Miercuri, 27 noiembrie 2024, Sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a găzduit un eveniment de suflet dedicat unei legende vii a locului – ing. Victor Creangă și-a sărbătorit cei 90 de ani de viață alături de familie, de foști colaboratori și prieteni de ieri și de azi. De asemenea, prezenți la eveniment au fost membri ai consiliului local al orașului Bocșa, scriitori și oameni de cultură de la Oravița – dr. Ionel Bota și Cristina Zainea, – dl. Nicu Orăvicean, primarul comunei Berliște, Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa și Bogdan Pop, viceprimarul Bocșei, precum și scriitorii reșițeni Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cetățeni de onoare ai orașului Bocșa.

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, având sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu, a asociat această „întâmplare” aniversară cu lansarea primului volum din cartea „Amintiri din secolul XX” apărută recent sub semnătura sărbătoritului Victor Creangă.

Acest volum autobiografic  a văzut lumina tiparului la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa, istorie și cultură; 72”.

Deschizând ciclul „Amintirilor” într-un moment aniversar, prefața cărții a fost înlocuită de gândurile și mesajele unor apropiați ai sărbătoritului Victor Creangă. Așadar, în deschiderea cărții semnează primarul Mirel Patriciu Pascu, fiind urmat de alți câțiva oameni care au lucrat, au colaborat, într-un fel sau altul, au avut tangență cu inginerul, directorul, primarul Victor Creangă: Gabriela Șerban, Mihai Vișan, Stela Boulescu, Erwin Josef Țigla, Zahara Stanzel, Mihai Ilie Suru, Gheorghe Jurma și Nicolae Sârbu.

Această primă parte a  „Amintirilor din secolul XX” are ca subtitlu „Deșteptarea” și cuprinde mărturii ale autorului despre perioada 1934 – 1967. Este un volum frumos, scris într-un stil caracteristic lui Victor Creangă, fie hazliu, fie cu o oarecare ironie și durere, însă cu savoare și sinceritate.

Despre carte au vorbit cei doi „coordonatori”: Gheorghe Jurma și Gabriela Șerban, iar despre omul Victor Creangă (fost director UCMB și fost primar) au vorbit mai mulți dintre invitații prezenți la eveniment. Au depănat amintiri și s-au povestit întâmplări de tot felul de către: Petru Segărceanu, Ioan Baica, Vili Hanco, Virgil Minda, Mihai Suru, Erwin Josef Țigla, Gabriela Șerban, primarul Berliștei, Nicolae Orăvicean, precum și primarul Bocșei, Mirel Patriciu Pascu.

„În momentul în care rostești numele lui Victor Creangă, inevitabil, oamenii îl asociază cu Uzina din Bocșa! Și pe bună dreptate, deoarece CMB-ul nostru a atins apogeul sub conducerea directorului Victor Creangă!

Acest om, despre care și astăzi se spun multe povești din perioada anilor ʾ80, a reușit printr-o fantastică intuiție, prin inteligență și mult curaj, dar și prin extrem de multă muncă, să așeze orașul Bocșa pe harta industrială a țării, cu important răsunet și peste hotare.

Victor Creangă a scris istorie în cartea de onoare a industriei bănățene, dar și a industriei naționale, deoarece proiectele (contractele) la care se înhăma uzina din Bocșa în acea perioadă dificilă, erau pentru întreaga țară, de la Porțile de Fier până la Marea Neagră.

Astăzi Victor Creangă împlinește o sumă de ani, ani pe care nu i-a trăit degeaba, ani în care s-a luptat cu vicisitudinile vremii, cu greutățile vieții, cu ignoranța, adeseori cu prostia, ani în care și-a pus sufletul în diverse proiecte gândite, unele reușite, altele, cu tristețe, neizbutite.

Deși nu am lucrat niciodată cu Victor Creangă, destinul și împrejurările au făcut ca să ne întâlnim adesea, să discutăm și, mai mult, să mă bucur de prietenia acestui om extraordinar!

Deși nu întotdeauna gândeam la fel iar părerile noastre erau contradictorii, fiecare dintre noi a avut înțelepciunea să aplaneze situații, să asculte păreri și să învețe că fiecare poate avea dreptate în felul lui, că nimeni nu deține adevărul  absolut.

Evident că nutresc sentimente de respect și recunoștință pentru Victor Creangă, pentru activitatea sa, pentru inițiativele importante în domeniul cultural și publicistic al orașului, iar pentru toate acestea am dorit să-i mulțumesc oficial și să-l recompensez cu Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, ceea ce am și împlinit în anul 2010.

Grație importantei contribuții pe care Victor Creangă a avut-o în crearea unui veritabil brand al Bocșei – CMB – și care, optimist cum este, visează că, într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, va renaște, și parafrazându-l pe regizorul Ioan Cărmăzan, nu greșim să spunem că Victor Creangă încă este omul cu inima cât o uzină!

 Astăzi, la ceas aniversar, îi doresc și eu lui Victor toate cele bune, multă sănătate și mulți ani în care să ne împărtășească din înțelepciunea lui! De asemenea, îi doresc spor în noua pasiune – cea a scrisului! Victor Creangă, el însuși un personaj de poveste, ne poate lăsa mărturii originale despre oameni și vremuri, iar cartea aceasta sper să fie doar începutul unui lung șir de mărturisiri.

La mulți ani, Victor! Fericiți și împliniți! ” a mărturisit în cuvântul de deschidere primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, oferindu-i prietenului Victor Creangă o plachetă aniversară în semn de aleasă considerație și prețuire!

Diplome aniversare a primit sărbătoritul și din partea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, precum și din partea Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și a Asociației Germane „Alexander Tietz” Reșița, preș. Erwin Josef Țigla.

Întâlnirea s-a încheiat cu tradiționalul tort aniversar, precum și cu sesiunile de autografe și fotografii.

 

Victor Creangă s-a născut în 27 noiembrie 1934 în comuna Godeanu, jud. Mehedinţi. Din fragedă vârstă începe şcoala la Reșița și tot aici absolvă în 1953 Şcoala Tehnică Siderurgică. În 1956 îşi începe activitatea de technician la U.C.M. Bocşa. Este anul în care se căsătoreşte cu bocşanca Bonțilă Florentina.

Între 1960-1966 este student bursier la Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii Timişoara. Revenit la Bocşa, tânărul inginer parcurge etapele fireşti ale carierei. Neacceptând sloganul “Merge şi aşa”, nemulţumindu-se cu puţin şi cu superficialitatea, se impune, iar după 16 ani de muncă îi sunt recunoscute meritele de organizator şi adept al modernităţii fiind numit director general al I.C.M. Bocşa.

În perioada 1982-1990, timp cât Victor Creangă a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creeat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag. Schimbările din anul 1990 l-au determinat să se pensioneze, dar omul de acţiune nu poate sta deoparte pentru multă vreme.

În 1996 candidează şi este ales primar al oraşului Bocşa. În perioada cât a condus oraşul – 1996-2000 – dl. Victor Creangă se implică în multele şi dificilele probleme. Ca primar Victor Creangă şi-a propus foarte multe pentru oraş, dar nu a reuşit să ducă la îndeplinire toate obiectivele gândite. Însă, implicarea domniei sale în viaţa culturală a Bocşei este de remarcat în perioada în care a diriguit destinele oraşului: restaurarea unor edificii, amplasarea unor sculpturi în oţel sau lemn, editarea primei cărți a Bocșei realizată de Ioana Cioancăș- „Întoarcerea numelui – orașul Bocșa în timp –”(începutul colaborării bibliotecii din Bocșa cu Gheorghe Jurma), înfiinţarea unor periodice și a revistei „Bocşa culturală”, înființarea unei filiale a bibliotecii pentru cetățenii din Bocșa Română (primul proiect al bibliotecii bocșene derulat cu sprijinul colegului Erwin Josef Țigla), amenajarea actualului spațiu al bibliotecii, primele filmări la Bocșa cu scopul promovării locului și dezvoltării turistice a zonei (primele colaborări ale bibliotecii bocșene cu Ioan Cărmăzan, Vasile Bogdan, Constantin Mărăscu, Tania Țunaș și TVR Timișoara, dar și cu scriitorii Nicolae Danciu Petniceanu și Titus Suciu, precum și cu istoricul Nicolae Bocșan).     

