Sub genericul „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”, Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul de pe Cerna – Hunedoara (director prof. Lucaciu Anca Maria) a găzduit o inedită activitate educativă cu tema „De Ziua Vârstnicilor – vă sărutăm pe frunte, dragi bunici”, organizatori fiind prof. Cizmaș Georgeta-Ileana și Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel). Un sprijin aparte s-a oferit de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Poenar Cornel). Activitatea a evidențiat oportunitatea întâlnirii copiilor cu seniorii – bunici cărora le-au oferit flori, cântece și poezii, autentice momente de respect și prețuire a vârstei acestora. Au fost momente de trăiri sufletești, empatie, bucurie și sentimente de o reciprocă simțire sărbătorească. Bunicii prezenți, cu fețele îmbujorate de căldura evenimentului, au primit calde urări de sănătate, gânduri bune și să pășească cu drag într-o toamnă frumoasă și liniștită, din partea elevei Crîznic Antonia Maria, a prof. Cornea Iuliana Ecaterina, directorul adjunct al școlii gazdă și a consilierului de la CARP „Speranța” Hunedoara – Vili Orășan. În finalul activității copiii au primit dulciuri din partea CARP „Speranța” Hunedoara. De consemnat este faptul că bunicii – seniori prezenți au primit din partea ziarului „Accent Media” (director – apreciat jurnalist Cornel Poenar), Diploma de Onoare „O zi din viață în amintirea anilor trecuți” … o zi din jurnalul sufletului, cu o puternică semnificație care a trezit și menține dragostea și dorul de viață.
A consemnat Ioan Vlad/ UZPR Foto: Mihalcea Lavinia
În ședința de Consiliu Director din 30 septembrie a.c. s-a stabilit ca Gala Premiilor UZPR 2024 să se intituleze „Excelența în jurnalism” și să aibă loc pe data de 22 noiembrie 2024.
Fiecare filială va trimite până pe 20 octombrie 2024, prin poștă, la sediul central al UZPR, din Bd. Gral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti, Cod poștal: 010336, Oficiu Poştal 22, sau online, pe adresa secretariat@uzp.org.ro, câte o propunere pentru oricare dintre categoriile Presă scrisă, Presă online, Radio, Televiziune, Publicistică.
De asemenea, va fi acordat un premiu „Opera omnia”.
Juriul care va evalua materialele jurnalistice trimise din teritoriu este alcătuit din: Ruxandra Săraru, Mădălina Corina Diaconu, Viorel Popescu, Teodora Marin, Cornel Cepariu. Laureații Premiilor UZPR vor fi anunțați pe 1 noiembrie a.c.
Întrunit statutar în ședință, pe 30 septembrie 2024, cu prezență fizică și online, Consiliul Director al UZPR a abordat unele dintre cele mai importante teme aflate în prim-planul activității Uniunii.
Președintele Sorin Stanciu a menționat faptul că noua conducere a UZPR, aleasă în cadrul Adunării Generale din 20 iulie, a primit girul Judecătoriei Sectorului 1 pentru a fi înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor și își va putea desfășura activitatea legitim și statutar până la expirarea mandatului. De asemenea, a afirmat că se menține trendul ascendent al UZPR din perspectiva cererilor de intrare în Uniune – de la Adunarea Generală s-au mai alăturat UZPR 68 de noi membri, iar de la începutul anului, 334 de noi colegi. Totodată, au fost acordate 133 de adeverințe pentru indemnizații, iar cotizațiile pe 2024 sunt achitate în proporție de 78%. Președintele Sorin Stanciu a reamintit de demersul adresat colegilor din Uniune pentru direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit către UZPR, precum și de intenția de a se materializa crearea unui fond de solidaritate prin care să poată fi ajutați colegii aflați în situații dificile. În același timp, Sorin Stanciu s-a referit și la importanța întâlnirilor zonale ale conducerii Uniunii cu șefii de filiale din diverse regiuni ale țării: „Vă invit pe cei care puteți să ne însoțiți să participați la aceste reuniuni, la care mergem să-i ascultăm pe cei din teritoriu, să aflăm ce așteaptă de la noi”. Mai departe, președintele UZPR a amintit de apropiata Gală Green Woman, la care UZPR este co-organizator prin tradiție și a menționat evoluția site-ului uzpr.ro și apropiata tipărire a Revistei UZP nr. 35/2024.
Ioan Pamaparău a evidențiat câteva dintre reperele modificărilor la Legea 8/2006, care vizează și indemnizațiile jurnaliștilor pensionari, menționând că „valoarea punctului de pensie devine valoarea punctului de referință” și că organizațiile vizate de aceste modificări care revin în sarcina legiuitorului pot face lobby pentru adoptarea cât mai rapidă a acestor modificări.
