Fostă reședință de plasă, în perioada interbelică, ulterior, reședință a raionului Almăj, comuna Bozovici este și va rămâne un important centru cultural, în județul Caraș-Severin. Cu un muzeu sătesc renumit, ( Țara Almăjului) vizitat de turiști din țară și din străinătate, cu un centru de informare turistică și un Cămin cultural, în care încă se mai desfășoară activități culturale de prestigiu, localitatea noastră este nu doar un nume pe harta României, ci una în care hărnicia, omenia și setea de cunoaștere își dau mâna cu doina de dor, sub realesul primar Sergiu Adrian Stoicu, un tânăr care a bifat câteva realizări notorii și care este angajat în îndeplinirea altor obiective, spre a le fi mai bine consătenilor.
În data de 13 decembrie, a.c. , în sala de festivități a Muzeului sătesc Țara Almăjului, a avut loc o lansare de carte, acțiune la care au participat atât oameni de cultură din comuna noastră, cât și din celelalte comune și sate din Valea Almăjului, vale supranumită și Valea Miracolelor, de cunoscutul poet Iosif Băcilă, originar din comuna Dalboșeț.
Autorii cărții lansate, Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea Pârvovanu ne-au vorbit, din prezidiu, despre volumul la care au muncit împreună și pe care și l-au intitulat BISERICILE ORTODOXE DIN CRAINA BĂNĂȚEANĂ. Cu discursuri bine structurate, cei doi autori ne-au prezentat conținutul cărții tocmai ieșite de pe porțile Editurii Tim, din Reșița, editură aflată sub competenta conducere a unui ilustru om de cultură din județ, Gheorghe Jurma.
Cei doi autori ai cărții ne-au adus la cunoștință ample informații despre Craina Bănățeană, insistând asupra principalelor momente din istoria acestui ținut, așezat într-o zonă mirifică, locuită de oameni harnici, pricepuți și iubitori de glie. S-a insistat asupra răspândirii și organizării creștinismului de început în Craina Bănățeană. Au prezentat date exacte despre treisprezece Parohii Ortodoxe din zona geografică amintită, făcându-ne cunoscute numele primilor preoți care au slujit în acestea.
Date interesante am aflat noi, cei din sală, despre numele vechi al Pârvovei ( Porho), despre atestarea documentară a acestei localități ( 1440 – 1444) și nu în ultimul rând despre primele date oficiale referitoare la viața spirituală. Dintr-o statistică a bisericilor din eparhia Caransebeșului, aflăm că pe la 1751, preot în Pârvova a fost Gherghe sau Gheorghe, care slujea atât la Pârvova, cât și la Iablanița.
În urma unei serioase documentări, autorii informează cititorul despre atestările documentare ale satelor din Craina și despre lungul șir de preoți care au slujit cu credință în parohiile ortodoxe care fac obiectul acestui valoros studiu.
Cu un număr impresionant de pagini (407), cu un cuvânt de binecuvântare al Episcopului Caransebeșului, LUCIAN, urmat de un argument, semnat de autori, dar si cu o bogată bibliografie, care demonstrează atenta și îndelungata cercetare a documentelor vremii, această carte va rămâne mărturie, peste timp, despre moșii și strămoșii crăinenților și un omagiu adus acestora de cei doi autori.
Au vorbit, despre carte, profesorii Pavel Panduru ( din Prigor), Nicolae Andrei ( din Bănia), Mihai Vlădia ( din Eftimie Murgu) și , din prezidiu, poetul Iosif Băcilă. Ne-au încântat sufletul, cu frumoase colinde câteva talentate eleve de la Lăpușnicul Mare, îndrumate de profesoara lor, Elena Borchescu. Au fost dăruite cărți, cu autograful autorilor la mulți dintre participanții la această interesantă manifestare culturală. Felicit, pe această cale pe ambii autori și le doresc să aibă spor în nobila ocupație de a pune în lumină trecutul neamului românesc, ai căror urmași de seamă pot fi considerați.

Mariana Pâșlea/UZPR

• UZPR

Revăd după multă vreme modesta publicație gândită și realizată printr-un elan de nedescris de către câțiva intelectuali ai urbei caransebeșene, într-un moment istoric unic. Fiecare gândisem până atunci și sperasem că și dictatura ceaușistă va fi înlăturată din România, precum se petrecuse în celelalte țări ale lagărului sovietic. Însă evenimentele cu adevărat eroice și deopotrivă tragice din Timișoara au devenit exemplul viu de cum poate fi schimbată soarta unei țări îngenunchiate. De aci îmbărbătarea noastră.

Caransebeșenii, care aflaseră prin varii mijloace de freamătul revoluționar care cuprinsese țara, se aflau încă din 21-22 decembrie 1989 în Noua Românie și așteptau doar căderea regimului ceaușisto-comunist.

După apariția și răspândirea apelului care îndemna la păstrarea ordinii și liniștii în oraș, la apărarea bunurilor publice și private, a vieții cetățenilor, la reluarea activității în unitățile productive, toate acestea supuse unui comandament de decenii visat, că aparținem Europei civilizate, mănunchiul de intelectuali ai locului a hotărât să dea viață unei modeste publicații, niciunul dintre noi neavând experiență gazetărească, recurgând la bunăvoința și atașamentul tipografilor locali.