Deși ing. Victor Creangă părăsește primăria și pierde funcția de primar, acesta rămâne ancorat în realitatea orașului, atașat de bibliotecă, de carte și de oamenii cărții.

Cu bucurie pot să afirm că și astăzi, după 28 de ani, Victor Creangă vine des la bibliotecă, încă povestim și ne sfătuim, domnia sa apreciind multe dintre proiectele actualului primar, Mirel Patriciu Pascu. Admirația și respectul acestora sunt reciproce. Primarul Pascu a continuat cu înțelepciune multe dintre inițiativele fostului primar Creangă, iar, în semn de prețuire și recunoștință pentru toate realizările în beneficiul comunității, în anul 2009, i-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa inginerului Victor Creangă.

Despre personalitatea lui Victor Creangă s-a vorbit mult, s-a scris, nu suficient, dar, cu siguranță, se va mai scrie. Cu siguranță, cândva, vor curge mai multe rânduri despre omul care, în perioada 1982-1990, a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, iar aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag, dar și alții.

„Creanga de aur” a Școlii Tehnice Siderurgice din Reșița a construit poduri metalice plutitoare și a semănat frumosul în orașul cu trei gări: Bocșa.  Scrie Nicolae Danciu Petniceanu în revista „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012.

Referinţe despre Victor Creangă se găsesc în volume precum: Mereu în inima țării. Timișoara: Facla, 1987;  Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Bocşa culturală. An. X nr. 4(67)/ 2009; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2009; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Revista de cultură românească „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Personalități formate în școlile tehnice cărășene/ Ilie Rogobete.- Arad: Carmel Print, 2015.- p. 72-73; Viețile noastre/ Paul Back.- Germania, 2016 (volum editat cu prilejul aniversării  celor 50 de ani de la absolvirea Institutului Politehnic Timișoara, Facultatea de Construcții, promoția 1966); Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar./ Mihai Vișan, Daniel Crecan.- Timișoara: David Press Print, 2019; În loc de postfață. Un portret în istorie/ Gabriela Șerban În: „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”/ Victor Creangă. Reșița: Editura TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură; 52); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

De asemenea, cu verva și optimismul lui Victor Creangă ne întâlnim în emisiuni de radio și tv, adesea fiind prezent în studioul Banat Media la emisiunea „Călător fără bilet” realizată de prietenul Valentin Homescu.

Pensionar, dispunând de mai mult timp liber, Victor Creangă citește foarte mult și a început să scrie! Ceea ce mi se pare extraordinar!

În anul 2020 a debutat editorial cu un volum dedicat celor 300 de ani de industrie bocșană: „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”, volum apărut la Reșița, Editura TIM, în coordonarea scriitorului Gheorghe Jurma și în seria „Bocșa – istorie și cultură”nr. 52.

Patru ani mai târziu vede lumina tiparului o cărticică dedicată Renk-ului reșițean la 50 de ani, intitulată „Amintiri din scurta istorie a primei societăți mixte româno-germane Reșița Reductoare Renk 1973-2023” (Reșița: TIM, 2024).

Însă, Victor Creangă scrie în continuare, iar astăzi, la ceas aniversar, a văzut lumina tiparului prima parte dintr-o carte autobiografică – ”Amintiri din sec. XX” – o carte care va avea mai multe volume, o carte despre destinul unui om, unor locuri, despre fapte și evenimente din vremuri nu foarte îndepărtate.

 La mulți ani și la multe cărți, Domnule Victor Creangă!

 Reverență și recunoștință!

Aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, morile valorifică, într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă care învederează o mare experienţă şi abilitate “inginerească”, potenţialul energetic modest al râului Rudăria datorat unei diferenţe de nivel nesemnificative. (primarialapusnicumare.ro)

Țăranii din Rudăria au durat, generaţie după generaţie şi veac după veac, un complex mulinologic monumental şi pitoresc, ingenios şi eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câtorva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localităţii.

Morile reuşesc să macine 130-140 kg de făină în 24 de ore şi sunt deţinute în devălmăşie de 15-25 de rândaşi (rândaş – familie ce are dreptul de a folosi moara la un interval de timp – „rând” – ce este cuprins între 12-24 de ore). Dar, rudărenii nu folosesc morile doar pentru a obţine făina, ci aici se întâlnesc şi pentru a pune la cale căsătorii, povestesc şi petrec, leagă şi dezleagă.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Mihai Vlădia.

Material difuzat în emisiunea „Cu…minte de weekend”, Radio România Cultural.

Între salba de 15 așezări care se găsesc în Țara Almajului sau Bozovici, comuna Eftimie Murgu, cunoscută până în anul 1970 sub numele de Rudăria, este așezată la marginea de SE a județului Caraș-Severin, învecinându-se cu județul Mehedinți.
De la drumul național 57B Oravița-Bozovici-Băile Herculane, se abate pe partea râului Rudăria, un drum asfaltat de 6,7 km care duce în localitatea Eftimie Murgu și se înfundă în munți.
Comuna Eftimie Murgu este formată dintr-un singur sat și are o suprafață de 99,92 km din care vatra satului ocupă 72,6 ha. (primariaeftimiemurgu.ro)

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Mihai Vlădia.

Material difuzat în emisiunea „Cu…minte de weekend”, Radio România Cultural.

28 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri literare. Invitat: poetul Iulian Barbu (Reșița) și cărțile sale.

 

 

28. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Literarische Dialoge: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Iulian Barbu und seine Bücher.

 

Costel Simedrea, un original din multe puncte de vedere, începând cu a sa pălărie cu boruri largi, de tip sombrero, și sfârșind niciodată în intreprinderea sa de a cunoaște, de a scrie, este Poetul pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu suflet sensibil și mult talent.
L-am cunoscut cu mulți ani în urmă, la o întrunire literară, în Bozovici, și, de atunci, numele și înfățișarea lui  și-au găsit statornic loc în mintea mea. L-am reîntâlnit, după ani, la Anina, la Oravița, la Reșița, unde ne-a delectat cu poeziile sale pline de înalte și revelatoare trăiri. Ultimul volum, cel pe care încerc în a-l defini într-un deloc original eseu, este, frumos, intitulat MUGUR DE CRUCE.
Născute în urma trecerii printr-o grea încercare, la care viața l-a supus, poeziile acestuia, izvorâte din curățenia unui suflet cercetat cu suferința de către divinitate, se pretează la fel de bine la a fi citite, ca și la a fi așezate pe portativ, spre a naște muzică. Sabin Păuța, celebrul compozitor, le-a simțit de îndată calitatea de a ajunge la sufletul oamenilor, și altfel decât prin lecturarea lor, cu sau fără ochelarii pe nas și, la o activitate culturală, desfășurată la Reșița (Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen), ne-a înștiințat pe noi, participanții, că va așeza pe note câteva poezii ale lui Costel Simedrea.
Într-un volum apărut în anul 2022, la Editura Eurostampa, din Timișoara, semnat de mine și intitulat „Lectio profana. Confesiuni critice”, aminteam despre poezia sa : „Poemele lui Costel Simedrea, adunate în acest minunat volum, (Ouă de cuc!) sunt izvoare, mai adânci sau mai de suprafață, de întomnare, de tristețe, chiar de ușoară lehamite, iar simbolurile poetice sunt de un clasicism vizibil ”
Doar la o simplă răsfoire a volumului despre care încerc a înjgheba câteva rânduri, prin care să vi-l fac, vouă, cititorilor, cunoscut,  am sesizat metaforele rare, prin care poetul captează sufletul și mintea, iar cartea sa, odată luată în mână, cu greu o  lași, din nou, pe etajeră.  Aceeași stare de autentică și motivată tristețe, transmite autorul și în acest din urmă volum al său:
„M-am botezat în lacrimile mele,
Dorind să scap de negrele păcate,
Căci multe am făcut și îmi sunt grele
Și, să mă curăț altfel, nu se poate.”
(Taina  botezului, p.8 )

Născută în urma unei suferințe trupești, din care poetul nu mai avea speranțe să se ridice, cartea emoționează, predispune la meditație, dar dincolo de acestea sădește în sufletul cititorului credința că și  boala, ridicată de la om, prin mila lui Dumnezeu și priceperea medicului, poate deveni poezie:
„În universul unui neuron,
Aud o melodie necântată,
Ce parcă-mi spune că nu sunt afon,
Că nu am fost și nu voi fi vreodată”
(Poezia – Univers, p.9 )

Mare păcat mi-aș face, dacă aș aminti doar câteva dintre titlurile inspirate ale poeziilor lui Costel Simedrea, incluse în acest volum. Dar cum pot oare să ajung la sufletul cititorului, altfel decât citând versuri din bijuteriile lirice ale acestei cărți ?!  De aceea nu mă pot ori din a mai aduce sub ochii și în inima acelora, care nu au avut norocul de a intra în posesia cărții, și alte versuri purtătoare de mesaj și simțire :
„Prietene al meu, Iisuse,
De mult n-ai mai venit cu har,
Iar, fără tine, cele spuse
Ar fi rostite în zadar !