Marian Nencescu a sintetizat stadiul acordării egidei UZPR publicațiilor care solicită utilizarea acestei sigle, afirmând că aceasta „certifica valoarea unei publicații și aduce anumite avantaje morale”: „Vom elabora un set de condiții de utilizare a siglei noastree de către publicații”. În acest context, Monica Zvirjinschi a menționat necesitatea ca una dintre condițiile principale să fie „respectarea prevederilor Statutului UZPR”, iar Dan Constantin s-a referit la „modalități prin care eventual să poată fi retras dreptul de a folosi egida UZPR atunci când se înregistrează derapaje”. Cornel Cepariu a intervenit, menționând posibilitatea ca și unele publicații de nișă, cum are fi cele care se referă la agricultură, să poată avea egida UZPR, iar Mircea Pospai a intervenit pe această temă, afirmând că criteriile de acordare a dreptului de a se folosi egida UZPR de către o publicație trebuie să fie „bine detaliate”. Extrapolând pe marginea acestei idei, Claudius Dociu a propus ca un sistem de regulamente de funcționare să fie elaborat pentru toate comisiile Uniunii.
De asemenea, Consiliul Director al UZPR a luat în discuție necesitatea ca toate filialele care nu au o conducere rezultată din alegeri să le organizeze, să existe deplina libertate a fiecărui membru UZPR să decidă de care anume filială își dorește să aparțină, precum și evidența și clarificarea situației filialelor din București. În acest context, Ioan Pamparău a afirmat că „este cel mai bine ca filialele să fie constituite pe criterii teritoriale, conform specificului”. Emil Stanciu a detaliat problema filialelor, a unor județe care nu au nici membri UZPR si nici filiale, a menționat mai multe probleme ce trebuie rezolvate în teritoriu de către aceste filiale: alegeri, statute, programe de funcționare etc.
Mădălina Corina Diaconu s-a referit la alocarea de zone de responsabilitate pentru membrii Consiliului Director, stabilindu-se că tema va fi abordată din nou după ce fiecare membru va propune o formulă.
În cea privește reprimirea unor membri ai UZPR care au fost excluși din Uniune și au făcut cereri de reprimire, după o serie de discuții s-a decis ca Juriul de Onoare să discute cu aceste persoane, să se ajungă la soluții comune, iar reintrarea acestor colegi în rândurile UZPR să fie supusă aprobării viitoarei Adunări Generale a UZPR.
De asemenea, s-au stabilit detaliile organizării Galei Premiilor UZPR, are va avea loc pe 22 noiembrie 2024.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Director s-a aflat și tema înființării unei filiale comune pentru diaspora – după votul membrilor, s-a stabilit că aceasta va purta numele de Filiala Occident și va fi coordonată de Adrian Suciu.
Ultimele teme de pe ordinea de zi s-au încadrat la capitolul Diverse: Dan Constantin a menționat demersurile pentru înființarea unor asigurări specifice pentru jurnaliști, iar Cornel Cepariu s-a referit la posibilitățile de a se obține subvenționări pentru publicații, menționând că „există zone întregi care nu mai au niciun ziar print”. Totodată, Emil Stanciu a adus în discuție aderarea UZPR la Alianța Națională a Uniunilor de Creație, subiectul urmând a fi dezbătut într-o ședință viitoare.
Următoarea ședință de Consiliu Director a fost stabilită pentru ziua de 11 noiembrie 2024.
