Dialoguri culturale. Invitat: dr. Romulus Vasile Ioan, istoric și scriitor din Hunedoara & Reșița, împreună cu cărțile sale, dedicate Banatului Montan.
11. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kulturelle Dialoge: Dr. Romulus Vasile Ioan und seine Bücher, dem Banater Bergland gewidmet. Eine Begegnung mit dem Historiker und Schriftsteller, aus Eisenmarkt stammend, in Reschitza tätig.
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea I.
Prezentare de carte: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității”, autoare: Mariana Troner, apărută în cadrul Editurii „TIM“ Reșița, 2024.
10. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil I.
Buchpräsentation: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității” (= „Die deutsche Gemeinschaft, wichtiger Bestandteil der Reschitzaer Geschichte. Deutsch-Reschitza in Laufe der Zeit / das soziale und kulturelle Leben der Gemeinschaft”), Autor: Mariana Troner, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.
Postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.
Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.
Și în acest an, mai multe evenimente vor evoca personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004. Astfel, pentru început, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” în data de 9 ianuarie va evoca personalitatea sa.
Alexander Tietz și familia sa
– o cronologie selectivă –
În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892;
Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița;
La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
La Editura Tineretului din București a apărut, în 1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București;
În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”. Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;
În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“;
Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, să-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”;
În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan;
În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui filmul documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“);
Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză;
În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”;
În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava;
În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (Directorul de atunci al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara);
Până în ianuarie 2024 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 12 plicuri filatelice ocazionale precum și 7 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.
La început de an semnalăm o nouă etapă din colaborarea Radio UZPR cu Biblioteca Academiei Române. Este o continuare firească a prezentării publicațiilor periodice românești despre care, prin intermediul serialului Istoria Presei Românești, au fost prezentate detalii despre ziare, gazete și reviste românești de secol XIX, continuând acum cu detalii despre evoluția presei românești de secol XX antebelic, cu alte cuvinte publicaţiile periodice românești bibliografiate în cel de al doilea tom al bibliografiei naţionale.
“În tomul al II-lea al Bibliografiei retrospective a periodicelor au fost descrise ziarele şi revistele din perioada 1907–1918, acesta fiind însoţit de un Supliment: 1790–1906 (cu 423 de titluri noi şi completări) care a devansat data apariţiei primului periodic pe teritoriul românesc la anul 1790, prin descoperirea la Biblioteca Naţională din Moscova a gazetei Courrier de Moldavie, ieşită de sub teasc la Iaşi în respectivul an. În plus, s-a introdus un paragraf de legătură cu tomul anterior, în care cercetătorul era informat dacă publicaţia avea continuitate în apariţie sau reapărea. În acest volum sunt descrise 2758 de publicaţii, fiind elaborat de un colectiv de trei bibliografi: George Baiculescu, Georgeta Răduică şi Neonila Onofrei, şi tipărit la Editura Academiei Române în anul 1969. “ notează Biblioteca Academiei Române (old.biblacad.ro)
“Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor, intitulată generic Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), lucrare de interes naţional, îşi are începutul în Planul bibliografic al culturii româneşti elaborat de Ioan Bianu. Criteriile fixate de Academia Română pentru această lucrare sunt: – criteriul limbii, – criteriul teritoriului statului român şi – criteriul etnic (al naţionalităţii). În paginile acestui mare repertoriu bibliografic sunt cuprinse toate publicaţiile în limba română sau în limbi străine apărute pe teritoriul statului român, precum şi cele în limba română editate în străinătate. Este o bibliografie descriptivă, în care sunt prezentate toate categoriile de periodice: literare, politice, comerciale, sociale, din domeniul ştiinţelor reale, medicinei ş.a. Structural, lucrarea este ordonată alfabetic după titluri şi cuprinde elemente bibliografice descriptive complete: titlul, subtitlul, localitatea (sediul redacţional), perioada apariţiei, frecvenţa (periodicitatea), formatul, preţul (abonamentul anual şi costul unui număr), aparatul redacţional (fondator, director, proprietar, redactor-şef, redactor responsabil, comitetul de redacţie şi colaboratori), tipografia sau editura. Primele două tomuri prezintă, selectiv, fragmente din articolele-program ale celor mai importante periodice.