Fiindcă n-ar fi poezie,
De n-ar fi Duh din Duhul Tău,
Iar noi, fără să vrem, am scrie
Cuvinte ce mustesc de rău. ”
(Iată cuvântul, p. 81 )

După cum cititorul intuiește , plecând de la titlul cărții,  volumul, cu ale sale poeme, este închinat lui Dumnezeu, prin voia căruia,  Costel Simedrea a revenit la viață, când aproape că își pierduse speranța.  Din fiecare vers, cu fiecare poem, cel ce citește cartea înțelege și rezonează cu  întemeietorul acestor poezii-psalm, rugă, invocare. Poetul, trecut peste cea mai grea cumpănă din viața lui,  mărturisește, în versuri, în care lirismul abundă și metafora înalță. Și iată doar o mostră :
,,Cuvintele mele nimic nu vă spun?
Poate că sunt numai cuibare de vânt,
Poate au fost scrise de un om nebun,
Dacă n-au în ele, astăzi, nimic sfânt !
Nu le ascultați, nu le luați în seamă,
Dacă slova lor nimic nu vă spune,
Dacă nu simțiți spre El că vă cheamă,
Înseamnă că nu-s ce am vrut: Rugăciune !”
(RUGĂCIUNE, P.11)

Începând cu motto-ul și terminând cu ultima poezie închinată Creatorului,  volumul MUGUR DE CRUCE se constituie într-o mărturisire de credință, într-un imn de slavă închinat lui Dumnezeu, care, de n-ar exista, atunci, nici poeți, nici poezie ,nici imn de laudă și preamărire nu ar exista! Iată motto-ul :
„Tu fost-ai cel dintâi Cuvânt,
Pe Tine, mie mi Te-ai dat,
Ca să am har și să te cânt
Eu întinatul în păcat. ”
Și iată  două strofe din ultimul poem al cărții, intitulat „Vânt prin luncă” , poem de un lirism tulburător, prin care Costel Simedrea înalță o rugă fierbinte, către Dumnezeu :
„E prea devreme, Doamne, mă mai lasă!
Mai am de lucru pe acest pământ
Și, lumea, încă îmi pare frumoasă
Chiar de nu mai beau, vreau să râd, să cânt.

Ca un vânt hoinar, să mai zburd prin luncă,
Chiar dacă acum sunt un boșorog
Și, ca pe o frunză ramul mă aruncă,
Tu să mă mai lași, pe-aici ! Te mai rog.”

Din ce am înțeles de la un critic literar de renume, în curând va apărea un volum antologic, cu poeziile reprezentative ale acestui poet reșițean. Felicitări pentru această frumoasă inițiativă, prin care sunt puse în lumină trăiri adânci, îmbrăcate în vers !

Mariana Pâșlea, membră a UZPR

          Despre directorul de uzină (de „făbrică”) Victor Creangă s-ar putea scrie o carte în mai multe volume, o carte care, prin savoarea conținutului, prin poveștile, unele  reale, altele inventate, iar, cele mai multe, exagerate, ar depăși cu siguranță, în notorietate și vervă, „Povestirile din Bocșa” ale lui Ioan Cărmăzan!

          Eu însă am să povestesc în câteva rânduri despre un alt Victor Creangă! Despre acel Creangă care a însuflețit activitatea culturală din orașul Bocșa, care a reînviat cultural urbea noastră și a reașezat acest burg pe harta culturală nu doar a județului și a țării, ci a exportat-o și în străinătate!

          Pentru că Victor Creangă este un vizionar, astfel și-a câștigat și reușitele în cariera de inginer, fiind unul dintre cei mai străluciți directori de întreprindere, dar astfel a conturat și o strategie de dezvoltare a orașului, punând accent pe turism sub toate formele lui.

          S-a născut în 27 noiembrie 1934 în comuna Godeanu, jud. Mehedinţi. Din fragedă vârstă începe şcoala Reşiţei, mai întâi la Grădiniţa germană, dar în anii războiului, când tatăl său a fost concentrat, familia s-a adăpostit în comuna natală. Revin cu toţii la Reşiţa în 1946 unde termină gimnaziul, urmează Şcoala Tehnică Siderurgică pe care o absolvă în 1953. În această perioadă a avut dascăli de la care să deprindă sentimentul de responsabilitate în perioada în care a lucrat ca lăcătuş la Secţiile CFU şi Laminoare ale Uzinelor Reşiţa. În 1956 îşi începe activitatea de technician la U.C.M. Bocşa. Este anul în care se căsătoreşte cu bocşanca Bonțilă Florentina.

          Între 1960-1966 este student bursier la Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii Timişoara. Revenit la Bocşa, tânărul inginer parcurge etapele fireşti ale carierei. Neacceptând sloganul “Merge şi aşa”, nemulţumindu-se cu puţin şi cu superficialitatea, se impune, iar după 16 ani de muncă îi sunt recunoscute meritele de organizator şi adept al modernităţii fiind numit director general al I.C.M. Bocşa.

          În perioada 1982-1990, timp cât Victor Creangă a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creeat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag. Schimbările din anul 1990 l-au determinat să se pensioneze, dar omul de acţiune nu poate sta deoparte pentru multă vreme.

          În 1996 candidează şi este ales primar al oraşului Bocşa. În perioada cât a condus oraşul – 1996-2000 – dl. Victor Creangă se implică în multele şi dificilele probleme, dar deciziile nu mai sunt luate de unul singur, realizarea multor obiective depinzând de votul Consiliului Local. Aşadar, ca primar Victor Creangă şi-a propus foarte multe pentru oraş, dar nu a reuşit să ducă la îndeplinire toate obiectivele propuse. Implicarea domniei sale în viaţa culturală a Bocşei este de remarcat în perioada în care a diriguit destinele oraşului Bocşa: restaurarea unor edificii, amplasarea unor sculpturi în oţel sau lemn, editarea primei cărți a Bocșei realizată de Ioana Cioancăș- „Întoarcerea numelui – orașul Bocșa în timp –”(începutul colaborării bibliotecii din Bocșa cu Gheorghe Jurma), înfiinţarea unor periodice și a revistei „Bocşa culturală”, înființarea unei filiale a bibliotecii pentru cetățenii din Bocșa Română (primul meu proiect derulat cu sprijinul colegului Erwin Josef Țigla), amenajarea actualului spațiu al bibliotecii, primele filmări la Bocșa cu scopul promovării locului și dezvoltării turistice a zonei.

           Fiind nemulțumit de activitatea cultural-artistică desfășurată la acel moment în oraș, Victor Creangă a angajat la bibliotecă doi oameni a căror sarcină era să organizeze evenimente artistice: spectacole de muzică și dans. Astfel, la fiecare eveniment al orașului, dispuneam de lansări de cărți, recital de poezie, prezentări de autori, dar și o parte artistică: un recital muzical. La Bocșa erau invitați scriitori de pretutindeni, importanți oameni de cultură și jurnaliști. Așadar, în foarte scurt timp, orașul Bocșa dispunea de bogate programe literar-artistice, era generos în evenimente culturale de amploare! Cultural-literar-artistic orașul reînviase!

          În 1997, primarul Victor Creangă a demarat un proiect privind revitalizarea turismului bocșean, prilej cu care mi-a pus în brațe un teanc de documente care făceau referire la zona Bocșa Izvor, la Velicek, Medreș și altele și m-a trimis la București, acasă la regizorul Ioan Cărmăzan, care se oferise să sprijine acest demers, să deschidă niște uși în capitală în acest sens. Atunci i-am cunoscut pe maestrul Ioan Cărmăzan și pe soția sa, Slavița, și m-au cucerit definitiv!