Titlul publicației, Caransebeșul liber, a venit de la sine, iar articolele scurte și apelurile scrise după cât era de șlefuit condeiul fiecăruia, au mărturisit sincerul atașament pentru schimbare, pentru Libertate, libertate de gândire și exprimare fără cenzură, pentru Democrație și pentru așezarea noastră alături de valorile europene, deoarece contribuția înaintașilor noștri la cultura europeană fusese însemnată, dar s-a vrut- sub dictatură-definitiv ignorată.

A fost nevoie să apelăm la toți locuitorii orașului: tineri și mai vârstnici, dascăli ai școlilor, oameni din uzine și slujitori ai pământului, la cei în haina militară, ca să ne așezăm pe făgașul normalității, întrerupt brutal în anii 1944-1947 din ordinul ocupantului sovietic.

Dacă numărul 1 din Caransebeșul liber a apărut în sfânta zi de Crăciun, cel de al doilea număr, cel din 27 decembrie 1989 aducea și în scris vestea judecării cuplului Ceaușescu, moment considerat de noi ca al eliberării depline de comunism. Numărul 3, cel din 6 ianuarie 1990, a apărut cu alt titlu, Lumina, tot în două pagini, căci era criză de hârtie și ne era asigurată pe gratis de către tipografi. Gazeta aceasta, așa modestă cum a fost, era căutată de către cetățeni, ei înșiși căutând normalitatea pe stradă, la locurile de muncă, cu ocazia întâlnirilor, devenite locuri de dezbateri și ale spălării de ură, ceea ce ziarul a redat prin efortul colegilor de atunci Petru Bona, Maria Aron, Constantin Șovre…

Foto din colecția prof. Martin Olaru

Crăciunul este Ziua Nașterii Întemeietorului religiei creștine și sărbătoarea familiei creștine, e ziua păcii și bucuriei, sărbătoarea îngerilor, a colindătorilor, a părinților și copiilor.
Pe acest fond, Asociația CARP „Speranța” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel) având sprijin din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) a inițiat prima ediție a concursului de creație literară și jurnalism rezervat seniorilor și intitulat metaforic „Lumina Sfântă a Crăciunului”.
Dintre concurenți s-au detașat: Ileana Lucaciu (locul I – foto 1), Gheorghe Alimpesc (locul II – foto 2), Nicolae Șișu (locul III – foto 3), Hanzi Ionel Ienășescu (locul III – foto 4), Carmen Daniela Muntean (mențiune – foto 5). Premiul din partea revistei „Speranța” l-a câștigat seniorul Ilie Dumitru.
Amănunte privind conținutul lucrărilor trimise la concurs ne oferă prof. Isabela Carmen Susanyi (foto 6), în calitatea sa de președinte al juriului.