,,Numai pasionații realizează opere într-adevăr durabile și fecunde.„ Miguel de Unamuno
Așa cum Eminescu constata că ,,pasiunea înalță„, în cele ce urmează vom cunoaște cum o pasiune autentică și constructivă, însoțită de o dragoste nemărginită pentru cultura tradițională a satului românesc, înfăptuiește proiecte mărețe de un interes aparte, proiecte care, prin realizarea lor, aduc o contribuție majoră patrimoniului cultural al ruralului și implicit al naționalului românesc. Referindu-ne la pasiune, bineînțeles că ea aparține unei persoane, însă nu o persoană oarecare, ci o să-i spunem unui OM. Majusculele nu le-am folosit întâmplător, ci astfel am găsit de cuviință, în prezentul context, de a-i onora faptele și personalitatea! Limitată arealului ce cuprinde Banatul Montan, la care se poate adăuga și cel istoric, faptele la care ne vom referi biruiesc însă aceste hotare prin potențialul lor de exprimare. Gheorghe Rancu Bodrog este numele OMULUI, cel care a reușit să promoveze cu atât de mult aplomb istoria și cultura tradițională a satului românesc din Banat, dar în mod special a celui din Valea Almăjului. Pasionat încă din tinerețe de a acumula și alcătui diverse colecții, profesorul Gheorghe Rancu Bodrog a reunit în timp și a organizat colecții personale cuprinzând în expunerea lor un număr impresionant de obiecte. Urmare a acestei pasiuni și prin depunerea unei deosebite sârguințe, în anul 2011 înființează în localitatea Șopotu Vechi, un spațiu muzeal, amplasat într-un imobil propriu. Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, deține în prezent peste 4000 de piese, colecționate pe parcursul a mai mult de patruzeci de ani. Piesele sunt expuse pe diferite secțiuni reprezentative în cele trei încăperi ce constituie acest spațiu muzeal. Între exponate regăsim o mare varietate de obiecte, un loc special ocupând cele reprezentative istoriei, artei și culturii tradiționale. Profesor și publicist, istoric al ținutului Almăjului, membru al mai multor asociații de jurnaliști, între care și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Gheorghe Rancu Bodrog este prezent prin implicarea sa la o mulțime de manifestări specifice culturale, adunând în palmaresul său foarte multe comunicări și articole, publicate în diverse periodice, atât din țară cât și de peste hotare, dintre acestea în special în zona Banatului istoric, din Serbia. În multiplele sale deplasări, vizitând un număr mare de comunități cu preocupări publicistice, contactul cu acestea au creat un interes aparte pentru respectivele creații. Intuind importanța și valoarea lor cultural-spirituală, Gheorghe Rancu Bodrog adaugă, în aceste împrejurări, o nouă preocupare pasiunii sale și anume aceea de a colecționa publicații, vechi și noi din diferite spații culturale din Banat. Acest interes s-a materializat în anul 2023 prin înființarea Muzeului Presei Bănățene. Muzeul a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl). Trebuie menționat faptul că este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Catagrafierea publicațiilor, organizarea lor în secțiuni reprezentative, sarcini complexe și laborioase, aparțin exclusiv fondatorului ei – la fel, perseverența și reușita obținerii spațiului ce găzduiește astăzi muzeul! Amplasat în incinta Școlii Generale din localitatea Șopotu Vechi, muzeul este găzduit în prezent de o fostă sală de cursuri, căreia se intenționează a i se adăuga o a doua încăpere alăturată, datorită fondului crescut de publicații, necuprins inițial pentru a fi expus. Din păcate, decesul neașteptat și fulgerător al fondatorului, la mai puțin de două săptămâni de la inaugurarea muzeului, la data de 19 octombrie 2023, a cauzat întreruperea temporară a dezvoltării acestui proiect. Sarcina a fost preluată de fiul fondatorului, prof. dr. Dacian Rancu. Din mărturisirile domniei sale, referitor la continuarea proiectului inițiat de tatăl său, aflăm că în prezent se află în curs de a clarifica cu autoritățile locale destinația spațiului, respectiv posibilitatea de a i se atribui în mod permanent acest spațiu și chiar extinderea lui cu încă o sală. Speranța de a rămâne o locație permanentă este întărită de faptul că a găsit din partea instituției administrative locale înțelegere și a obținut chiar promisiunea unui sprijin extins pentru continuarea și dezvoltarea acestui proiect, care – trebuie recunoscut, are și atributul de a fi unic în spațiul rural zonal, motiv ce nu poate fi omis în acest context. De asemenea, domnul Dacian Rancu subliniază faptul că, prin orice formulă ce va fi adoptată, proiectul va rămâne în Șopotu Vechi. Nu se exclude însă eventualitatea de a accepta parteneriate, prin intermediul cărora să fie organizate unele expoziții itinerante, în și prin sprijinul partenerilor, inclusiv sub sigla acestora, toate în sfera unei preocupări susținute pentru colaborare pe plan local și național. Rezultat al tuturor celor prezentate de domnul Dacian Rancu, putem concluziona că dorința și existența certă a potențialului de a depăși toate impedimentele vor fi fără îndoială ingredientele succesului continuării acestui proiect. În ideea consolidării parteneriatului cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin președintele ei domnul Ion D. Cucu, aceasta a inițiat pentru data de 19 octombrie a.c. cu ocazia desfășurării celei de-a III-a ediții a Conferinței Istoricilor din Banat de la Șopotu Vechi (ediție specială, comemorativă Gheorghe Rancu), o întâlnire cu membrii UZPR ai filialei Caraș Severin, alături de care vor fi invitați membrii din conducerea centrală a Uniunii, în frunte cu președintele ei, domnul Sorin Stanciu. Cu aceeași ocazie, la Șopotu Vechi va avea loc și întrunirea periodică a Clubului Presei din Banatul de Munte, inițiat și condus de doamna Dorina Sgaverdia. Activitatea cuprinsă în cadrul acestei reuniuni, va cuprinde în esența ei, așa cum ne destăinuie domnul președinte Ion D.Cucu, o activitate tematică focalizată pe ideea de muzeu al presei, respectiv pe această realizare de la Șopotu Vechi, căreia se intenționează a i se alătura un viitor Muzeu al Presei, ce va fi înființat în curând în municipiul Reșița, dorindu-se a fi organizat pe modelul acestuia. În completarea programului, se va adăuga și prezentarea altor elemente culturale tradiționale aparținând atât spațiului etnocultural al Văii Almăjului, dar și a zonei Băilor Herculane. Pentru aprofundare și analiza posibilității realizării unei conexiuni între toate entitățile muzeale ale presei înființate în teritoriu, la întâlnire va participa și secretarul general al UZPR, doamna Corina Mădălina Diaconu, coordonator al Muzeului Național al Presei Române, din București. Cu o relatare detaliată a tuturor celor întâmplate cu ocazia acestei acțiuni, vom reveni într-un articol ulterior.