Varianta on-line a bibliografiei Publicaţiile periodice româneşti (PPR: 1790–1930, tomurile I – IV) este accesibilă consultării prin intermediul aplicaţiei SIMBNR, proiect realizat de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti. Aplicaţia asigură accesul integrat la copiile digitale ale documentelor sub forma fişierelor imagine obţinute prin scanarea volumelor PPR. Aceasta va fi actualizată odată cu publicarea următoarelor tomuri ale lucrării.” (old.biblacad.ro)
Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 127 ani de la naștere.
35 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990).
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petru Chirilovici, Grupul muzical „Intermezzo” Reșița (coordonator: Lucian Duca) și Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
9. Januar 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 127 Jahre seit der Geburt: Eine Dokumentationsausstellung.
35 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990).
Programm mit allen musikalischen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, die Solisten Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe – Koordination: Lucian Duca und die „Resicza“-Musikgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas).
Joi, 9 ianuarie, se aniversează 35 ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Adunarea de constituire a avut loc în urmă cu 35 de ani, într-o zi de marți, 9 ianuarie 1990, în sala de ședințe a Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reșița. La adunarea constitutivă au participat membri ai comunităților germane din Reșița, Caransebeș, Bocșa și Dognecea. De atunci, până în prezent, organizaţia a desfăşurat o amplă activitate pusă în slujba membrilor săi și a comunității întregi din Banatul Montan.
Președinții organizației în cei 35 de ani au fost ing. Karl Ludwig Lupşiasca (1990 – 1991 și 1992 – 2004), ing. Anton Schulz (1991 – 1992) și Erwin Josef Țigla (din 2004 până în prezent).
Trebuie evidențiat faptul că, fără premeditare, organizația s-a înființat chiar în ziua de naștere a omului de cultură reșițean Alexander Tietz (9.01.1898 – 10.06.1978), al cărui nume îl poartă atât Biblioteca Germană din municipiu cât și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin a fost, este și va fi o poartă deschisă spre cultura și civilizația germană, o punte de legătură între minoritatea germană şi populaţia majoritară, între minoritatea germană și celelalte minorități naţionale trăitoare pe aceste meleaguri.
La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor celor care au stat aproape de organizație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor ei, fără de care, astăzi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin nu ar fi ceea ce este!
Podcastul Radio UZPR este recunoscut și anul acesta de UNESCO și își reia locul pe harta posturilor de radio și a podcasturilor care vor sărbători împreună Ziua Mondială a Radioului. „Pentru a sprijini posturile de radio în acoperirea lor jurnalistică a acestui subiect, Ziua Mondială a Radioului, din 13 februarie 2025, va fi dedicată Radioului și schimbărilor climatice și va sărbători numeroasele oportunități pe care le oferă radiodifuziunea pentru a acorda importanță problemelor legate de schimbările climatice. 2025 marchează un an crucial în acest sens. În conformitate cu Acordul de la Paris, dacă omenirea dorește să limiteze încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful cel târziu în acel an, înainte de a începe să scadă.
În era inteligenței artificiale, alături de rețelele sociale omniprezente, radioul de calitate este încă universal și popular, considerat a fi cel mai de încredere mediu. Dincolo de popularizarea conceptelor de mediu, prin difuzarea de informații verificate independent de puterile economice, ideologice și politice, radioul poate influența percepția ascultătorilor asupra schimbărilor climatice și importanța acordată subiectului.
Posturile de radio locale, ancorate în comunitățile lor, au cel mai mare potențial de a oferi programe, interviuri și opinii care evidențiază situații din viața reală și soluții împărtășite de rezidenți. Cuvintele lor ilustrează viața de zi cu zi în strânsoarea schimbărilor climatice. Răspândirea dezinformării generale și a dezinformării cu privire la schimbările climatice reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, întărită de multiplicarea vocilor care se exprimă pe această temă, în special prin intermediul rețelelor de socializare. Radiodifuzorii, ca vectori ai informațiilor credibile, provenite din surse și verificate, sunt astfel esențiali pentru a dezvălui știrile false. Legătura de încredere care îi leagă de ascultătorii lor face din programarea lor un spațiu privilegiat pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice, problemele de mediu și dezastrele naturale. Ziua Mondială a Radioului 2025 celebrează eforturile radiodifuzorilor de a dota cetățenii cu competențele de care au nevoie pentru a înțelege și a aborda mai bine criza climatică”, arată UNESCO.