          Prietenia regizorului Cărmăzan cu Victor Creangă era mai veche. În anii ʾ80 Nuțu Cărmăzan, fiu al Bocșei, a poposit ca proaspăt regizor la Uzina de Construcții Metalice Bocșa pentru a realiza un documentar, intitulat „Bocșa, un oraș cu inima cât o uzină”. Au colaborat foarte bine și au rămas într-o relație de strânsă amiciție.

          După deplasarea mea la București și predarea documentelor, povestind regizorului Ioan Cărmăzan intențiile primarului, acesta întreprinde un prim pas în derularea proiectului, un pas de promovare a Bocșei și zonei aferente. Astfel, în scurt timp, o echipă de filmare de la TVR, s-a deplasat la Bocșa și, timp de o săptămână, au filmat în zonă, tânărul actor Marius Rizea deținând rolul principal în prezentarea unor obiceiuri, tradiții, locuri atrăgătoare și interesante, filmul bucurându-se de succes, mai ales în străinătate (spre exemplu, în Franța). Îmi amintesc cu drag acea perioadă foarte obositoare, dar deosebit de frumoasă. A fost perioada în care am cunoscut și familia colecționarului Constantin Gruescu, acțiunile întreprinse atunci la Ocna de Fier și Dognecea apropiindu-mă de nea Costică și tanti Mia. 

          După tot felul de „testări”, știute și neștiute, primarul Victor Creangă a prins încredere în mine. A fost mulțumit de munca mea, de intuiția mea, de inițiativele mele iar, în 1998, la momentul la care dna. Venusa Demeneco se pensiona, acesta îmi atribuie funcția de director al bibliotecii.

          Am avut o comunicare intensă, pot spune, cu primarul Victor Creangă. Venea foarte des la bibliotecă! Spre sfârșitul programului, când se apropia ora 17.00 și trebuia să plec acasă, primarul venea să discutăm alte proiecte, alte inițiative, să ne sfătuim. Fuma un pachet de țigări și bea trei cafele și vorbea extrem de mult! Își dorea să realizeze la Bocșa un muzeu de etnografie și folclor, își dorea reînființarea cinematografului, își dorea să evidențieze într-un fel lucrările artistului  Bottlik, își dorea să realizăm o secție de carte franceză, astfel să  intensificăm relațiile cu Franța, multe își dorea, dar mai ales înființarea unui  periodic la Bocșa, un soi de buletin informativ pentru a comunica mai bine, mai eficient, cu cetățenii urbei. „Un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor.[…]” („Bocșa 2000”, nr. 1 din 30 septembrie 1997).

Periodicul se va numi „Bocșa 2000”, va fi lunar, se va distribui în mod gratuit, iar eu am primit mână liberă în realizarea lui. Apărea la Editura „Timpul” din Reșița, iar colegiul redacțional era constituit dintr-un grup de tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.

          Mai trebuie precizat că, încă de la început, echipa „Bocșa 2000” l-a avut alături, ca îndrumător și editor, pe maestrul Gheorghe Jurma. Mai lucrasem cu maestrul Jurma, tot la inițiativa lui Victor Creangă, la realizarea cărții  Ioanei Cioancăș, așadar, colaborarea cu editura domnului Gheorghe Jurma a venit firesc și, în timp, s-a dovedit a fi una rodnică și de succes!

Din 30 septembrie 1997 până în 9 februarie 1998 a apărut buletinul informativ „Bocșa 2000” (9 numere). Tot acum, la îndemnul Ioanei Cioancăș, tot sub egida bibliotecii, va apărea, sporadic, un periodic numit „Ramuri”, o foaie culturală, un supliment cultural, din care au văzut lumina tiparului doar 5 numere, în perioada 1997 – 2000.

          Din motive, evident, financiare, primăria nu-și mai permite un periodic lunar, iar primarul Victor Creangă renunță la buletinele informative, însă mă îndeamnă să nu renunț eu la revista culturală și tot domnia sa vine cu numele revistei intitulând-o „Bocșa culturală”. Așadar, din martie 2000 ia ființă revista „Bocșa culturală”, cu apariție lunară, paginare computerizată și xeroxată.

          Chiar înainte de a-și încheia mandatul, primarul Victor Creangă mai săvârșește un act de importanță majoră pentru promovarea culturală a orașului Bocșa. Spre finele anului 1999, la primăria orașului Bocșa  a poposit o echipă a TVR Timișoara cerând permisiune și sprijin în realizarea unui documentar privind  viața și activitatea lui Tata Oancea. Astfel, Vasile Bogdan și Diana Trocmaer au fost îndrumați spre bibliotecă, mie revenindu-mi sarcina să ajut echipa TVR Timișoara în realizarea documentarului. A fost începutul unei frumoase prietenii cu scriitorul Vasile Bogdan, prietenie și colaborare care continuă și astăzi. (Diana Trocmaier a plecat, între timp, în America)

          Deși ing. Victor Creangă părăsește primăria și pierde funcția de primar, acesta rămâne ancorat în realitatea orașului, atașat de bibliotecă, de carte și de oamenii cărții.

          Cu bucurie pot să afirm că și astăzi, după 28 de ani, Victor Creangă vine des la bibliotecă, încă povestim și ne sfătuim, domnia sa apreciind multe dintre proiectele actualului primar, Mirel Patriciu Pascu. Admirația și respectul acestora sunt reciproce. Primarul Pascu a continuat cu înțelepciune multe dintre inițiativele fostului primar Creangă, iar, în semn de prețuire și recunoștință pentru toate realizările în beneficiul comunității, în anul 2009, i-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa inginerului Victor Creangă.

          Despre personalitatea lui Victor Creangă s-a vorbit mult, s-a scris, nu suficient, dar, cu siguranță, se va mai scrie. Cu siguranță, cândva, vor curge mai multe rânduri despre omul care, în perioada 1982-1990, a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, iar aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag, dar și alții.

„Creanga de aur” a Școlii Tehnice Siderurgice din Reșița a construit poduri metalice plutitoare și a semănat frumosul în orașul cu trei gări: Bocșa.  Scrie Nicolae Danciu Petniceanu în revista „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012.

          Referinţe despre Victor Creangă se găsesc în volume precum: Mereu în inima țării. Timișoara: Facla, 1987;  Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Bocşa culturală. An. X nr. 4(67)/ 2009; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2009; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Revista de cultură românească „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Personalități formate în școlile tehnice cărășene/ Ilie Rogobete.- Arad: Carmel Print, 2015.- p. 72-73; Viețile noastre/ Paul Back.- Germania, 2016 (volum editat cu prilejul aniversării  celor 50 de ani de la absolvirea Institutului Politehnic Timișoara, Facultatea de Construcții, promoția 1966); Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar./ Mihai Vișan, Daniel Crecan.- Timișoara: David Press Print, 2019; În loc de postfață. Un portret în istorie/ Gabriela Șerban În: „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”/ Victor Creangă. Reșița: Editura TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură; 52); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

          De asemenea, cu verva și optimismul lui Victor Creangă ne întâlnim în emisiuni de radio și tv, adesea fiind prezent în studioul Banat Media la emisiunea „Călător fără bilet” realizată de prietenul Valentin Homescu.

         Pensionar, dispunând de mai mult timp liber, Victor Creangă citește foarte mult și a început să scrie! Ceea ce mi se pare extraordinar!

          În anul 2020 a debutat editorial cu un volum dedicat celor 300 de ani de industrie bocșană: „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”, volum apărut la Reșița, Editura TIM, în coordonarea scriitorului Gheorghe Jurma și în seria „Bocșa – istorie și cultură”nr. 52.

          Patru ani mai târziu vede lumina tiparului o cărticică dedicată Renk-ului reșițean la 50 de ani, intitulată „Amintiri din scurta istorie a primei societăți mixte româno-germane Reșița Reductoare Renk 1973-2023” (Reșița: TIM, 2024).

          Însă, Victor Creangă scrie în continuare, iar astăzi, la ceas aniversar, publicăm prima parte dintr-o carte autobiografică – ”Amintiri din sec. XX” – o carte care va avea mai multe volume, o carte despre destinul unui om, unor locuri, despre fapte și evenimente din vremuri nu foarte îndepărtate.