German-Fest debutează vineri, 4 octombrie, de la ora 12:00, la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara. Evenimentul celebrează influența germanilor din Banat în cei 300 de ani de la colonizare, într-o întâlnire moderată de Christian Rudik.
Deschiderea festivă va fi acompaniată de Ujszentes Salonorchester, dirijată de Andreas Schein, potrivit radioromania.ro.
Zilele de sâmbătă și duminică programează mai multe evenimente în piețele din zona centrală a Timișoarei. Astfel, în Piața Sfântu Gheorghe, cei interesați sunt așteptați la un meci de Völkerball. În Piața Libertății, publicul va asista la un spectacol de reconstituiri istorice, pigmentat de muzica trupei timișorene Peregrinii.
Pe scena din Libertății vor mai urca Spring Time Band, care vor încălzi atmosfera cu ritmuri rock, Luca & DMP, după care Christiana Uikiza & Band vor face să răsune jazzul în centrul Timișoarei.
Seara de sâmbătă se încheie cu un recital susținut de Dana Borteanu & Band, care vor aduce în prim-plan cele mai frumoase melodii din cultura muzicală germană.
Duminică, Piața Unirii, va fi locul de întâlnire al ansamblurilor de dansuri populare germane, urmată de parada portului popular. Formații prezente vor oferi un veritabil spectacol de tradiție și culoare pe traseul Piața Unirii – Piața Libertății – Piața Victoriei. Ulterior, ansamblurile vor reveni în Libertății pentru un spectacol de dansuri.
Unul dintre preoții importanți și interesanți ai Banatului nostru este Iustinian Dalea, care s-a născut la 4 octombrie 1914 în localitatea Bocşa Română, raionul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin și s-a stins la Mănăstirea Agapia, la 20 octombrie 1999. După studiile primare, gimnaziale şi liceale urmate în Banat, s-a înscris la vestita Facultate de Teologie din Cernăuţi, pe care a absolvit-o în anul 1937. A avut profesori mari care confereau valoare specială facultăţii, de asemenea colegi cu vocaţie sacerdotală, unii dintre ei devenind ulterior personalităţi de ţinută ale Bisericii Ortodoxe Române. După absolvirea studiilor universitare a fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ, în ajunul sărbătorii Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul din anul 1938, de către stareţul arhimandrit Melchisedec Dumitriu, naş de călugărie fiindu-i ieromonahul Grigorie Cobzaru. În acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon la ziua hramului Mănăstirii Văratic, 15 august, de către mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Nicodim Munteanu, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Tânărul monah s-a întors în ţinuturile natale funcţionând ca prefect de studii la Academia Teologică din Caransebeş până în anul 1940, apoi diacon şi preot slujitor la Catedrala Episcopală din Caransebeş vreme de doi ani. A fost hirotonit ieromonah la 25 martie 1940 de către episcopul Vasile Lăzărescu la Caransebeş, iar la 29 mai 1942, hirotesit protosinghel la Timişoara. Activitatea sa de slujire a continuat în Arhiepiscopia Timişoarei până în anul 1951. A fost preot la Catedrala mitropolitană, exarh şi duhovnic la Mănăstirea Timişeni. În această calitate s-a îngrijit de construirea unor clădiri la Mănăstirea Timişeni şi a unei frumoase troiţe aşezate în faţa bisericii. Printre credincioşii şi monahii pe care i-a îndrumat atunci s-a numărat şi părintele Teofil Părăian, arhimandritul şi duhovnicul de mai târziu, care-l evoca printre sfătuitorii şi binefăcătorii săi din tinereţe. În anii 1951-1952 a fost vieţuitor în Mănăstirea Antim, iar între 1 septembrie 1952 şi 1 noiembrie 1953 a activat ca preot slujitor la Mănăstirea Agapia. În perioada 1 noiembrie 1953 – 1 octombrie 1956 a funcţionat ca profesor şi spiritual la seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ. Arhimandritul Justinian Dalea a fost pentru o perioadă de timp duhovnic, preot slujitor şi mare eclesiarh la cea dintâi biserică a Patriarhiei Române. Anii săi de slujire au coincis cu cea mai grea perioadă a dictaturii comuniste când Biserica, ierarhii, preoţii şi credincioşii ei au avut mult de suferit. În faţa acestei opresiuni