Într-una din sălile frumos amenajate aparținând Asociației CARP „Speranța” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel), am consemnat cu plăcere desfășurarea primei ediții a Cafenelei literare – clipe de suflet, rezervată seniorilor. Erau prezenți aici participanții la concursul de creație literară pe tema „Lumina Sfântă a Crăciunului” organizat de Asociația CARP „Speranța”, cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) ocazie cu care câștigătorilor li s-au oferit diplome și premii în cărți.
Toți cei prezenți păreau seniori cu reale disponibilități pentru arta scrisului, exprimând o matură personalitate prin care și-au creat fiecare în parte propriul destin.
Își bea fiecare cafeaua în tăcere, în sinceritatea gândului de-a așterne pe hârtie cugetări de iubire pentru arta scrisului sau alte elemente din graiul românesc.
După premiere, în discuțiile purtate, vorbitorii și-au etalat amprenta talentului și originalitatea în exprimare și vorbire.
De notat este faptul căci la unison, toți cei prezenți, au hotărât înființarea pe lângă Asociația CARP „Speranța” Hunedoara a cercului de creație literară și jurnalism „Speranța” rezervat seniorilor.
Iată și câteva din numele acestora: Carmen Muntean, Ileana Lucaciu, Florica Florescu, Aurelia Muntean, Gil Zăvoianu, Nicolae Șișu, Ilie Dumitru, Hanzi Ionel Ienășescu, Gheorghe Alimpesc și Gelu Dobrescu.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
35 de ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990)și 35 de ani de la apariția primului număr al publicației „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”, la 1 februarie 1990): 9 ianuarie 2025;
80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 75 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în perioada 24 – 26 ianuarie 2025;
Manifestări de fășang, 12 februarie – 4 martie 2025;
„Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXV-a), 3 – 6 aprilie 2025;
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVIII-a), 9 aprilie 2025;
„Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția aXXIII-a), mai 2025;
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a), 27 mai – 5 iunie 2025;
74 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2025;
„Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a), iunie 2025;
Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 298 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 248 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2025;
Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2025;
„Gărâna în septembrie” (ediția a XXVII-a), 27 – 28 septembrie 2025;
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXV-a), octombrie 2025, cu cea de-a XXXII-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Orșova, în 11 octombrie 2025 și cu Pelerinajul germanilor la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, 7 octombrie 2025;
Cea de-a 21-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 10 octombrie 2025;
Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVII-a), 1 – 2 noiembrie 2025;
38 de ani de activitatea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2025) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a), noiembrie 2025;
În cursul anului 2025, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.
Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității și civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Erwin Josef Ţigla
* Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.
Activitatea şcolară şi extraşcolară a Școlii Gimnaziale, susținea recent prof. Jibotean Marin (foto) în calitatea sa de director – evidențiază ca dimensiune fundamentală a procesului instructiv – educativ, dezvoltarea personală a resursei umane, prevenirea şi reducerea fenomenelor antisociale, de abandon şcolar şi absenteism, cunoaşterea şi respectarea cerinţelor programului naţional şi județean de educaţie, a programului managerial al unităţii şcolare şi implicarea tuturor cadrelor didactice în realizarea responsabilă a activităţilor propuse precum şi conceperea unor acţiuni în nume propriu, cu respectarea principiilor de continuitate şi diversitate de conținut.
Școala Gimnazială Romos, ca unitate cu personalitate juridică, a încheiat la începutul anului școlar protocoale de colaborare cu diverse instituții în baza cărora se vor desfășura activități în parteneriat cu acestea.
Elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială Romos au participat la diverse activități școlare, extrașcolare și sportive, din cadrul proiectelor educative de la nivelul unității și a celor realizate în parteneriat cu alte instituții.
În cadrul săptămânii ,,Școala altfel” un număr mare de elevi din ciclul gimnazial, beneficiind de finanțarea europeană din cadrul programului PNRAS, s-a bucurat, pe parcursul a trei zile, de o excursie alături de profesori, cu scopul de a explora frumusețile naturale și culturale din Munții Carpați. Activitățile desfășurate au fost concepute pentru a îmbina învățarea cu aventura, oferindu-le participanților momente de neuitat într-un cadru prietenos și educativ.
Animatorii de la Asociația Turistică Ghizii României au organizat pentru elevi activități distractive și interactive, perfecte pentru a le stimula spiritul de echipă și competiția. Programul a inclus jocuri de echipă și exerciții de tras cu arcul, unde copiii și-au putut testa îndemânarea într-un cadru sigur. Ghizii au organizat și sesiuni de jocuri tematice, prin care elevii au legat noi prietenii și s-au relaxat. Seara, excursioniștii au participat la un program de divertisment, unde s-au distrat și au dansat într-o atmosferă animată, sub coordonarea echipei de ghizi.
