea de a colecționa publicații, vechi și noi din diferite spații culturale din Banat. Acest interes s-a materializat în anul 2023, prin înființarea Muzeului Presei Bănățene. Muzeul a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).
Trebuie menționat faptul că este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Cartografierea publicațiilor, organizarea lor în secțiuni reprezentative, sarcini complexe și laborioase, aparțin exclusiv fondatorului ei – la fel, perseverența și reușita obținerii spațiului ce găzduiește astăzi muzeul, amplasat în incinta Școlii Generale din localitatea Șopotu Vechi.
Ghiță Rancu – prietenul și colegul nostru a luminat imaginea a două sate – cel natal așezat pe marginea unei ape nemiloase, cum scria prof. univ. dr. Anton Ilinca și cel adoptat, de la liziera dealurilor almăjene – azi, Domnul Profesor, Domnul Învățător, fost metodist al Inspectoratului Școlar Județean, gazdă a multor ateliere din cadrul Seminarului Internațional DIDACTICA, aduse la Șopotu Vechi de Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, poate privi de sus din ceruri cu mândria-i binecunoscută, la continuarea a tot ceea ce ar mai fi dorit să facă pe acest pământ pentru comunitate, pentru oameni, pentru familie, pentru nepoți și pentru spiritualitatea românească, continuate acum de fiul său, cu sprijinul familiei și al comunității locale…
Prezentare de carte: „Anuarul Cultural al Românilor din Voivodina”, autor: dr. Traian Căcina, consilier executiv, responsabil pentru cultură în cadrul Primăriei Vârșeț / Serbia.
Momente muzicale cu elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoare: prof. Cornelia Balogh-Remelei; la pian: prof. Lorand Balogh-Remelei.
19. Januar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Buchpräsentation: „Anuarul Cultural al Românilor din Voivodina” (= „Das kulturelle Jahrbuch der Rumänen in der Wojwodina“), Autor: Dr. Traian Căcina, Exekutivberater, verantwortlich für die Kultur im Rathaus Werschetz / Serbien.
Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Prof. Cornelia Balogh-Remelei; Klavierbegleitung: Prof. Lorand Balogh-Remelei.
UZPR CARAS SEVERIN 