Sărbătoarea creștină este trăită de fiecare individ într-un mod unic, personal. Dar, dincolo de acest fel propriu de abordare a sacrului, rămâne un model universal de manifestare exterioară, întâlnită la cei care ne-au crescut, ne-au învățat și ne-au ajutat să alegem calea bună, dreaptă și să păstrăm cu sfințenie obiceiurile și tradițiile străvechi.
Pentru d-na Carmen Daniela Muntean, Crăciunul devine un prilej de meditație și o descoperire a tainei mântuirii. Este sărbătoarea care „ne îmbie să mergem pe drumul desăvârșirii și a dorinței de a fi nemuritori”.
Spirit religios, cititor împătimit al Scripturii, din care ne oferă numeroase exemple, dl Nicoloae Șișu îl mărturisește pe Iisus și pe Maica Sa, îndemnându-ne să mergem la biserică de sărbători (și nu numai), pentru a aduce slavă și mulțumire lui Dumnezeu.
D-na Ileana Lucaciu din Hășdău ne descrie cu mult talent vremurile de odinioară și relatează că trecutul era încărcat de spiritualitate, în vreme ce prezentul are prea puține ornamente sacre. Satul tradițional se strângea la Sărbătoarea de Ignat, la celebra „Bârzeică” (sanie) sau alături de colindătorii din Lunca Cernii, îmbrăcați în cojoace groase și vopsiți pe obraz cu cerneală neagră.
Dl Gil Zăvoianu ne trimite în versuri nerăbdarea sosirii Crăciunului. Amintirea nașterii lui Iisus Hristos este legată de cea a unei copilării fericite, trăite în sânul unei familii iubitoare și alături de tovarășii de joacă, talentați la repetarea și interpretarea versurilor colindelor.
Respectul față de Sfintele sărbători are la bază stima față de preot, bătrânii satului, de părinți, iar în case începe curățenia pentru întâmpinarea Nașterii Domnului. Prin post se realizează și curățirea sufletului de păcate: „Era o curățenie în casă și în gând/ Ne respectam părinții și curând/ Ne transformam în ucenici și credincioși/ Biserica ne da sfaturi și eram prea sfioși”.
D-na Florica Florescu ne face urările specifice Crăciunului și ne spune că acesta este un simbol al vieții. Ne amintește că Păstorii ne-au vestit nașterea pruncului Iisus și că pe lângă celebrele colinde, de Crăciun se oferă daruri.
D-na Aurelia Muntean ilustrează pregătirea caselor și a sufletului pentru întâmpinarea sosirii pruncului sfânt. Noaptea de Crăciun este una unică: „În noaptea de Crăciun, o lumină sfântă s-a așezat peste întreg pământul”.
Dl Hanzi Ionel Ienășescu descrie cu lux de amănunte spectacolul Colindului, produs de „copilași plăpânzi, cu frați și surori mai mari sau însoțiți de părinți”. Vestea cea mare este adusă printr-un colind „sincer și curat”. Colindul continuă până târziu în noapte. Gazdele îi onorează pe colindători cu bunătăți și se interesează de părinții lor. Cei mici sunt întrebați ce planuri de viitor au.
Din „cufărul cu amintiri ale memoriei”, dl Gheorghe Alimpesc ne împărtășește obiceiuri neprețuite, care astăzi, din păcate, s-au năruit. „După strângerea recoltelor, oamenii se retrăgeau în gospodărie, ocupându-se de activități casnice (…) Pregătirea Crăciunului se face treptat, în timp. O etapă importantă era procurarea ultimelor produse necesare gospodăriei. Se făcea cu ocazia „Târgului Vracilor” de la Hunedoara, din 15 nov., când începea Postul Crăciunului”. Achiziționarea lemnelor de foc este văzută ca o „adevărată ceremonie”. Oamenii se adresau unii altora calm și liniștit, cu expresia „Doamne, fii cu noi!” Deși erau preocupați cu prepararea bucatelor, „în același timp, aveau grijă și de suflet – spovedania și împărtășirea, de către fiecare membru al familiei”.
Dl Gelu Dobrescu face precizarea că „de peste 2000 de ani, Sărbătoarea Crăciunului celebrează nașterea pruncului Iisus„, subliniind vechimea acesteia. În versuri care descriu povestea întrupării Cuvântului, dl Dobrescu aduce slavă Mântuitorului și subliniază sacralitatea tradiției creștinilor.
Iată, în câteva exemple, cât de minunată este sărbătoarea Crăciunului pentru creștini și ce importanță majoră are aceasta, prin evidențierea conexiunii dintre om și Dumnezeu, legătură păstrată vie cu ajutorul tradițiilor, care ne înnobilează sufletul și ne consolidează solidaritatea între generații.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• UZPR

Luni, 9 decembrie a.c., s-a întrunit  Comisia ad-hoc  numită de Consiliul Director al UZPR, alcătuită din doamnele Lavinia Betea, Mădălina Corina Diaconu, Teodora Marin și  domnii Dan Constantin, Adrian Suciu și Marian Nencescu, în vederea acordării calității de Publicație care apare sub Egida UZPR. Scopul re/evaluării acordării Egidelor a fost acela de a cunoaște mai bine potențialul publicistic actual al Uniunii, de a spori prestigiul publicațiilor proprii prin confirmarea de către UZPR a acestei calități. Evaluarea s-a făcut la cererea expresă a șefilor de Filiale, sau, după caz, a redactorilor-șefi/manageri de publicații, în deplină transparență, cu consultarea tuturor responsabililor de publicații în parte. Pentru  publicațiile ce apăreau deja sub Egida Uniunii, evaluarea s-a făcut cu maximă empatie, pentru a nu  creea eventuale prejudicii de imagine. Criteriile de evaluare a publicațiilor pentru  acordarea/confirmarea calității de Publicație ce apare sub Egida UZPR s-au încadrat strict în litera și conținutul Statutului UZPR, singurele aspecte ce nu au fost tolerate fiind implicarea politică și promovarea polemicilor între gazetari. Principiul unic  urmărit de Comisie cu consecvență a fost promovarea limbii române, scutul și arma noastră de luptă cu fenomenul degradării culturale.    

Concret,  s-au înscris în acțiunea  de acordare a egidelor Uniunii un număr de 41 de publicații din țară și din străinătate, respectiv reviste (mai puțin ziare), site-uri culturale, emisiuni culturale ale unor posturi de radio etc. Teritorial, aceste publicații și site-uri au fost din București – 7, din județe, ori din centre culturale importante – 14 (Arad, Bistrița, Constanța, Sighișoara, Bacău, Oradea, Slatina, Turnu Severin, Râmnicu Sărat, Târgu Mureș), din diaspora – 5 (Viena, Madrid, Montreal,Toronto și New York), precum și un număr de 15 publicații diverse, venite pe filieră județeană, orășenescă ori comunală, constituind așadar  publicații de nivel local. Dintre acestea, 36 apar sub formă tipărită, celelate exclusiv on-line. După forma de finațare, 31 de publicații sunt autofinanțate, alte 10 fiind susținute de instituții și entități locale (Arhive județene, biblioteci, Consilii populare comunale și orășenești, instituții de învățământ etc). După profil, 22 sunt publicații cu conținut generalist, 2 au profil academic, 5 sunt preponderent literare, 6 sunt de cenaclu, 4 sunt site-uri, iar 2 sunt specializate (sport, pensionari). Din cele 41 de publicații înscrise, 14 aveau deja egida UZPR, acordată de vechea conducere a Uniunii, fără însă a exista o decizie oficială în acest sens a  Comitetului Director sau a Președintelui Uniunii, ci doar, în cele mai multe cazuri, simple aprobări verbale, alte 10 apăreau sub egida unor Filiale ale Uniunii, celelalte fiind fără egidă.