          Astăzi sărbătorim o legendă a orașului Bocșa! Un om care a făcut istorie în industria Banatului, un om care „a pornit motoare” în diverse domenii de activitate! Un om căruia nu-i ajunge o viață să împlinească toate proiectele gândite! Că a făcut bine, că a făcut rău, că a făcut mult sau puțin, viitorul va decide. Cert este că, într-o perioadă sumbră din destinul țării noastre, uzina din Bocșa scria istorie sub conducerea  acestui om!

          Orașul Bocșa a avut șansa unui Victor Creangă! Eu am avut șansa să-l am alături, iată, de 28 de ani! Să-l observ și să-l admir pentru optimismul său, pentru curajul cu care își înfruntă greutățile și problemele de care viața nu-l scutește și pe care le primește cu fruntea sus și cu zâmbetul pe buze. Victor Creangă este o lecție de viață!

          Astăzi, la ceas aniversar, îi doresc acestui om vrednic și vizionar, multă sănătate și-i mulțumesc pentru fiecare clipă din acești 28 de ani în care m-a ambiționat și încurajat, în același timp!

          La mulți ani și la multe cărți, Domnule Victor Creangă!

          Reverență și recunoștință!

27 noiembrie 2024, ora 13.30, Casa Kolping, Caransebeș:

Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.

 

27 noiembrie 2024, ora 15.30, sediul Forumului German, str. Oituz nr. 6, Reșița:

Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.

 

27 noiembrie 2024, ora 17.30, sediul Forumului German Dognecea:

Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.

 

 

27. November 2024, 13:30 Uhr, Kolping-Haus, Karansebesch:

Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.

 

27. November 2024, 15:30 Uhr, DFBB-Forumssitz Oituz-Strasse Nr. 6, Reschitza:

Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.

 

27. November 2024, 17:30 Uhr, Forumssitz Dognatschka:

Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.

Car-Boy Safety, lider în furnizarea de soluții inovatoare de siguranță pentru copii, casă și industrie, a fost onorată cu un premiu pentru performanță în business și servicii de înaltă calitate la Gala „ROMÂNIA EȘTI TU”, ediția regională – Sud-Vest, organizată la Sala Capitol, Filarmonica Banatul, Timișoara în luna noiembrie 2024.

Această recunoaștere reprezintă o validare a angajamentului companiei de a promova siguranța și protecția prin produse de calitate, sprijinind familiile și comunitățile din România.

Ana Mehno, fondatoarea Car-Boy Safety, este o antreprenoare cu o poveste inspirațională, care a transformat dificultățile financiare în succes. Începând din 2011, Ana a adus pe piața românească produsele inovatoare ale brandului Car-Boy din Japonia, ghidată de dorința de a crea un mediu mai sigur pentru copii și familii.

„Acest premiu este mai mult decât o distincție – este o recunoaștere a misiunii noastre de a face diferența în viața oamenilor prin produse de calitate și campanii de conștientizare a siguranței. Suntem mândri să contribuim la construirea unei lumi mai sigure pentru toți,” a declarat Ana Mehno, antreprenor, mamă și filantrop.

O misiune de impact

Car-Boy Safety se remarcă prin furnizarea de soluții complete pentru protecția copiilor și siguranța în medii casnice și industriale. De la produse destinate prevenirii accidentelor casnice până la echipamente profesionale pentru mediul industrial, compania își propune să creeze un impact pozitiv în societate.

Performanță și inovație

Produse inovatoare: Dezvoltate cu tehnologie de ultimă generație, acestea oferă siguranță fără compromisuri.

Calitate certificată: Respectarea standardelor internaționale garantează protecție optimă și fiabilitate.

Responsabilitate socială: Campaniile de conștientizare derulate de Car-Boy Safety au educat mii de familii cu privire la prevenirea accidentelor.

Despre Gala „ROMÂNIA EȘTI TU”

Organizată la nivel regional, Gala „ROMÂNIA EȘTI TU” recunoaște excelența în diverse domenii de activitate, premiind antreprenorii și companiile care contribuie la dezvoltarea economică și socială a României.

Despre Car-Boy Safety

Fondată în 2011, Car-Boy Safety oferă soluții inovatoare de siguranță pentru copii, casă și industrie. Inspirată de o experiență personală marcantă și de colaborarea cu Car-Boy Japonia, compania continuă să fie un pionier în furnizarea de produse care îmbină calitatea, inovația și siguranța.

Mai multe informații despre produsele și inițiativele Car-Boy Safety sunt disponibile pe https://carboysafety.ro/.

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” duce mai departe un proiect important intitulat „Să ne prețuim valorile”, un proiect cu tradiție, prin care sunt așezați la loc de cinste oameni de incontestabilă valoare, care, într-un fel sau altul, aparțin acestui prețios burg denumit Bocșa!

          Deși încă nu am reușit să organizăm un eveniment sub forma unui simpozion aniversar, nu am uitat că  profesorul pastor Daniel Bărnuț, important slujitor pe tărâm educațional și religios, se află astăzi la ceas aniversar, atingând borna 60!

          Daniel Bărnuț s-a născut în 26 noiembrie 1964 la Bocșa,[1] județul Caraș-Severin, din părinții Vasile și Rafila.

A urmat cursurile Școlii Generale nr. 1 din Bocșa Română, avându-i dascăli pe Achim Gherga, pe înv. Nedin sau importanți profesori precum dna. Eugenia Suba și dna. Minerva Trandafir. Despre toți aceștia, dascălul de astăzi Daniel Bărnuț  vorbește cu  alese cuvinte, cu deosebit respect, dar și cu un soi de  mândrie, recunoscând calitatea profesională a acestor modelatori de caractere.

A urmat, apoi, cursurile Liceului Industrial nr. 2 din Caransebeș, clasa de silvicultură (1979 – 1983) și Institutul Teologic Baptist de Grad Universitar București, susținându-și aici și licența (1989 – 1993).

De asemenea, deține un master în teologie, ca bursier urmând cursuri postuniversitare la Universitatea Oxford din Marea Britanie (Master in Theology, MTh. – Oxford University-Cardiff University –1997-2002 – Eastern European Scholarship).

Urmând pașii unei cariere de succes, îl găsim bursier al Universității București, doctorand în filosofie, coord. prof. univ. dr. Otniel Ioan Bunaciu și prof. univ. dr. Daniel Barbu, iar din martie 2024 este absolvent al Universității din București, Școala Doctorală de Studii Teologice și Studii Religioase cu teza intitulată: „ În lume, dar nu ai lumii – perspectivă teologică asupra relației dintre ecclesia și polis în bisericile baptiste din Banatul Montan 1920 – 1925”, coordonator științific fiind prof. univ. dr. habil. Otniel Ioan Bunaciu.

Dl. Daniel Bărnuț este căsătorit cu Bărnuț Elisabeta (Dorina) și au doi copii: Emanuel-Dorin și Filip-Daniel.

Este o personalitate remarcantă a Caraș-Severinului, caracterizându-l seriozitatea și buna-cuviință, iar motto-ul domniei sale este unul grăitor: II Corinteni 12:15 Eu voi cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui în totul și pe mine însumi pentru sufletele voastre.

Este păstor al Bisericii Creștine Baptiste Nr 1 Reșița din 1993; profesor la Liceul Teologic Baptist din 1995; Membru al OXFORD UNION SOCIETY; Fondator și președintele Bordului de conducere al Liceului Teologic Baptist Reșița; Membru în Consiliul Consultativ al Inspectoratului Școlar Județean Caraș Severin; Membru în Consiliul Științific al Conferinței Internaționale Creștine „Puterea de a fi altfel”; Director al Departamentului de Învățământ Preuniversitar din cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și  coordonator al elaborării/publicării manualelor de Religie Cultul Baptist clasele I-VIII.