Biserica a luptat cu perseverenţă prin lucrarea misionară a monahilor şi preoţilor de enorie, între ei aflându-se un grup ales de ieromonahi de la Catedrala Patriarhală şi Mănăstirea Antim din Capitală. Aceştia au constituit un grup de rezistenţă prin rugăciune şi cuvânt viu de învăţătură, în vremea când autoritatea seculară încerca să stingă ultimii cărbuni ai Rugului Aprins. S-a remarcat şi ca autor de piese religioase , elevii seminarului interpretând la marile sărbători după scenariul alcătuit de părintele Justinian. Atmosfera academică şi duhovnicească din seminarul nemţean a fost mult apreciată, corpul profesoral al şcolii fiind ilustrat de numeroase personalităţi ale vieţii bisericeşti, între care şi câţiva monahi vestiţi. Dintre ei Justinian Dalea şi Benedict Ghiuş aveau să revină la Bucureşti, răspunzând chemării patriarhului Justinian de a sluji la Catedrala patriarhală. Până în anul 1976 – timp de 20 de ani -, părintele Justinian Dalea a slujit la Catedrala patriarhală ca preot, iar din 1963 ca mare eclesiarh. Pe lângă ascultările specifice unei catedrale, părintele Justinian Dalea a avut şi preocupări cărturăreşti, dintre care amintim scrierea mai multor predici şi a unor studii de cateheză. Pentru întreaga sa slujire, patriarhul Justinian Marina l-a răsplătit acordându-i rangul de arhimandrit şi mai apoi distincţia Crucea Patriarhală. În anul 1976, arhimandritul Justinian Dalea a mers să slujească ca misionar peste Ocean, în eparhia arhiepiscopului Victorin Ursache, pe care-l cunoştea din obştea Mănăstirii Neamţ. Arhiepiscopul Victorin Ursache, înconjurat de câţiva monahi români, a semănat pe continentul nord-american seminţele Evangheliei, învăţătura filocalică şi frumuseţea trăirilor româneşti cu întreg tezaurul de datini şi obiceiuri aduse de pe pământul străbun. Zelul misionar-pastoral şi administrativ al părintelui Justinian Dalea a dat roade bogate în California, Arizona, Alliance – Ohio, Winnipeg şi New Westminster unde s-a implicat în construirea unor biserici şi mai ales la modelarea sufletelor românilor aflaţi departe de casă. În anul 1998, arhim. Justinian Dalea a revenit pentru totdeauna acasă, stabilindu-se la Mănăstirea Văratic, unde fusese hirotonit cu 50 de ani în urmă. Bătrân şi bolnav, fără rudenii şi cunoscuţi, a petrecut ultimele luni de viaţă în rugăciune, reculegere şi linişte, încredinţându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului Iisus Hristos. În 20 octombrie 1999 a trecut la cele veșnice.
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXIV-a, se află la startul ei! În perioada 1 – 12 octombrie 2024, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu se va desfășura în 10 zile calendaristice și va demonstra că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe… Organizatorii principali și ai acestei ediții sunt Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Ediția din acest an este dedicată împlinirii a 20 de ani de la inaugurarea la Reșița a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” = Centrului German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în locația actuală modernizată și împlinirii a 25 ani de la înființarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița. Desigur că vor fi organizate și alte evenimente importante care să sprijine păstrarea identității germanilor pe aceste meleaguri, dar și deschiderea spre comunitatea largă a Banatului Montan, indiferent de limba maternă a membrilor săi. Anul acesta sunt programate 43 de manifestări în 10 localități ale județelor Caraș-Severin și Timiș. Având sprijinul oferit constant de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, al Ambasadei Republicii Federale Germania la București, precum și al altor instituții și organizații partenere, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2024, se dorește a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte. La această ediție vor participa invitați din București, Transilvania, Bucovina, din județele Satu Mare și Neamț, dar și din întreg Banatul, precum și oaspeți din Germania, Austria, Ungaria, Ucraina, Croația și din Serbia.