Având în vedere că de la început s-a anunțat că nu vor fi luate în considerare publicații implicate politic (explicit sau mascat), ori care promovează discriminarea, antisemitismul, polemicile sterile între jurnaliști, Comisia s-a asigurat că între publicațiile selectate în vederea acordării Egidei Uniunii nu sunt astfel de reviste ori site-uri culturale.

Publicațiilor selectate pentru acordarea Egidei UZPR și a dreptului de a tipări pe copertă sigla Uniunii sunt următoarele: din București, „Cronica Timpului”, „Muzeul Presei Românești”, „Astralis”, „Convorbiri literar-artistice”, „Eminesciana”, „Tribuna Pensionarului”, „Ultima Oră.ro”, din diaspora, „Condeierul diasporei” (Viena), „Cuvânt românesc” (Madrid), „Repere Literare” (Montreal), „Lumină Lină/Gracious Light” (New York), „Observatorul” (Toronto), din țară, „Arhivele Bistriței” (Bistrița-Năsăud), „Ateneu arădean”, „CoolArtis” (Slatina), „Creneluri sighișorene”, „Cadran. Jurnal mureșean” (Târgu Mureș), „Cronica metropolitană” (Constanța), „Glas râmnicean” (Râmnicu Sărat), „Logopaper” (Oradea), „Meridian Cultural Românesc” (Vaslui), „Metafora” (Constanța), „Sportul băcăuan”, „Bilete de papagal” (Slatina), „Caligraf” (Turnu Severin), „Hyperion” (Turnu Severin). Pentru Parteneriate media sunt propuse următoarele publicații: „Destine Literare” (Montreal), „Izvorul Someșului” (Bistrița-Năsăud), „Cuibul visurilor” (Maieru, Bistrița), „Caietele de la Țintești”, „Mangalia News” și „LitoralPressRomania”, site-uri de știri (Mangalia), „Scurt circuit oltean”, Radio ProDiaspora,  și „Fețele durerii. Apel la memorie”.  Dacă pe viitor vor mai apărea și alte solicitări pentru acordarea Egidei UZPR, Comisia le va analiza în aceleași condiții și după aceleași criterii ca și până în prezent

Menționăm că Atestatele obținute nu au un caracter de permanență, ele putând fi revizuite sau, după caz, revocate, în situația în care publicațiile respective se abat de la criteriile de evaluare enunțate, sau de la bunele practici jurnalistice unanim acceptate. După aprobarea de către Președintele Uniunii, domnul Sorin Stanciu, a acestor  propuneri, vor fi emise Atestatele care vor ajunge în cel mai scurt timp la redacțiile respective.

                        Marian Nencescu

 șef Filiala Presa Culturală

ACTUALITATE 

Academia Română salută cu încredere aderarea deplină a României la spațiul Schengen, eveniment cu o puternică relevanță istorică, prin care se confirmă, o dată în plus, opțiunea noastră proeuropeană.

Felicităm pe toți actorii politici, persoane și instituții, care au făcut nu numai posibilă, ci și actuală această realizare, de care va beneficia, începând cu 1 ianuarie 2025, întregul nostru popor.

România este cultural, istoric și geografic în Europa de multe secole. Începând de acum, România se află cu drepturi depline în Europa, inclusiv cu granițele ei politice.

Aderarea noastră completă la spațiul Schengen are semnificații economice, politice și simbolice remarcabile pentru istoria noastră contemporană și pentru viitorul națiunii noastre.

Academia Română, partener al Academiei Europaea și al Federației Europene a Academiilor de Știință și Umaniste (ALLEA), va putea valorifica în mod superior această nouă realitate, pentru a contribui la dezvoltarea și consolidarea relațiilor culturale și științifice în cadrul Uniunii Europene.

Relațiile internaționale ale cercetătorilor sunt esențiale pentru întărirea înțelegerii între națiuni și pentru avansul cunoașterii.

Dezvoltarea pe viitor a acestor relații cu academii naționale europene și cu Academia Europaea țin chiar de natura modului în care se realizează astăzi cercetarea științifică: global cu rădăcini naționale.

Academia Română – Comunicare și imagine publică

ACTUALITATE EVENIMENT MASS-MEDIA PERSONALITĂȚI MARCANTE ALE PRESEI ROMÂNEȘTI 

Clubul Presei din Banatul de Munte, în colaborare cu Asociația Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin organizează sub egida UZPR Caraș-Severin marți, 17 decembrie 2024, începând cu ora 17,00 la Muzeul Banatului Montan din Reșița o dezbatere intitulată ”Presa și Revoluția. 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989”.

