13 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2025.
Dialoguri culturale. În calitate de oaspete, scriitorul Dumitru Oprișor (Timișoara).
13. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2025.
Kulturelle Dialoge: Als Gast, der Schriftsteller Dumitru Oprișor (Temeswar).
Nicolae Sârbu despre Gheorghe Jurma (cuvânt rostit cu ocazia evenimentului dedicat împlinirii a 80 de ani a jurnalistului Gheorghe Jurma).
Înregistrare de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin).
Evenimentul a avut loc la Biblioteca Germană „Alexander Titz”, Reșița.
11 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii-document „Reșița de ieri“, autor: Remus Mihai Râjniță (Reșița) / partea a II-a.
11. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung „Reschitza von gestern“, Autor: Remus Mihai Râjniță (Reschitza) / Teil II.
„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“
Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz, în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv, toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a fășangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul (o păpușă confecționată din paie și costumată cu haine de mărime adultă) sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Odată cu înmormântarea sau arderea fășangului, automat dispărea și distracția, voia bună… Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenușii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui.
Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Câmpie și din Reșița. Din păcate, din cauza emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația organizează această manifestare, reușita ei consemnându-se în fiecare an de către mass-media scrisă și vorbită. Din cauza pandemiei, în anii 2021 și 2022, balul nu a putut fi organizat. Anul acesta, balul de fășang se va organiza din nou, el desfășurându-se în ziua de 10 februarie, pentru a 32-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră organizează în perioada fășangului din fiecare an sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur, se servesc tăiței, se ascultă muzică, se dansează și se cântă, se ascultă scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează, de asemenea, an de an, în ultima zi a fășangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – sărbătoarea gogoșilor, și aceste ambele manifestări fiind întrerupte în ultimii doi ani datorită pandemiei.
Anul acesta, programul Fășangului va include următoarele manifestări:
12 februarie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Sărbătoarea tăițeilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
15 februarie 2025, ora 16.00, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Sărbătoarea tăițeilor, pentru copii și tineri.
24 februarie 2025, ora 17.30 Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii din arhiva Asociației pentru Păstrarea și Promovarea Tradițiilor Germane „Dirndl und Lederhosen” Celnic / Anina.
27 februarie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVII-a): Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
1 martie 2025, orele 18.30 – 24.45, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:
Tradiționalul mare bal mascat de Fășang (a 33-a ediție).
Program cultural. Parada măștilor și premierea celor mai bune măști pentru copii și adulți.
3 martie 2025, ora 17.00, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):
Sărbătoarea gogoșilor, pentru copii.
4 martie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):
Ultima manifestare de Fășang – 2025: Sărbătoarea gogoșilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 5 martie. Până atunci, să ne bucurăm de aceste zile de Fășang 2023!
Erwin Josef Ţigla
[1] Chiseliţă Octavian. Nume literar: Octavian Doclin.
Iată că au trecut 5 ani fără Octavian Doclin…
Îmi amintesc totul de parcă ar fi fost ieri… Vizita la spital, cartea lui Nuțu Cărmăzan, revistele „Bocșa culturală” și „România literară” – cele din urmă lecturi ale Poetului -, bucuria revederii, planurile și, mai ales, optimismul pe care-l revărsa asupra noastră cu generozitatea -i caracteristică… Tot îmi amintesc! Era vineri și era bine… Apoi, duminică… n-a mai fost bine… Și a venit vestea… pe care eu cu greu am crezut-o…
Lucrez la încă un volum din bibliografia revistei „Reflex” și parcă îl am în preajmă pe Poet… Ne e dor de Tavi… Dumnezeu să-l odihnească în pace și Lumină!…
Poetul Octavian Doclin s-a născut la 17 februarie 1950 în comuna Doclin, Caraş-Severin și s-a stins la Reșița, în data de 11 februarie 2020[1].
Absolvent al Şcolii Generale Doclin, apoi al Liceului din comuna Grădinari şi al Facultăţii de Filologie, specialitatea română-franceză.
Perioada liceului va fi una semnificativă pentru elevul şi deja poetul Octavian Chiseliţă coincidând cu perioada de debut sub îndrumarea profesorului şi mentorului Petru Oallde. În 1968 elevul Octavian Chiseliţă semnează poeme în revista Vîrste cărăşene a Liceului din Grădinari, iar în 1970, în revista timişoreană Orizont semnează, pentru prima dată cu numele literar adoptat de atunci, Octavian Doclin. Tot în 1970 apare, pentru prima dată ca poet, în volumul Ritmuri din Ţara lui Iovan Iorgovan, o culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde şi prefaţată de Pavel Bellu.
Pe parcursul carierei sale profesionale Octavian Doclin a îndeplinit diverse funcţii: a fost profesor (la Bixad, în judeţul Satu Mare), apoi referent de specialitate la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; a fost preşedintele Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, redactor-şef al revistei de artă, cultură şi civilizaţie Reflex (Reşiţa) şi coordonatorul Bibliotecii Reflex; director al editurii Modus PH Reşiţa.
Din 1982 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Reşiţa.
Debutul editorial se produce în 1979 cu volumul Neliniştea purpurei, un volum de poeme care beneficiază de prezentări ale unor importanţi scriitori precum Anghel Dumbrăveanu şi Gheorghe Grigurcu.