Autor de cărți, putem menționa: Dicționar Grec-Român pentru studiul cuvintelor Noului Testament (Alpha-Epsilon), Cluj Napoca: Ed. Teologos, 1999; Istoria Bisericii Creștine Baptiste Nr. 1 din Reșița 1919-2019, Reșița, 2019; iar din lista eseurilor și studiilor de specialitate/cercetare voi selecta câteva, reprezentative pentru preocupările pastorului profesor Daniel Bărnuț: Disertație Cardiff University Towards a theology for relations between Church and civil government in Romania: Beyond the Byzantine legacy.( Către o teologie pentru relațiile dintre Biserică și guvernarea civilă din România. Dincolo de moștenirea bizantină). 2002 Postmodernity- Friend or Foe, Ed. Kerk in Aktie, Utrecht, 2009;  International Journal of Applied Social Sciences – Nr.1, 2012 Beyond the Byzantine Legacy (Dincolo de moștenirea bizantină. Științe sociale aplicate, filozofie și teologie) Applied Social Sciences – Philosophy and Theology, Cambridge Scholars Publishing, UK, 2013;  Christian Values vs. Contemporary Values (Valori creștine vs. Valori contemporane).  București: Editura Didactică și Pedagogică, 2014; Consiliere și mentorare cu impact- Să nu renunți la ideal chiar dacă mentorul o face, Seria AUTENTIC, Timișoara:  Editura de Vest, 2021; Jurnal Teologic Facultatea Teologie Baptistă-Universitatea București Practical Theology – Qualitative Research, Teologie Practică – Cercetare Calitativă. Vol 20, Nr 3 (2021): 183-197; Arhiva Baptistă Tineretul baptist între theoria și praxis Reșița -prima jumătate a secolului XX,Nr.9, decembrie 2021; Altarul Reîntregirii – Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Testimony of the Church in Postmodernity – opportunities and dangers = Mărturia Bisericii în postmodernitate – oportunități și pericole. În curs de publicare este și volumul care abordează tema lucrării de doctorat într-o variantă detaliată, complexă.

Iată, în câteva cuvinte, portretul unei personalități a zilelor noastre, unul dintre bocșenii de seamă care,           prin activitatea desfășurată, prin chemare și lucrare, poate fi un demn model pentru cei tineri, pentru viitor. 

În prag de ceas aniversar, profesor pastor Daniel Bărnuț a fost invitatul Bisericii Baptiste Emanuel Bocșa[2], unde a susținut un cuvânt de laudă și închinare, fiind însoțit de Corul mixt al Bisericii Baptiste nr. 1 Reșița, dirijor prof. Cornel Todea. O seară înălțătoare care s-a încheiat cu un moment pregătit cu acest prilej de primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, cel care i-a oferit profesorului dr. Daniel Bărnuț o plachetă aniversară în semn de aleasă considerație și prețuire.

La ceas aniversar, ne alăturăm și noi – echipa „Bocșa culturală” – celor care transmit domnului prof. Daniel Bărnuț alese urări de bine și sănătate și-l asigurăm de toată dragostea și prețuirea noastră!

La mulți și binecuvântați ani!

 

---

[1] Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

 

[2] Duminică, 24 noiembrie 2024

25 noiembrie 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Cerul Pământului“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2024.

 

26 noiembrie 2024, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de cărți: „Grafeme (2)“, autoare Ada D. Cruceanu, apărută la Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023, și „Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)”, autoare Gabriela Șerban, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2024.  Din motive obiective, această manifestare nu se desfășoară acum, urmând a fi reprogramată.

 

 

22 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri culturale

În calitate de oaspeți: scriitorul reșițean Emil Sergiu Varga și cărțile sale, precum și Ion Gheorghe Chiran (Oravița) cu o expoziție de fotografii: „Din lumea peșterilor Banatului Montan“.

 

 

22. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek  Reschitza:

Künstlerische Dialoge

Als Gäste, der Reschitzaer Schriftsteller Emil Sergiu Varga und seine Bücher und Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) mit einer Fotoausstellung „Aus der Unterwelt des Banater Berglands. Höhlen, die sich sehen lassen“.

 

 

Programul pentru perioada 22 – 29 noiembrie 2024:

 

22 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri culturale

În calitate de oaspeți: scriitorul reșițean Emil Varga și cărțile sale, precum și Ion Gheorghe Chiran (Oravița) cu o expoziție de fotografii: „Din lumea peșterilor Banatului Montan“.

 

24 noiembrie 2024, ora 16.00, Sala „Karl Singer” în Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:

Participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), formațiilor muzicale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas), a precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), toate din Reșița, la programul cultural organizat de corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara, la 31 de ani, respectiv, 28 de ani de la înființare.

Expoziția de artă plastică cu caracter internațional, dedicată locomotivei cu abur, având motto-ul „Călătorind în timp”. Participă cu lucrări: Marinilda Boulay, Elisa & Ulysses Farias, Beto Nascimento, Eros Pinna, Giba Pinna (toți Brazilia), Peter Reinhardt (Germania), Franco Mora (Italia), Andrade Esau (Mexico), Aparicio Farinha, Amalia Soares (Portugalia), Ramon Moyab (Spania), Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabi Surugiu, Maria Tudur, Tatiana Țibru (toți din Reșița), Gabriela Băloiu, Lina Hortolomei, Bădiță Ioan Măric, Elena Ștefănescu, Maria Vintilă (toți din Bacău), precum și Mihai Dascălu (Oradea).

 

25 noiembrie 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Cerul Pământului“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2024.

 

26 noiembrie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de cărți: „Grafeme (2)“, autoare Ada D. Cruceanu, apărută la Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023, și „Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)”, autoare Gabriela Șerban, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2024.

 

27 noiembrie 2024, ora 13.30, Casa Kolping, Caransebeș:

Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.

 

27 noiembrie 2024, ora 15.30, sediul Forumului German, str. Oituz nr. 6, Reșița:

Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.

 

27 noiembrie 2024, ora 17.30, sediul Forumului German Dognecea:

Prezentare de carte: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, autor: Siegfried Thiel.

 

28 noiembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri literare. Invitat: poetul Iulian Barbu (Reșița) și cărțile sale.

 

29 noiembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de carte, numismatică și filatelie având ca tematică „Ziua Națională a României“, din colecția lui Erwin Josef Ţigla.

 

Programm für die Zeitspanne 22. – 29. November 2024:

 

22. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek  Reschitza:

Künstlerische Dialoge

Als Gäste, der Reschitzaer Schriftsteller Emil Varga und seine Bücher und Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) mit einer Fotoausstellung „Aus der Unterwelt des Banater Berglands. Höhlen, die sich sehen lassen“.

 

24. November 2024, 16:00 Uhr, „Karl Singer“-Festsaal im „Adam Müller-Guttenbrunn“-Haus, Temeswar:

Teilnahme des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas), sowie der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Steierdorfer Kindervolkstanzgruppe (Koordination: Gabriela Plestici) am Kulturprogramm des „Temeswarer Liederkranzes“ und der Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“, anlässlich des 31. bzw. 28. Geburtstags.

Internationale Ausstellung mit Kunstarbeiten zum Thema Dampflokomotiven, unter dem Motto „Durch die Zeit wandernd“. Es stellen aus: Marinilda Boulay, Elisa & Ulysses Farias, Beto Nascimento, Eros Pinna, Giba Pinna (alle Brasilien), Peter Reinhardt (Deutschland), Franco Mora (Italien), Andrade Esau (Mexiko), Aparicio Farinha, Amalia Soares (Portugal), Ramon Moyab (Spanien), Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabi Surugiu, Maria Tudur, Tatiana Țibru (alle Reschitza), Gabriela Băloiu, Lina Hortolomei, Bădiță Ioan Măric, Elena Ștefănescu, Maria Vintilă (alle Bacău), sowie Mihai Dascălu (Großwardein).

 

25. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Cerul Pământului“ des Autors Dumitru Cristănuș (Hermannstadt / Reschitza), erschienen im Verlag „Agnos“ Hermannstadt, 2024.

 

26. November 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek, Reschitza:

Buchpräsentationen: „Grafeme (2)“ der Autorin Ada D. Cruceanu, erschienen im „Castrum de Thymes“-Verlag Giroc, 2023, und „Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)” der Autorin Gabriela Șerban, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.

 

27. November 2024, 13:30 Uhr, Kolping-Haus, Karansebesch:

Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.

 

27. November 2024, 15:30 Uhr, DFBB-Forumssitz Oituz-Strasse Nr. 6, Reschitza:

Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.

 

27. November 2024, 17:30 Uhr, Forumssitz Dognatschka:

Buchpräsentation: „Ovidiu Ganț – Zwei Jahrzehnte im Parlament“, Autor: Siegfried Thiel.

 

28. November 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Literarische Dialoge: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Iulian Barbu und seine Bücher.

 

29. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buch-, Numismatik- und Philatelie-Ausstellung zum Thema „Nationalfeiertag Rumäniens“, mit Bestandteilen aus der Sammlung Erwin Josef Ţiglas.