Cuvântul de întâmpinare îl va avea Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița. Cum Reșița a fost declarat oraș-martir pentru victimele Revoluției, este cum nu se poate mai nimerită o serie de discuții și de amintiri obiective despre acele zile și nopți de foc.

Vor relata despre acele evenimente Ion D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR și vicepreședinte al Asociației Tinerilor revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin, Irinel Gavril Struță, președintele acestei asociații, fostul primar al Reșiței, Liviu Spătaru, președinte de onoare al Asociației Luptătorilor în Revoluția din Decembrie 1989 Caraș-Severin.

Mai mult, în acele zile și nopți de cumpănă, presa a apărut sub gloanțe, la propriu, așa că manifestarea se va bucura și de un moment de istorie a jurnalisticii locale, evocat de ziaristul, scriitorul, omul de cultură și criticul Gheorghe Jurma, primul redactor șef al presei libere, precum și jurnaliștii Dorina Sgaverdia și Nicolae Sârbu, cu toții implicați în relatarea obiectivă a adevărului acelor momente grele din istoria contemporană a României.

În plus, vor fi prezentate și cărțile Revoluției, câteva dintre volumele apărute despre evenimente, avându-i drept autori pe revoluționari și membri ai UZPR Caraș-Severin.

În cadrul aceleiași manifestări are loc și un vernisaj al expoziției foto-documentare ”Reșița și orașele martir din Banat în Revoluția din Decembrie 1989 – Timișoara, Lugoj, Caransebeș”.

Moderatorul întâlnirii va fi jurnalistul Dorina Sgaverdia.

Daniel Botgros

… a fost genericul sub care în orașul de pe Cerna – Hunedoara, s-a desfășurat o inedită activitate educativă organizată de Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte Delian Dorel Rotar) cu participarea iubitorilor de arta scrisului – componenți ai cercului de creație literară și jurnalism „Speranța”, elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara (director prof. Anca Maria Lucaciu) și membri ai Casei familiale „Maranata”.
Activitatea a fost sprijinită de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu), ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”.
Au vorbit auditoriului ec. Delian Dorel Rotar, Vili Orășan (consilier CARP „Speranța”) și Ilie Dumitru.
S-a punctat rolul dragostei și respectului față de oamenii în vârstă, de seniorii, de la care se poate învăța cinstea, demnitatea, omenia, dragostea de muncă și curajul cu care se poate răzbate pe cărările vieții.
Nu a lipsit îndemnul că în lumea presei tinerii jurnaliști au nevoie de efort, conștiință și multă voință.
Tot cu această ocazie s-a finalizat concursul de jurnalism pe tema „Bunicii – model de demnitate și omenie”.
Câștigătorii au primit diplome, cărți și dulciuri.
Iată și un scurt comentariu pe marginea lucrărilor trimise la concurs și semnat cu profesionalism de prof. dr. Crișan Roxana Mădălina, în calitatea sa de președinte al juriului.
Bunicii sunt simbolul iubirii necondiționate, reazemul nepoților, protectorii și primii „dascăli”, cei care oferă, cu sau fără voie, lecții de viață propriilor nepoți.
Așa cum afirmă în compunerea ei Tatiana Ceucă, bunicii sunt cei care conferă nepoților sentimentul de siguranță, de căldură și împlinire, îi învață despre puterea credinței și Biserică, dar și de avantajele de care beneficiază nepoții, în comparație cu traiul din copilărie al bunicilor, care era de multe ori dificil, lipsit de binefacerile copilăriei moderne.
Pentru Pavel Nicu Alexandru, bunicii iubitori, ce-și antrenează nepotul în tot felul de activități distractive, au rămas în sufletul și memoria acestuia, iar casa lor este descrisă drept un loc de basm, fiind împrejmuită de copacii „fortăreață”, care par să străjuiască acea casă de vis.
Claudia Ceucă ne prezintă bunicii care o învață ce înseamnă munca, dar și roadele ei dulci și care o îndeamnă să aprecieze lucrurile simple, oferite din inimă, așa cum bunica se bucură de micul buchet de flori oferit de nepoțica sa.
Bucuria sărbătorii nașterii Domnului Iisus Hristos este prezentată de Pavel Denis, care vorbește despre tradițiile din zona bunicilor săi, despre zăpadă, colinde și miros special al bucatelor pregătite de bunica lui. Tot aici este surprinsă atmosfera de sărbătoare, de liniște și împlinire, pe care adeseori o simțim doar alături de bunici.
Despre păstrarea tradițiilor, mirosul îmbietor al preparatelor bunicii și munca asiduă a celor vârstnici vorbește și Cosmin Andrei Stănilă.
Felicia Lăcrămioara Muntean zugrăvește foarte frumos casa bunicilor, pe care o prezintă drept o casă de vis, aducând în prim-plan „darul” de a avea posibilitatea creșterii alături de bunicii săi, fie și numai în perioada vacanțelor. Ea rememorează cu drag și cu nespusă apreciere momentele petrecute alături de bunici, afirmând cu atât de multă sinceritate și respect că „în colțul acela al memoriei mele, unde timpul păstrează rădăcinile amintirilor, acolo întotdeauna cerul va fi albastru, iar norii vor fi pufoși și vor alerga cu o viteză amețitoare pe cer, pentru că acolo mereu soarele va străluci”.
Iubirea bunicilor este laitmotivul tuturor acestor compuneri, care surprind atât de frumos relația dintre bunici și nepoți, dăruirea necondiționată a bunicilor, puterea propriului exemplu pe care aceștia îl oferă, lecțiile atât de importante pe care nepoții le primesc de la bunicii lor, niște bunici ce reprezintă un model al demnității și al onestității.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