„În vremea tinereții mele se spunea că informația este stăpâna lumii și cine stăpânește informația este privilegiat și poate participa la conducerea lumii. Astăzi, aș spune că cine stăpânește informația, cine o răspândește are un mare avantaj: dacă este cinstit și vrea ca informația să ajungă bine, totul este corect; iar dacă este necinstit și manipulează informația în scopuri malefice, n-ajunge să avem informație – trebuie s-o avem depozitată în cel mai important computer, care este creierul omenesc. Acolo trebuie să comparăm lucrurile atunci când suntem bombardați cu știri, ca să ne dăm seama care sunt bune și care sunt false. Un tânăr, chiar adolescent, are obligația să cântărească lucrurile. Ca să nu devenim uneltele altora, este nevoie să avem cunoștințe și să știm cum să le folosim”.
Și la Biblioteca comunală din localitatea hunedoreană Teliucu Inferior se poate consemna o activitate bogată cu cartea, dar și implicarea în reușita unor proiecte educative cu elevii și tineretul. Am consemnat aici organizarea de activități care stăpânesc sufletul participanților și care oferă acestora un drum, un ecran unde își pot imagina și descoperi vocația. Am notat organizarea în fiecare an a unor proiecte culturale dedicate mereu actualului Eminescu care rămâne nu numai un poet și prozator, ci și ziarist. Nu este uitat Ion Creangă, Otilia Cazimir sau Tudor Arghezi. Sunt apreciate expozițiile de costume populare și cele de fotografii, atelierele de pictură, ca de altfel recitalurile de poezie și muzică. Prin reușita la toate activitățile organizate aici sub bagheta bibliotecarei Pupeză Magheti Elena (foto) se mobilizează auditoriul, îi stăpânește sufletul, îl face să se simtă bine și să își dea frâu liber gândirii creatoare.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Considerăm că Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” din Orăștioara de Sus – după cum afirma prof. Lucian Ivan, directorul acesteia – merită să fie recunoscută pentru angajamentul său continuu în promovarea excelenței educaționale, reducerea abandonului școlar și deschiderea către noi orizonturi prin proiecte internaționale. În anul școlar 2023-2024 de exemplu, Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” a înregistrat o promovabilitate de 100% la examenele naționale pentru clasa a VIII-a. Acest rezultat reflectă dedicarea și profesionalismul cadrelor didactice, care au implementat strategii educaționale inovatoare, orientate către nevoile individuale ale elevilor. S-au utilizat metode moderne de predare și evaluare, cum ar fi învățarea prin proiecte și evaluarea formativă, care au contribuit la dezvoltarea competențelor necesare pentru succesul elevilor la examene. În ultimii trei ani, școala noastră nu a înregistrat niciun caz de abandon școlar, aceasta fiind o realizare deosebită, abandonul fiind unul dintre cele mai mari riscuri în educație. Acest succes este datorat și participării noastre active în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), prin care am oferit suport educațional și emoțional tuturor elevilor, inclusiv celor proveniți din medii defavorizate. Activitățile extrașcolare și implicarea în proiecte educative au creat un mediu prietenos și atractiv, motivând elevii să rămână implicați și să-și continue studiile. Pentru a atrage și menține elevii în școală, am organizat activități extrașcolare care au fost nu doar educative, ci și distractive și relevante pentru elevi. Aceste activități au inclus cluburi de lectură, comunicare într-o limbă străină, vizionări de filme și documentare. Astfel, elevii au avut ocazia să își dezvolte abilități noi și să își cultive interesele într-un mediu prietenos. De asemenea, am oferit sesiuni de recuperare și consolidare a cunoștințelor pentru elevii care întâmpinau dificultăți, asigurându-ne că niciun elev nu este lăsat în urmă. Profesorii noștri utilizează metode moderne de predare care să răspundă nevoilor diverse ale elevilor. De exemplu, am integrat tehnologia în procesul de învățare, utilizând aplicații educaționale și resurse digitale interactive. Aceste metode au făcut lecțiile mai atractive și au stimulat interesul elevilor pentru materii care anterior le păreau dificile sau neinteresante. Am pus accent pe învățarea prin proiecte, unde elevii au avut ocazia să colaboreze și să învețe activ, ceea ce a condus la o mai bună înțelegere și reținere a informațiilor. O altă realizare a școlii noastre este participarea la programul Erasmus care