 

În data de 19 noiembrie se împlinesc 37 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița. Pentru a marca evenimentul, în aceste zile au loc mai multe manifestări. Programul este următorul:

19 noiembrie 2024, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
Sfântă Liturghie de mulțumire în limba germană și română pentru cei 37 de ani de activitate, dedicată totodată Sfintei Elisabeta, patroana spirituală a asociației, cu păr. Veniamin Pălie.

19 noiembrie 2024, ora 18.15, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
Scurt concert cu prof. Diana Silaghi și Ian Dinuț (violoncel) precum și cu corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

19 noiembrie 2024, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Expoziție de fotografii și de filatelie având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Ţigla.
Program cultural cu participarea următoarelor formații ale etniei germane din Reșița: Marianne & Petru Chirilovici, „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – adulții (coordonatori: Marianne și Nelu Florea).

La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 37 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – 19 noiembrie 2024, asociația a organizat sau co-organizat un număr de 6.800 manifestări. Din acestea, 2.906 au fost organizate la Reșița. Existența unor filiale constituie dovezi clare în implicare zonală. De asemenea, 707 de manifestări au fost organizate sau co-organizate în localități unde nu suntem prezenți prin filiale. Cele 1.488 de expoziții, cele 72 de manifestări distractive, precum sunt balurile, sau cele 369 de excursii organizate rotunjesc aria de activitate a asociației jubiliare, ca de altfel și cele 646 de manifestări cu caracter spiritual.
Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (34 de ediții), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (34 de ediții) sau „Copiii desenează ținutul natal” (din doi în doi ani, 17 ediții) fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Alte manifestări precum „Primăvara culturală germană la Reșița” (22 de ediții), „Te salut, copilărie” (17 ediții), „Iunie – luna expozițiilor” (17 ediții), „Gărâna în septembrie“ (26 de ediții), „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (17 ediții) și „Toamna culturală germană la Reșița” (22 de ediții) stau de asemenea ca model în implicarea culturală din municipiu, din județ, din țară și chiar de peste hotare. Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente comemorative anuale dedicate deportării în fosta URSS și a deportării în Bărăgan.
Asociația editează publicația „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”), alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea, trebuie amintite cele 130 de apariții editoriale și cele 29 numere din publicația „Info”.
Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani, căzuți în cele două Războaie Mondiale, se află de asemenea în planul de activități al asociației, ca și participarea, prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu, la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare.
În urmă cu doar câteva zile, Asociația noastră a primit o apreciere internațională. A fost o deosebită onoare pentru asociația noastră să i se confere, în data de 15 noiembrie 2024, la Neumarkt in der Steiermark / Austria, în cadrul vernisajului expoziției internaționale „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal“, ediția a XVII-a, din partea Christinei Hofmeister, însărcinata grupului Austria din partea Fondation du Mérite Européen Luxembourg, Diploma de Onoare „Mérite Européen“.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 37 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!

Erwin Josef Țigla

UZPR

Continuând o frumoasă tradiție a celei mai mari organizații de breaslă din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a organizat, în sediul elegant al Teatrului „Ion Creangă” din București, unul dintre cele mai așteptate și mai relevante evenimente pentru mass-media: Gala Premiilor UZPR 2024.

Derulată sub deviza „Excelența în jurnalism”, festivitatea a fost deschisă de Sorin Stanciu, președinte al UZPR, și de Ruxandra Săraru, membru al Consiliului Director al UZPR, președintele juriului de acordare a Premiilor. „În această seară fac o reverență, cu sufletul deschis, către toți membrii noștri – și vreau să vă spun cu mândrie că celor 4.500 de membri pe care îi avea Uniunea noastră li s-au mai adăugat 500, ceea ce este un îndemn către colegii noștri de breaslă care nu ne sunt încă alături: veniți cu noi!”, a spus Sorin Stanciu. „Sarcina juriului nu a fost deloc una ușoară – anul 2024 a fost unul special din multe puncte de vedere, mai ales prin faptul că se împlinesc 35 de ani de la Revoluția din 1989. Ne-am străduit să-i celebrăm pe cei mai buni dintre cei buni”, a spus Ruxandra Săraru.

Jurnaliști din toate segmentele mass-media, tineri și seniori s-au reîntâlnit pentru a-i celebra pe cei distinși cu premii și a reafirma valorile unei profesii de excepție. În fiecare dintre cuvintele de introducere a laureaților Premiilor UZPR, colegii au relevat vocația și dedicarea pe care le implică jurnalismul făcut cu bună credință, care deservește publicul și adevărul și în care excelează fiecare dintre cei care au fost distinși cu cele mai prestigioase premii ale breslei.

Ca într-un cerc fast, festivitatea a început premierea unor tineri viitori jurnaliști din Oradea și s-a încheiat cu emoția acordării distincțiilor Omagiu (Opera omnia) unor publiciști de excepție, care și-au dedicat întreaga viață unui „monument simbolic al jurnalismului, pe care îl merităm cu toții”, după cum a spus Sorin Stanciu.

Juriul UZPR a decis acordarea următoarelor Premii de Excelență:

Jurnalism școlar – LOGOPAPER, Oradea

Presa scrisă, Cuget liber, Constanța

Presa de investigație –  Ziarul de Gardă – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu, Rep. Moldova

Mangement de presă – Dan Preda

Carte despre profesia de jurnalist – Liviu Tofan

Fotojurnalism – Contantin Duma

Jurnalism radio – Ioana Brușten

Jurnalism TV – emisiunea Vorbește corect – Cristina și Radu Dănilă

Presa din diaspora – John Florescu

Jurnalism de război – Adelin Petrișor

Proiecte editoriale – revista Longevity

Campanii de presă – Alex Dima (ProTV)

Omagiu (Opera omnia) – Florea Firan, Coman Șova

Gala Premiilor UZPR a reflectat și în 2024 valoarea și importanța presei profesioniste, cea care contează, care are impact și care își aduce contribuția la bunul mers al societății și la informarea adecvată a publicului.



Roxana Istudor
Foto: Mihai Apolozan

Chiar dacă nu am reușit încă să organizăm un eveniment special dedicat acestui fenomenal scriitor și istoric Ionel Bota, nu vom permite să treacă neconsemnat faptul că unul dintre cei mai harnici scriitori și cercetători de istorie a Banatului, de critică și istorie literară, unul dintre cei mai înzestrați oameni de cultură cu talent artistic, unul dintre cei mai apreciați promotori de carte și valori cultural-spirituale bănățene și nu numai, se află la ceas aniversar cu o sumă rotundă de ani.

Scriitorul și cercetătorul Ionel Bota a împlinit de curând nobila vârstă de 70 de ani! Ani pe care nu-i arată! Ani pe care-i poartă cu noblețe și discreție, calități caracteristice acestui valoros scriitor!

Ionel Bota, poet, editor, istoric al culturii și  mentalităților, grafician, cantautor, traducător, unul dintre cei mai prolifici critici şi istorici literari, s-a născut la 31 octombrie 1954 la Lupeni, judeţul Hunedoara. 

Absolvent al Facultății de Istorie şi Filosofie Universitatea Babeş-Bolyay Cluj Napoca, este doctor în istorie (1996) și din 2002 doctor în filologie.

De-a lungul timpului, Ionel Bota  desfășoară diverse activități și deține mai multe funcții: profesor, muzeograf, ziarist, director al Centrului Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oraviţa, președintele Clubului Mitteleuropa Viena/Oravița, directorul Grupului de Publicații „Carașul” Oravița, al Editurilor Amalia Book Mitteleuropa și Clubul Mitteleuropa.

Fiind un harnic scriitor și cercetător, îl găsim în aproape toate publicațiile de specialitate ale vremii: ”Echinox”, „Napoca Universitară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Reflex”, „Orient latin”, „Anotimpuri literare”, „Clio”, „Timpul”, „Renașterea bănățeană”, „Tăt Banatu-i fruncea”, „Vatra”, „Vatra Veche”, „Contemporanul”, „Magazin istoric” „Luceafărul”, „Revista pedagogică”, „Revista muzeelor”, „Revista română de istorie”, „Banatica”, „Actualitatea literară”, „Banatul”, „Cafeaua literară”, „Tomis”, „Literatorul”, „Nedeia”, „Semenicul”, „Carașul”, „Foaia Oraviței”, „Arcadia”, „Ulysses” etc. și, cu deosebită mândrie și onoare, menționăm și revista „Bocșa culturală”.   