17 decembrie 2024, ora 12.00, sala de festivități a Primăriei orașului Bocșa:

În avanpremiera Zilei Minorităților Naționale din România, întâlnire cu literatura minorităților. Cu participarea Liubiței Raichici, a Adei D. Cruceanu, a lui Gheorghe Jurma și a lui Erwin Josef Țigla.

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.

Colinde prezentate de elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea“ Bocșa, coordonați de Monika Boru & Liliana Ferciug.

 

17 decembrie 2024, ora 18.30, sediul Forumului German din str. Oituz nr. 6 Reșița:

Întâlnire în Advent în preajma Zilei Naționale a Minorităților din România. Împreună cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

Miniexpoziție cu decorațiuni de Crăciun realizate de membrii Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” – copii, sub coordonarea Mariannei Florea.

 

18 decembrie 2024, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ziua Minorităților Naționale din România.

Expoziție de artă plastică Doina & Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18 decembrie 2024, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița:

Ziua Minorităților Naționale din România.

Să ne aducem aminte de istoria noastră comună în Banatul Montan: O întâlnire cu dr. Ionel Bota și Erwin Josef Țigla, în cadrul căreia se va vorbi despre multilingvism, multiconfesionalitate și multiculturalitate în Banatul Montan;

35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: Expoziție de filatelie din colecția Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

 

18 decembrie 2024, ora 17.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Ziua Minorităților Naționale din România.

„Crăciun în casa minorităților naționale”, ediția a VI-a.

Etnia germană este reprezentată de Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas – la orga electronică: Angela Kovács).

 

19 decembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Întâlnire muzicală în Advent, împreună cu:

– clasa de canto prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Alberto Arbore, Giulia Balint, Teodora Brie, Iasmina Becea și Narcis Căldăraș. La pianină: prof. Lorand Balogh-Remelei;

– Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea, la orga electronică: Angela Kovács).

 

20 decembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție documentară „In memoriam Anton Breitenhofer” (*10 aprilie 1912, Reșița –  †20 decembrie 1989, București), cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

21 decembrie 2024, ora 16.00, „Millennium“ Vârșeț = Vršac, Serbia:

Întâlnire în Advent: Poduri de prietenie între germanii din Vârșeț (Serbia) și cei din Banatul Montan (ediția I). Incursiuni muzicale de Advent și Crăciun cu Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și Grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) din Reșița precum și corul din Vârșeț.

 

22 decembrie 2024, ora 17.00, online:

ADVENT IV, un proiect muzical online al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin. Cântece de Advent, cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas – la orga electronică: Angela Kovács).

 

 

Programm für die Zeitspanne 17. – 22. Dezember 2024:

 

17. Dezember 2024, 12:00 Uhr, Festsaal des Rathauses Bokschan:

Vorfeier des Tags der nationalen Minderheiten in Rumänien (18. Dezember): Begegnung mit der Minderheitenliteratur. Als Gäste Liubiţa Raichici, Ada D. Cruceanu, Gheorghe Jurma und Erwin Josef Ţigla;

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza; Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste;

Rumänische Weihnachtslieder mit Schülerinnen und Schülern des „Tata Oancea“-Lyzeums Bokschan (Koordination: die Lehrkräfte Monika Boru & Liliana Ferciug).

 

17. Dezember 2024, 18:30 Uhr, Sitz des DFBB in der Oituz-Straße Reschitza:

Begegnung im Advent am Vorabend des Tags der nationalen Minderheiten in Rumänien (18. Dezember): Mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca) und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

Bastel-Ausstellung der Mitglieder der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Kinder (Koordination: Marianne Florea).

 

18. Dezember 2024, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:

Tag der nationalen Minderheiten in Rumänien.

Kunstausstellung Doina & Gustav Hlinka, Koordinatoren des Malereikreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18. Dezember 2024, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Münzmuseum Orawitza:

Tag der nationalen Minderheiten in Rumänien.

Wir erinnern uns an unsere gemeinsame Geschichte: Eine Begegnung mit Dr. Ionel Bota und Erwin Josef Ţigla zum Thema Mehrsprachigkeit, Multikonfessionalitäten und Multikulturalität im Banater Bergland;

34 Jahre Dezember-Revolution von 1989: Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.

 

 18. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Städtisches Kulturhaus Neu-Moldowa:

Tag der nationalen Minderheiten in Rumänien.