Elevii noștri au vizitat Castelul Peleș, o capodoperă arhitecturală și un simbol al istoriei românești, unde fiecare încăpere a adus acestora o incursiune în trecutul regal al României. S-a vizitat centrul vechi al Brașovului, cu străzile sale pitorești și atmosfera medievală. Un moment deosebit al zilei a fost vizitarea Bisericii Negre, un monument impresionant care i-a fascinat pe elevi prin arhitectura sa gotică. Seara, distracția a continuat la cazare cu o nouă seară de divertisment, unde muzica și activitățile pregătite de ghizi au creat o atmosferă plină de voie bună.
Elevii au poposit la Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai bine conservate fortificații medievale din România. Au aflat despre istoria zbuciumată a cetății și despre poveștile impresionante din spatele zidurilor ei groase. După această incursiune în istorie, grupul a pornit spre casă, luând cu el amintiri și experiențe valoroase.
Excursia a fost o ocazie eficientă pentru elevii de la Școala Gimnazială Romosajutându-isă descopere locuri noi, să învețe despre istoria și cultura României.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (FDG C-S) și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2024, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXIV-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 43 de manifestări în 10 localități, cu cea de a 31-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, organizată în 6 octombrie la Oravița; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXIV-a ediție, 25 – 28 aprilie); expoziția „Carnavalul Culorilor“ (cea de a XVI-a ediție, 8 februarie); „De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica“ (ediția a III-a, 29 februarie), „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XVII-a ediție, cu expoziții și premieri la Reșița – 5 iunie, la Gura Humorului în Bucovina – 24 august, în cadrul căreia au fost înmânate premiile pentru participanții din Ucraina, la Maribor în Slovenia – 10 septembrie și la Neumarkt în Stiria / Austria – 15 noiembrie; amintite trebuie aici și manifestările de înmânare a premiilor organizate la Sibiu – 14 iunie, Maria Radna – 2 august / pentru premianții din Polonia, la Satu Mare – 18 august, la Oradea – 9 noiembrie, la Szeged în Ungaria – 14 decembrie și la Sânnicolau Mare – 15 decembrie); manifestarea ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVII-a, 20 martie); „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XXII-a ediție, 8 – 29 mai); expoziția „Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVII-a, 8 mai); proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (ediția a V-a, 9 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XVII-a ediție, 29 mai – 12 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XVII-a ediție); „Germana cu plăcere“ (cea de a XXIII-a ediție, 29 iulie – 4 august / anul acesta s-au sărbătorit 25 de ani de la organizarea primei ediții la Reșița); Întâlnirea de vară a membrilor Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița (ediția a VIII-a, 1 august); „Confluențe în luna lui Secerar. Literatură, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară” (cea de a VI-a ediție, 21 august); „Primele zile ale Răpciunelui, sub semnul culturii“ (ediția a V-a, 2 septembrie); „La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii“ (cea de a IV-a ediție, 16 septembrie); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXVI-a ediție, 21 – 22 septembrie); cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (4 octombrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XVII-a ediție, 1 – 2 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XXII-a ediție, 1 – 29 noiembrie).
De asemenea, am organizat manifestări specifice în cadrul Zilelor Culturii Naționale la Reșița (10 – 20 ianuarie), altele dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună – World Read Aloud Day (7 februarie), Zilei Naționale a Lecturii (15 februarie), Zilei Naționale Constantin Brâncuși (19 februarie), Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), Orei Pământului 2024 (23 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie), Zilei Internaționale de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie), Zilei Mondiale a Dansului (29 aprilie), Zilei Europei (9 mai), Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie), Zilei Banatului (21 iulie), Zilei Mondiale a Fotografiei (19 august), Zilei Limbii Române (31 august), Zilei Limbii Germane (9 septembrie), Zilei Europene a Patrimoniului (21 septembrie), Zilei Europene a Limbilor (26 septembrie), Zilei Unității Germane (3 octombrie), Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie), Zilei Naționale a Austriei (26 octombrie), Zilei Reformației (31 octombrie), Zilei Lecturii în Limba Germană (15 noiembrie), Zilei Comemorării Victimelor Războiului și Violenței în Republica Federală Germania (17 noiembrie), Zilei Naționale a României (1 decembrie) și Zilei Naționale a Minorităților în România (18 decembrie).