a oferit elevilor oportunități unice de a interacționa cu culturi diferite și de a-și dezvolta abilități interculturale și lingvistice. În cadrul acestui program, doi băieți din clasele a VI-a și a VII-a au participat la un schimb de experiență în Ungaria, iar trei fete, două din clasa a VII-a și una din clasa a VI-a, au avut ocazia să călătorească în Serbia. Aceste schimburi au fost mai mult decât simple excursii; ele au reprezentat oportunități de învățare profundă. Elevii au trăit într-un mediu cultural diferit, ceea ce le-a permis să își dezvolte abilități de adaptabilitate și să devină mai independenți. În plus, interacțiunile cu colegii din alte țări i-au ajutat să înțeleagă și să aprecieze diversitatea culturală, dezvoltându-și astfel o mentalitate globală. Expunerea la o altă limbă în viața de zi cu zi a fost un alt beneficiu major al programului Erasmus. Elevii și-au îmbunătățit competențele lingvistice, devenind mai încrezători în utilizarea unei limbi străine. Această experiență i-a ajutat să își dezvolte abilitățile de comunicare interculturală, esențiale într-o lume globalizată. De asemenea, au avut ocazia să învețe noi metode de învățare și abordări pedagogice care i-au ajutat să privească educația dintr-o perspectivă diferită. O altă șansă pe care au avut-o prin participarea la acest program este cea de a-și construi o rețea de prieteni și contacte internaționale, care poate fi valoroasă pentru viitorul lor personal și profesional. Școala noastră – conchidea prof. Lucian Ivan – se remarcă, de asemenea, prin adoptarea unor practici educaționale inovatoare, axate pe dezvoltarea competențelor cheie și pe reducerea decalajelor în învățare. Atât implicarea în PNRAS, cât și participarea la Erasmus, au avut un impact semnificativ asupra întregii comunități școlare. Școala noastră a devenit un model de bune practici, reușind să îmbine cu succes metodele educaționale inovatoare cu o deschidere către diversitate și incluziune. Aceste inițiative au consolidat sentimentul de apartenență și au creat o cultură școlară pozitivă, în care fiecare elev se simte valorizat și motivat să își atingă potențialul maxim.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Recent, la Casa germană ,,Adam Muller Guttembrun”, din Timișoara în prezența multor iubitori de drumeții pe cărări de munte, prof. octogenar, Marius Terchilă, a prezentat cartea cu un titlul provocator,,Minunile albastre din Parcul Național Retezat” editura Waldpress, Timișoara 2024. Cu o prefață luminoasă a omului de cultură Robert Șerban din care reproducem o secvență relevantă ,, Fascinat de ceea ce a descoperit de-a lungul vieții pe munții și văile pe care le-a bătut de atâtea ori cu piciorul, Marius Terchilă scrie cald documentat, exaltat,coerent, convins că prin cuvintele sale îi va ajuta pe cititori măcar să-și imagineze ce înseamnă Retezatul, dacă nu chiar să prindă poftă și să pornească în drumeție pe urmele autorului. Cartea sa e mai mult decât un ghid turistic e mărturia unei pasiuni reale și a bucuriei de a fi la înălțime. Mai că-mi vine să mă duc la poalele Retezatului, să pun mâna pe binoclu și să mă plimb agale, cu privirea pe crestele sale”.
Cartea în lecturarea sa se constituie ca o veritabilă lecție de geografie turistică, un fel de omagiu iubitorilor muntelui cu toată splendoarea și măreția dar și cu capcanele inerente acestuia. O adevărată enciclopedie a Masivului Retezat, incorporată în peste 160 de pagini , cu un mare număr de diverse informații și fotografii color, cu tăuri, iezere, lacuri, cu nume și informații benefice călătorului și nu numai. Alocuțiunile rostite de dr. Hannelore Muler și ing. Dorin Dorobanțu, ne-au impresionat prin relatarea unor amintiri din aventurile de cucerire și cunoaștere a muntelui din anii studenției, ca și etimologia, istoricul, legendele, numelor cu care sunt botezate, apele, lacurile, tăurile și iezerele, traseele marcate cu simboluri și alte ,,locații” temporare pe care ni le oferă cu generozitate Parcul Național Retezat. Din colecția,,Pe poteci de munte” editura Waldpress Timișoara, vă propunem câteva titluri expresive pentru a aprecia strădaniile omului împătimit de fascinația muntelui Marius Terchilă ,, Vraja excursiilor pe Valea Cernei, Bijuterii ale Banatului montan, Întâmplări și emoții montane, Ochiul Beiului, lacuri, cascade, râuri și peșteri celebre din Banatul Montan, Împărăția munților și tainele drumeției, Surâsul izvoarelor. O carte ca un ghid turistic necesar.