„Weihnachten im Haus der Minderheiten”, VI. Auflage

Teilnahme u.a. der deutschen Minderheit durch den Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreiche Reschitza“ und das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

19. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Musikalische Begegnung im Advent:

• mit Schülern der Canto-Klasse, einstudiert von Prof. Cornelia Balogh-Remelei, ,,Sabin Păuța”-Kunstlyzeum Reschitza: Alberto Arbore, Giulia Balint, Teodora Brie, Iasmina Becea und Narcis Căldăraș. Am Pianino: Lorand Balogh-Remelei;
• mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea, an der elektronischen Orgel: Angela Kovács).

 

20. Dezember 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Dokumentationsausstellung In Memoriam Anton Breitenhofer (*10. April 1912, Reschitza – †20. Dezember 1989, Bukarest), anlässlich des 35. Todestags.

 

21. Dezember 2024, 16:00 Uhr, „Millennium“ Werschetz = Vršac, Serbien:

Begegnung im Advent: Freundschaftsbrücken zwischen den Deutschen in Werschetz und den Banater Berglanddeutschen in Reschitza (I. Auflage). Auftritt des „Franz Stürmer“-Chors aus Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) und des Chors aus Werschetz mit Advents- bzw. Weihnachtsliedern.

 

22. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Online:

ADVENT IV, ein musikalisches Online-Projekt des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Adventslieder mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas – an der elektronischen Orgel: Angela Kovács).

 

Miercuri, 11 decembrie 2024, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc un eveniment dedicat cărții și artei, dar, mai ales, sărbătorilor de iarnă în pragul cărora ne găsim.

Pe simeze s-au aflat lucrări ale artiștilor plastici Gustav Hlinka, Doina Hlinka și Nik Potocean, acestora alăturându-se prof. Stela Boulescu, realizând împreună o frumoasă expoziție  de pictură și handmade-uri.

Intitulată sugestiv „Iarna copilăriei”, expoziția a fost completată cu frumoase exemplare de carte pe tema Crăciunului, a Iernii și a Oamenilor de zăpadă, volume din fondul de documente al instituției gazdă. 

Personajele create de mâinile dibace ale dnei. prof. Stela Boulescu au purtat mulțimea de participanți la eveniment prin poveștile copilăriei, prin poveștile literaturii pentru copii și spre minunata poveste a Nașterii Mântuitorului. Moș Crăciun, Rudolph, Grinch, Omul de Zăpadă, Soldățelul Crăciunului, clopoței și globuri, bradul de Crăciun, dar și scena Nașterii Domnului, toate acestea au fost croșetate cu multă migală și cu mult talent de filologul Stela Boulescu și expuse acum, în prag de sărbători de iarnă, spre bucuria și încântarea participanților de toate vârstele.

De asemenea, arta naivă a pictorilor Doina și Gusti Hlinka i-a transpus pe participanți în poveștile de iarnă ale bunicilor, în noianul de zăpadă de altădată, transmițând culoare, bucurie, nostalgie, sărbătoare.

Iar peisajele lui Nicolae Potocean (NIK) au confirmat încă o dată magia iernii, frumusețea și strălucirea naturii în anotimpul cel mai îndrăgit de copii: Iarna!

La eveniment au participat artiști membri ai grupului Deutsche Kunst Rescitza alături de președintele Erwin Josef Țigla, au participat oameni de cultură și artă prieteni ai bibliotecii, precum și elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de dna. prof. dr. Liana Ferciug.

În finalul evenimentului, pr. dr. Daniel Crecan a dat tonul cunoscutului colind „O, ce veste minunată”, tinerii de toate vârstele intrând în atmosfera sărbătorilor care ne bat la ușă.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Caraș-Severin și Liceul Teoretic „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.

11 decembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de fotografii-document „Reșița de ieri“, autor: Remus Mihai Râjniță (Reșița).

 

11. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung „Reschitza von gestern“, Autor: Remus Mihai Râjniță (Reschitza).

 

După cum s-a împământenit tradiția, de Sf. Nicolae la Bocșa a fost lansată cartea „Gânduri către Dumnezeu”, volum apărut la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa – istorie și cultură; 73”. Gazda evenimentului a fost și de această dată Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae din Bocșa Română, biserică păstorită cu vrednicie de pr. dr. Silviu Ionel Fercig, dimpreună cu doamna preoteasă, prof. dr. Liana Ferciug.

Acest volum a adunat în paginile sale cele mai izbutite lucrări literar-artistice premiate în cadrul celei de-a XVII-a ediție a Concursului Județean „Gânduri către Dumnezeu”, concurs organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al instituțiilor de învățământ și al Episcopiei Caransebeșului.

La eveniment au participat preoți, dascăli, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, însoțit de viceprimarul, Bogdan Pop; au participat elevi de pe raza orașului, dar și din alte localități, premianți ai Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” ed. a XVII-a, 2024.

Despre carte și despre proiectul „Gânduri către Dumnezeu” au vorbit inițiatorii: Mirel Patriciu Pascu și Gabriela Șerban, cei care, cu 17 ani în urmă, propuneau elevilor bocșeni această frumoasă provocare, proiect care, în timp, a crescut și, prin parteneriatul cu Episcopia Caransebeșului, a devenit județean. De asemenea, au vorbit membri ai juriului: pr. dr. Silviu Ionel Ferciug, pr. dr. Daniel Crecan, pr. drd. Valentin Costea, prof. dr. Liana Ferciug, precum și președintele juriului, prof. Stela Boulescu.