Pentru noi a fost deosebit de important să ne amintim de Programul Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023. Astfel s-au organizat două expoziții la Reșița (una filatelică la început de ianuarie și una fotografică, în 29 octombrie) precum și câte una filatelică la Moinești în iunie și la Gura Humorului în august. De asemenea a fost continuat proiectul nostru filatelic de realizare a unor produse filatelice concepute de noi, dedicate evenimentului din 2023.
În plan central a stat în acest an proiectul „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”, care a constat din organizarea în fiecare lună a unei expoziții din colecțiile muzeului, prin implicarea lui Andrei Florin Bălbărău.
De asemenea, am continuat proiectul jubiliar din anul 2021, „Reșița: 250 de ani de istorie industrială“, cu diferite evenimente organizate în 2024, sub motto-ul „Reșița: 250 + 3 ani de istorie industrială“.
În decursul anului 2024 au apărut în continuare publicația „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”) și un număr special, precum și 5 cărți din cele 132 apariții editoriale publicate din 1995 până în prezent. A apărut, de asemenea, un număr al periodicului „info“. Pe lângă toate aceste proiecte deja enumerate, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. În anul 2024 au fost editate de către noi 54 plicuri filatelice ocazionale, au fost de asemenea confecționate de către noi 47 ștampile filatelice ocazionale, machetele acestora fiind aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română, prin Federația Filatelică Română.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs) – vizualizată de 288.635 ori pe parcursul întregului an, ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel, cu cel 2.796 Like-uri.
Activitatea formațiilor culturale germane din Reșița a fost, în aceeași măsură, prestigioasă. Amintim aici activitățile corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, dirijoare: prof. Elena Cozâltea), ale formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana“, activă din 26 iunie 1999 / în 2024 s-au sărbătorit 25 de ani de existență ai formației), coordonatorii celor două grupe de vârste – mici și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, ale grupului muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Elena Cozâltea, Letiția Sabău, Florica Fetescu și Lucian Duca – coordonator), ale soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, ale grupului muzical „Resicza”, coordonat de Iuliu Fazakas și compus din Angela Kovács, Veronica Iovicin, Ecaterina Trebel, Georgeta & Janny Zelko, Angela Dascălu, Ioana Maria Groze și Adrian Ionel Constantin, și nu în ultimul rând, ale Cercurilor de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în 2024 în cel de al 32-lea an de existență.
Pe această cale aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au stat aproape în 2024, având speranța ca și mai departe, împreună să realizăm lucruri minunate!
Îndemnul poetului: „Vine o vreme când trebuie să tragem sub noi o linie… și să facem socoteala”! Da, bilanțul este în firea noastră, firesc pentru fiecare dintre noi. Mai ales la un sfârșit de an! Așadar…
2024, anul care tocmai s-a încheiat, a fost pentru noi, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, un parcurs bogat în evenimente de tot felul, bune, dar și dificile, a căror complexitate, în totalitatea sa, a respectat și a întărit o direcție ascedentă a mersului Uniunii noastre, în deplinul respect al statutului său de utilitate publică, asumat activ.
Evenimentele pe care le-am organizat la nivel central sau care s-au desfășurat în filialele noastre au determinat o mai mare vizibilitate a UZPR în societatea noastră, în viața acesteia, culturală și ștințifică. Mai mult decât oricând, UZPR reprezintă un reper de care se ține seamă în societate. Afirm aceasta cu toată convingerea, fără a fi lipsit de modestie. Ultima noastră adunare generală de alegeri a confirmat acest trend. Componența organismelor de conducere ale Uniunii este cu adevărat reperezentativă pentru mass-media din România. Activitatea filialelor noastre a fost întărită, accentuându-se spiritul democratic, auto-responsabilitatea acestora, în deplinul respect al opiniei fiecăruia dintre noi.
Deci, afirmăm cu toată convingerea: UZPR suntem noi! Toți! Egali!
Un An Nou bun, tuturor, cu bucurii și împliniri de seamă!
Anul 2024 a însemnat pentru mine și nu numai, un an în mare parte împlinit, un an cu binele și răul din jurul nostru, acceptat sau mai puțin acceptat, așa cum a fost dat să fie… Așadar, am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în Binele de la cel Atotputernic, în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim!