Dumitru Buțoi / Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara
Evenimente de înaltă ținută culturală, diverse și cu acces liber – aceasta este emblema Festivalului Strada de C’Arte, care și-a câștigat un segment de public fidelizat, pretențios, avizat, căruia i se adaugă în fiecare an noi participanți de renume.
La cea de-a 13-a ediție, un partener de prim-plan al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, alături de Muzeul Național al Literaturii Române, este Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Joi, 26 septembrie, la Biblioteca Central Universitară „Carol I” a avut loc unul dintre cele mai relevante evenimente ale ediției 2024 a Străzii de C’Arte: lansarea antologiei „Mihai Eminescu – Basarabia și Bucovina”, ediție realizată de Cassian Maria Spiridon și Ioan Cristescu. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
În deschiderea manifestării, conf. univ. dr. Mireille-Carmen Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a urat bun venit personalităților prezente și a salutat prezența președintelui UZPR, Sorin Stanciu, alături de secretarul general al UZPR, Mădălina Corina Diaconu, menționând că acest parteneriat este menit să continue.
În cuvântul său, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, unul dintre autorii volumului lansat în deschiderea manifestărilor Strada de C’Arte, a declarat: „Pe Eminescu trebuie să-l privim din dublă ipostază, de mare poet și de mare publicist”.
Jurnalistul Mihai Tatulici a menționat faptul că, din punct de vedere al evaluării capacității statului român de a-și administra propriile teritorii, „Eminescu era un vizionar. Povestea Basarabiei și Bucovinei în istoria României este o dramă; pe care o trăim și astăzi”.
Scriitorul Ștefan Mitroi, fost președinte al UZPR, s-a referit la dragostea pentru clasici a celor doi autori, „a căror carte ne-a adunat pe toți aici. Aceasta este o carte de așezat în dreptul inimii – cred că Eminescu rămâne cel mai mare ziarist al țării”.
La evenimentul organizat cu sprijinul UZPR au participat personalități publice, oameni de cultură, profesori, reprezentanți ai autorităților și ai mediului academic.
Industria globală de știri a lansat campania „Alege adevărul” înainte de Ziua Mondială a Știrilor, care va fi celebrată pe 28 septembrie. Peste 100 de țări, sute de organizații de știri, asociații media și jurnaliști își vor uni forțele pentru a sublinia importanța jurnalismului bazat pe fapte și își vor invita audiența să susțină instituțiile de știri de încredere.
Ziua Mondială a Știrilor este co-organizată de World Editors Forum al WAN-IFRA și Canadian Journalism Foundation, cu tema campaniei de anul acesta dezvoltată de Project Kontinuum. „Ziua Mondială a Știrilor oferă ocazia de a reflecta asupra rolului vital pe care jurnaliștii independenți și curajoși îl joacă în comunitățile din întreaga lume. Munca lor oferă dovezile care conduc la adevăr”, a declarat David Walmsley, redactor-șef al The Globe and Mail și fondator al Zilei Mondiale a Știrilor.
Angajamentul de a relata faptele într-un mediu informațional inundat de dezinformare
Campania „Alege adevărul” subliniază angajamentul neclintit al jurnaliştilor de a relata faptele, recunoscând totodată provocarea din fața publicului, de a naviga într-un mediu informaţional toxic, inundat de dezinformare.
Potrivit wan-ifra.org , într-un articol comun pentru Ziua Mondială a Știrilor, Brkic și laureatul Nobel Maria Ressa notează: „Zgomotul și violența se vor diminua în cele din urmă, iar discursul bazat pe adevăr și decență va reveni. Deocamdată, ne luptăm – în fiecare moment din fiecare oră, din fiecare zi… Vom apăra adevărul”.
Președintele WAN-IFRA, Ladina Heimgartner, a declarat: „Prin această campanie subliniem angajamentul nostru comun de a apăra principiile jurnalismului bazat pe fapte. Într-o lume copleșită de dezinformare, responsabilitatea jurnaliștilor de a oferi informații precise, de încredere și independente nu a fost niciodată mai critică. Această campanie este un memento că adevărul nu este doar o alegere, ci este fundamentul unei societăți libere și democratice”. (redacția UZPR)
UZPR CARAS SEVERIN 