„Felicităm copiii și tinerii participanți la acest proiect de suflet, devenit un brand al orașului Bocșa, participanți de aproape și de mai departe. Am citit în acest volum lucrări ale unor copii și adolescenți nu doar din Bocșa, ci și din Reșița, din Tirol, din Fârliug, de la Anina și din alte părți. Mă bucur că este un proiect care adună copii din toată Eparhia Caransebeșului, iar gândurile acestora sunt exprimate cu talent și sinceritate în creații literare (poezie sau proză), dar și în imagini (desen și pictură). Poate n-ar fi rău să extindem proiectul și să acceptăm participanți de pretutindeni!” spunea, între altele, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

Iar președintele juriului, prof. Stela Boulescu, cea care semnează și prefața cărții, afirma cu emoție: „În acest volum sunt strânse lucrările copiilor și ale tinerilor care, cu evlavie și credință, îi mulțumesc Tatălui Ceresc și Domnului Iisus Christos și se roagă pentru iertare și ajutor divin, pentru pace și lumină lăuntrică. Indiferent dacă sunt ortodocși, catolici sau neoprotestanți, cu toții se simt binecuvântați că sunt fiii lui Dumnezeu. ”

Evenimentul prezentării cărții „Gânduri către Dumnezeu” vol. XVII s-a încheiat cu un concert de colinde susținut de corul Centrului de Tineret Sf. Stelian Bocșa Română, coordonat de prof. Gianina Mură, precum și cu  un recital de poezie religioasă. Iar colindătorii au fost răsplătiți de către organizatori cu câte un exemplar din cartea prezentată.

10 decembrie 2024, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. 

– Prezentare de carte: „Ultima ediție 1989” a autorului timișorean Costel Balint, apărută la Editura „Eurostampa” Timișoara, 2024;

– Expoziție „Monumente și plăci comemorative dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii de Nelu Florea (Reșița);

– Expoziție de filatelie din colecția Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

 

 

10. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

35 Jahre Dezember-Revolution von 1989.

• Buchpräsentation: „Ultima ediție 1989” (= „Die letzte Ausgabe 1989”) des Temeswarer Autors Costel Balint, erschienen im „Eurostampa”-Verlag Temeswar, 2024;
• Foto-Ausstellung „Denkmäler und Gedenkplatten, zum Gedenken an die Dezember-Revolution 1989 in Temeswar errichtet“, mit Fotos von Nelu Florea;
• Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.

 

 

• UZPR

Noua ediție a Revistei Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce în atenția publicului un nou grupaj consistent de materiale realizate de membrii UZPR.

Revista UZP nr. 36/2024 stă sub semnul Galei Premiilor UZPR pe anul 2024, care a purtat din nou efigia excelenței în jurnalism. Unul dintre cele mai așteptate și mai importante evenimente din mass-media, Gala Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a distins din nou munca, vocația, talentul și pasiunea pe care le pun în tot ceea ce fac pentru public și societate jurnaliștii de toate vârstele și din toate segmentele mass-media.

Publicația realizată de jurnaliști profesioniști abordează teme ca „Presa oferă un serviciu public vital – trebuie recunoscută nevoia de a-i asigura un sprijin adecvat”, „Mass-media și menirea ei în societatea actuală”, „Confesiuni de colecție cu Geo Ciolcan”, un adevărat senior al presei, recenzii ale unor volume importante pentru breaslă, relatări despre evenimente de anvergură pentru viața spirituală, care, de altfel, atestă aria foarte largă de preocupări a jurnaliștilor profesioniști ce reprezintă forța UZPR, anunțul despre apariția-eveniment a unei publicații print care se anunță un adaos fast la plaja media din România, alături de prezentarea unor publicații din țară care au ajuns la un număr impresionant de ediții, opinii avizate despre starea actuală a gazetăriei, evocări ale unor personalități care au scris istoria jurnalismului românesc.

Realizată în condiții grafice care îi pun pe deplin în valoare conținutul și prestanța, revista UZP nr. 36/2024 este deopotrivă un etalon al publicațiilor print și o reflectare a valorii și importanței jurnalismului pentru societate. Materialele pe care le propune sunt, în același timp, actuale și perene și identifică fără greș, în cel mai pur și mai autentic stil jurnalistic, reperele majore ale evoluției acestei profesii bazate pe vocație și verticalitate. Acest nou număr dinamic arată o dată mai mult că Revista UZP este implicată și ilustrativă, relevantă și articulată, bogată și profundă.

Roxana Istudor

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost prima organizație cu reprezentare la nivel național care a dejucat, prin votul majorității membrilor la Adunarea Generală din iulie 2024, planurile de acaparare a Uniunii de către o grupare pro-rusă, cu abordări extremiste, atitudini antisemite și limbaj instigator la ură.

Dan Constantin, vicepreședinte al UZPR, în emisiunea „În fața națiunii”, Antena 3 CNN