Anul 2024 ne-a demonstrat că putem să răspundem afirmativ chemării de a fi împreună, și totodată am dovedit dorința de a merge mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor de dinaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său!
Un cuvânt de mulțumire tuturor celor care ne-au stat alături în toate înfăptuirile anului ce se încheie, fără de care am fi fost mult mai săraci în suflet și realizări.
Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2025 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos!
Teologul, poetul, profesorul şi eseistul român Theodor Damian, stabilit la New York, a fost sărbătorit, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc.
Colecţia donată muzeului în anul 2023 reuneşte un fond de carte din domeniul teologic şi literar, care se distinge prin diversitatea materialelor, relevante pentru o viziune panoramică asupra exilului românesc. În cadrul colecţiei se regăsesc volume publicate de Theodor Damian atât în ţară, cât şi în afara graniţelor, printre care: „Poemele de la Maria Eich” (Iaşi, 2021), „Ein Fallen selbst im Steigen. Gedichte” (Ludwigsburg, 2015), „Repere bio-bibliografice” (Eikon, 2022) etc. De asemenea, donaţia conţine diverse numere ale revistei „Lumină Lină”, publicată la New York, precum şi un volum al Flaviei Topan, „Al doilea deceniu”, „Zece ani de Lumină Lină la New York” (2005-2015), publicat la Cluj-Napoca, în 2015, dedicat revistei înfiinţată de Theodor Damian.
***
Născut la data de 28 decembrie 1951, la Botoşani, Theodor Damian a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, apoi Institutul Teologic din Bucureşti şi la 26 de ani a devenit cel mai tânăr protopop din România, la Dorohoi.
Între anii 1979 şi 1983 a urmat studii ecumenice şi doctorale la Bossey şi Lausanne, Elveţia, participând împreună cu Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la conferinţe ecumenice, potrivit Agerpres.
În 1993, a devenit doctor în Teologie la Fordham University, New York şi în acelaşi an a fondat Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Astoria New York.
În anul 1999 a obţinut al doilea doctorat în teologie, la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti.
Din anul 2019, Theodor Damian este profesor emerit al Metropolitan College of NY, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Catedra de Filosofie şi Etică.
Este Preşedinte al Filialei Americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Theodor Damian a publicat peste 40 de volume de teologie, etică, filosofie, poezie, proză, critică şi comentariu literar, eseuri.
A publicat peste 1.000 de studii, eseuri, recenzii şi articole în periodice şi volume în România şi în străinătate, participând cu prezentări la peste 100 de congrese internaţionale.
A fost tradus în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, turcă, albaneză, arabă, chineză.
Membru al numeroase organizaţii profesionale şi societăţi româneşti şi americane, Theodor Damian a primit o serie de distincţii, printre care Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Bioterra, Bucureşti, premiul de excelenţă şi medalia „100 pentru Centenar” din partea Guvernului României, Premii de Excelenţă acordate de Uniunea Scriitorilor din România şi Republica Moldova, din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, Noul Hozevit” din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
– În decembrie 2024 se împlinește un an de la învestirea dumneavoastră în funcția de Consul Onorific al României în Țara Galilor. Dacă ar fi să menționați câteva repere ale acestui an, care ar fi acestea?
– În luna aprilie 2024, am avut onoarea de a deveni Consul Onorific al României în Țara Galilor. Acest rol este dedicat consolidării relațiilor bilaterale dintre România și Țara Galilor și presupune colaborarea directă cu Ambasada României de la Londra, respectiv, cu Excelența Sa, Ambasadorul României. Aș dori să subliniez că activitatea unui Consulat Onorific nu include rezolvarea problemelor administrative, cum ar fi pașapoartele sau actele de stare civilă, acestea fiind responsabilitatea Consulatului General din Londra.
În doar câteva luni de activitate, am reușit să reprezint România la cel mai înalt nivel în societatea galeză. Datorită profesiei mele, aceea de psiholog, aveam deja conexiuni strânse cu Guvernul Galez, autoritățile locale și reprezentanți ai Familiei Regale Britanice. Prin noua mea funcție, am oficializat aceste relații, fiind primit cu multă deschidere și cu respect.
Un moment important a fost inițierea unor proiecte de educație civică pentru comunitatea românească, în parteneriat cu autoritățile galeze. Totodată, sunt deosebit de mândru de lansarea, pe data de 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, a ONG-ului numit Diaspora Medicală. Acesta își propune să creeze colaborări între sistemele de sănătate din România și Marea Britanie. Evenimentul de lansare, desfășurat în localitatea Swansea, a reunit medici din România și parteneri galezi, demonstrând interesul comun pentru dezvoltarea acestui proiect.