Din anul 2010 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat cu versuri în două publicații concomitent: „Echinox” și „Făclia” la Cluj-Napoca, în 1979. 

Editorial a debutat în 1997 cu volumul Muntele şi poezia: eseu critic asupra poeziei lui Octavian Doclin.- Reșița: Editura Timpul, 1997. Apoi, cărțile curg, fie versuri, fie cronici, monografii etc.:[1]

1. Teatrul din Oravița: pliant de prezentare realizat împreună cu Gheorghe Jurma .- Reșița: Timpul, 1997;
2.  „Poemele îngerului bețiv”.-Cerașu: Editura „Scrisul prahovean”, 1998;
3. Tânguitoarea cantilenă şi erosul purificator: eseu asupra poeziei lui Gheorghe Azap.- Reșița: Editura Timpul, 1999;
4. Visul şi inorogul:  eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu.- Reșița: Editura Timpul, 1999;
5. Bibliotecile din Banat 1850-1918, Editura Timpul, Reşiţa, 2000;
6. Privirea şi semnul: eseu despre poezia lui Gheorghe Zincescu.- Reșița:  Editura Timpul, 2000;
7. Restituirea unei provincii: (istorie liberal cărășeană).- Reșița: Editura Timpul,  2000;
8. Eminescu şi Oraviţa.- Reșița: Editura Timpul,  2001;
9. Povestitorul şi provocarea destinului: eseu despre proza Ninei Ceranu.- Reșița: Editura Timpul, 2001;
10. Fals tratat despre „întemeierea melancoliei”: eseu asupra poeziei lui Iosif Băcilă.- Reșița: Editura Timpul, 2002;
11. Nostalgia arhaicului sau Triumful naraţiunii: eseu asupra prozei lui Nicolae Danciu Petniceanu.- Timișoara: Editura Eurostampa, 2002;
12. Istoria Teatrului Vechi din Oravița. Vol. I. 1817 – 1940. Pref. Gheorghe Jurma.- Reșița: Timpul, 2003;
13. În căutarea timpului poveste: eseudespre proza lui Marcu Mihail Deleanu.- Reșița:  Editura Timpul, 2004;
14. Frigul postum.- Timișoara: Marineasa, 2005;
15. Istoria Teatrului Vechi din Oraviţa, vol. II, 1940- 2000.- Reșița: TIM, 2005;
16. Drum de fier – cale bătrână. Contribuţii tehnice româneşti la civilizaţia Europei…, Reșița: TIM, 2006;
17. Ademenirea cuvintelor.- Reșița: TIM, 2006;
18. Chipul melancoliei și alte mitologii subversive: eseu despre cărțile lui Titus Crișciu.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
19. Proza lui Mircea Cavadia: eseuri critice.- Timișoara: Marineasa, 2009;
20. Zădărnicia punctului.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
21. Cartea despre povestea cuvintelor în anotimpul natal: poezia lui Nicolae Irimia.- Oravița: Mitteleuropa, 2009;
22. Mirajul provinciei: Despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu.- Reșița: TIM, 2011;
23. George Enescu la Oravița.- Reșița: TIM, 2011;
24. Banatul Montan și Independența României: solidarități de ideal național la 1877 – 1878.- Reșița: TIM, 2012;
25. Teatrul Vechi din Oravița și vechiul Burgtheater din Viena: barocul vienez în România.- Timișoara: ArTPress, 2013;
26. Contribuții la istoria barocului muzical în Mitteleuropa: compozitori, interpreți și turnee muzicale în Banatul imperial, 1720 – 1800. Cazul Oravița/ (în colaborare cu Daniela Marchetti).- Reșița: TIM, 2018;
27. Oravița și Țara Carașului în preistorie și antichitate: studiu monografic.- Oravița: Tipo-Art, 2019;
28. Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552-1718). În anexe, studiile Ion Gheorghe Chiran, Ionel Bota Podul medieval de la Grădinari (Caraș-Severin), Ionel Bota Basorelieful turc de la Oravița. –Oravița: Clubul Mitteleuropa, 2024;
29. Spectacolul poate începe. Despre o „poveste a textului” în scrisul lui Cornel Ungureanu.- Reșița?: TIM, 2024;
30. Istoria primelor căi ferate din sistemul feroviar al României. Oravița-Baziaș, 1854; Oravița-Anina, 1863.- Reșița: TIM, 2024.

Pe poetul și criticul Ionel Bota îl găsim în antologii precum:

• Argonauţii, vol. II, Editura Facla, Timişoara, 1988
• Nichita.- Reșița: Editura Timpul, 1996, 1998, 2003
• Poeți din Banat: cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea.- Timișoara: Brumar, 2011;
• Porțile poeziei:  Caietul Festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin, ediția a VII-a.- Reșița: TIM, 2017.
• Porțile poeziei:  Caietul Festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin, ediția a VIII-a.- Reșița: Info, 2018;
• Oravița: Viziuni/ Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: Banatul Montan, 2018.

Iar despre scriitorul Ionel Bota și opera sa găsim referințe în volume importante precum: „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin”/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reșița: Timpul, 1998; „Echinox”. Vocile poeziei/ Ion Pop.- Cluj-Napoca: Tribuna, 2008; Literatura Banatului: istorie, personalități, contexte/ Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului: Literatura.- Timișoara: David Press Print, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; O carte pe zi/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2020.

Harnic și creativ, preocupat în permanență de promovarea actelor cultural-editoriale de calitate, maestrul Ionel Bota înființează și susține o seamă de publicații periodice, care mai de care mai interesant și atractiv: Acta Ethnographiae et Historiae. Țara Cărașului. Oravița. Etnografie. Istorie. Literatură. Mentalități. Imaginar. Antropologie. Director Ionel Bota. Redactor-șef Corina Vlădoiu; Arte: revistă de cultură europeană – Timișoara – Udine-San Daniele – Oravița – Timișoara: David Press Print. Director: Daniela Marchetti/ director Ionel Bota; Don Quijote. Revistă de cultură europeană. Director Odette Sofronescu. Revista face parte din Clubul Mitteleuropa, Grupul de Publicații Editate de Revista „Carașul” director Ionel Bota. Oravița; Foaia Oraviței. Istorice, culturale, pitorești. Fondat 1913. Oravița. Director Ionel Bota; Oravița. Confluențe culturale, istorice, artistice. Revistă de cultură. Serie nouă. Director Ion Gheorghe Chiran. Oravița: Editor: Grupul de publicații „Carașul”. Consilier editorial: Ionel Bota;Theatrum civitatis. Periodic de cultură și conștiință civică. Director: Maria Rogobete. Lugoj, județul Timiș. Editat de Clubul Mitteleuropa Carașul, director Ionel Bota; Ulysse. Revistă de cultură. Apare sub egida Primăriei Orașului Oravița în cadrul proiectului coordonat de Dumitru Ursu și Ionel Bota ” Imperial Burgtheater Oravița 1817 – 2017 în Grupul de publicații editate de Revista ”Carașul”, director Ionel Bota; Vatră almăjană. Revistă de cultură și civilizație. Bozovici-Țara Almăjului-România. Director Mariana Pâșlea. Revistă editată de Grupul de publicații „Carașul” , director Ionel Bota. De asemenea, de priceperea colegilor de la Oravița și de profesionalismul editorului Ionel Bota beneficiază și revista Arcadia de la Anina, redactor-șef Mihai Chiper.

Scriitorul și istoricul Ionel Bota este exemplul clar al creștinului veritabil care-și înmulțește talanții dăruiți de Dumnezeu. Iar această înmulțire înseamnă hărnicie și generozitate, dărnicie! Își înmulțește talanții în folosul comunității în mijlocul căreia trăiește, în folosul culturii Banatului și culturii române.

Astăzi, la ceas aniversar, dorim să-i transmitem acestui fabulos cărturar sincere urări de bine, gânduri de recunoștință și aleasă prietenie!

La mulți ani, Ionel Bota! La mulți ani, maestre!

 

Gabriela Șerban și echipa „Bocșa culturală”

 

---

[1] Menționez că sunt redate doar titlurile care se regăsesc în fondul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.