De asemenea, am sprijinit Ambasada României și Consulatul General în organizarea alegerilor și în rezolvarea unor cazuri speciale ale cetățenilor români din Țara Galilor. Este important să menționez că rolul meu este onorific, fără vreo remunerație, iar activitatea mea se desfășoară în limita timpului disponibil, pe lângă îndatoririle mele profesionale.
– Regretatul Președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan a avut un impact important asupra carierei dumneavoastră. Cum l-ați cunoscut și ce ne puteți spune despre Filiala UZPR din Marea Britanie?
– Doru Dinu Glăvan a fost, fără îndoială, un mentor spiritual pentru mine. Ne-am cunoscut în România, unde cariera și personalitatea sa m-au inspirat profund. În momentul în care am decis să mă mut în Marea Britanie, el a fost unul dintre oamenii care mi-au oferit sprijin și m-au încurajat.
Filiala UZPR din Marea Britanie a luat naștere în urma unei vizite pe carea efectuat-o în Țara Galilor. Împărtășea o viziune clară pentru extinderea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România la nivel internațional și era pasionat de înțelegerea drepturilor și suportului oferit jurnaliștilor britanici. Cu sprijinul său, am inițiat acest proiect, care acum este într-un proces continuu de dezvoltare. Sper că această moștenire va deveni o sursă de inspirație, iar noul președinte al filialei și comitetul de conducere vor duce mai departe cu dedicare această misiune valoroasă.
– Ce vă leagă de Țara Galilor și care este povestea venirii dumneavoastră aici?
– După 17 ani petrecuți aici, pot spune cu sinceritate că Țara Galilor este țara mea adoptivă. Este locul care mi-a oferit șansa de a-mi pune în valoare potențialul, de a construi o carieră și de a dezvolta relații interumane care m-au transformat profund.
Țara Galilor m-a primit cu brațele deschise, iar conexiunile profesionale și personale pe care le-am creat mă fac să simt că aparțin acestui loc. Este o poveste despre oportunități, muncă asiduă și despre bucuria de a contribui la o comunitate care m-a inspirat și continuă să mă inspire.
– Ați fost recent distins cu titlul de Membru al Ordinului Imperiului Britanic (MBE). Ce a însemnat această recunoaștere pentru dumneavoastră?
– Această distincție este o onoare foarte mare pentru mine și o recunoaștere a muncii mele ca psiholog, dar nu numai. Momentul în care am primit titlul din mâinile Alteței Sale Regale, Prințul de Wales, la Castelul Windsor, a fost unul de neuitat.
Mă simt privilegiat să fac parte din grupul restrâns de români care au avut onoarea de a primi o astfel de distincție. Este un simbol al succesului care demonstrează că excelența nu cunoaște granițe. Sper ca acest succes să inspire alți români să-și urmeze visele și să contribuie pozitiv în comunitățile lor.
– Cum vedeți rolul culturii și a jurnalismului în relațiile bilaterale dintre România și Marea Britanie?
– Cultura și jurnalismul sunt esențiale pentru păstrarea identității noastre naționale și pentru construirea unor punți între comunități. Cred cu tărie că jurnaliștii români din diaspora joacă un rol vital în sprijinirea integrării comunității românești, păstrând în același timp vii valorile și tradițiile noastre. Prin colaborări strânse cu autoritățile române și britanice, putem dezvolta inițiative care să informeze, să inspire și să conecteze.
– Există o întrebare care ați fi dorit să vă fie adresată?
– Recent, mulți m-au întrebat unde mă văd peste 5 sau 10 ani. Este greu de spus ce va aduce viitorul, dar un lucru este cert: îmi doresc să rămân conectat cu România și să contribui activ în domeniul meu, fie din diaspora, fie direct din țară.
– Ce mesaj doriți să transmiteți românilor pentru anul 2025?
– Le mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături și m-au sprijinit. Pe toți vă îndemn să visați cu curaj, să nu uitați de unde ați plecat și să continuați să contribuiți, oricât de mică ar părea schimbarea pe care o faceți.
Vă doresc Sărbători Fericite și un An Nou, plin de bucurii și sănătate! La mulți ani, oriunde v-ați afla!
UZPR CARAS SEVERIN 