Apoi poetul îşi revarsă talentul, iar scriitura sa curge în mai multe volume, unele în mai multe ediţii şi în mai multe limbi: ”Neliniștea purpurei”. Timișoara: Facla, 1979; „Fiinţa tainei” (poeme), Timişoara, Facla, 1981; „Muntele şi iluzia” (poeme), Timişoara, Facla, 1984; „Curat şi nebiruit” (poeme), Bucureşti, Cartea Românească, 1986; „Cu gândul la metaforă”, Bucureşti, Editura Eminescu, 1989; „Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil”, Reşiţa, Semenicul, 1991( ed. a 2-a cu traduceri în limba engleză de Ada D. Cruceanu şi cu postfaţă de Ion Marin Almăjan şi prezentare de Gh. Jurma, Reşiţa, Timpul, 1999; ed. a 3-a, trad. În limba engleză Ada D. Cruceanu, prefaţă Gh. Jurma şi postfaţă Ion Marin Almăjan, Reşiţa, Tim, 2007); „Ceasul de apă”: antologie realizată de Lucian Alexiu, Timişoara, Hestia, 1991; „A te bucura în eroare” (poeme), Timişoara, Hestia, 1992 (distins cu premiul USR Timişoara în 1993); „În apărarea poemului scurt”, Timişoara, Hestia, 1993; „Climă temperat continentală”. Antologie şi versiune în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Timişoara, Hestia, 1995; „Agresiunea literei pe hârtie”, Timişoara, Hestia, 1996 (distins cu premiul USR Timişoara în 1997); „Esau” (33 de poeme), Reşiţa, Timpul, 1997; „47 poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte – Poem about Life, Love and Death”, an English Version by Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus PH, 1998 (Premiul USR la festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc” Bistriţa); „Poeme duminicale”, Reşiţa, Timpul, 1998; „Între pereţi de plută sau Moartea după Doclin”(poeme), Timişoara, Marineasa 1999; „Dubla eroare”, Timişoara, Marineasa, 1999; „Poemele dinaintea tăcerii”, Reşiţa, Timpul, 1999; „Urma paşilor în vale”, Timişoara, Hestia, 2001(distins cu premiul USR la festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc” Bistriţa în 2002); „Nisip, ape de odihnă”, Timişoara, Marineasa, 2002 (distins cu premiul pentru poezie al USR Timişoara, 2003); „Carte din iarna mea”, Timişoara, Marineasa, 2003; „Pârga”, Timişoara, Marineasa, 2004; „Pârga II”, Reşiţa, Modus P.H. 2004; „55 de poeme”, antologie de Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus P.H., 2005; „Locomotiva şi vrabia”, antologie alcătuită de Ion Cocora, Bucureşti, Palimpsest, 2006; „Pârga III”, Reşiţa, Modus P.H., 2006; „Pârga”, traducere în limba bulgară de Margarita Kovalenko, Sofia, Editura Bolid, 2006; Pârga (I,II,III). Reșița. Modus P.H., 2007;„Golf în retragere”, antologie alcătuită de Ada D. Cruceanu cu o traducere în limba germană de Hans Dama, Timişoara, Anthropos, 2008 (distinsă cu premiul pentru poezie al USR Timişoara în 2009); „Urna Cerului”, Timişoara, Anthropos, 2008; „Aquarius”, Timişoara, Marineasa, 2009; „Sălaşe în iarnă”, antologie de Lucian Alexiu, Timişoara, Anthropos, 2010; „Docliniană” ( 55+5 poeme), Cluj Napoca, Dacia XXI, 2010 (distinsă cu premiul USR Timişoara pentru poezie pe anul 2010); „Firul cu plumb”. Poeme cu variantă în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Timişoara, Anthropos, 2011; „Nata-Ioana vrea păpuşi”, versuri pentru copii cu variantă în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus P.H., 2011; „20+1 poeţi din Banatul Montan”, antologie întocmită de Octavian Doclin, Cluj Napoca, Dacia XXI, 2012; Octavian Doclin şi Ada D. Cruceanu, „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. I, 2012 şi vol. II în 2013 la Editura Marineasa din Timişoara; „Nata Ioana-i şcolăriţă”, versuri pentru copii, Timişoara, Marineasa, 2014; „Sânge de vişin”, Timişoara, Marineasa, 2014; „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. III care include și Gabriela Șerban ”Bibliografia revistei Reflex (2000 – 2014), în 2015 la Editura Marineasa din Timişoara; „Baletul de noapte”: poeme. Cu o prefață de Marcel Pop-Corniș. Timișoara: Gordian, 2015; ”Sărbătorile”: poeme cu un studiu introductiv de Gheorghe Mocuța. Timișoara: Gordian, 2016; Octavian Doclin şi Ada D. Cruceanu, „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. IV, la Editura Marineasa din Timişoara, 2016; „Răsaduri”, 2017; ”Poeme libere”, 2018; „Și punct. Și de la capăt”, 2019; ”Slobodne pesme/ Poeme libere”, 2019; „O sută și una de poezii”, 2020 (București: Editura Academiei Române, 2020); „Privirea peste umăr” (…și cu cât mai mult mă uit în urmă). Poeme 2018-2019. Elogiu poemului liber și mâinii care-l gândește la ieșirea din Subterană pentru ultima dată; prefață de Al. Cistelecan.- Timișoara: Gordian, 2020; „Poezii”. Ediție bilingvă; traducerea în limba macedoneană Aliki Telescu; prefață Zenovie Cârlugea.-Reșița: TIM., 2023.
Poezii pentru copii, poezii de dragoste, poeme folclorice (sau „aproape folclorice”), poeme cu tentă religioasă, toate se regăsesc în volumele semnate de poetul Octavian Doclin, iar prezentările de pe cărţi, prefeţele şi postfeţele volumelor sunt semnate de nume importante ale literaturii române: Cornel Ungureanu, Petre Stoica, Gh. Jurma, Lucian Alexiu, Mircea Ciobanu, Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, Ion Marin Almăjan, Al. Cistelecan, Cornelia Ştefănescu, Sorin Gîrjan, Mircea Martin, Ion Cocora, Marcel Pop-Corniș, Zenovie Cârlugea, Al. Cistelecan sau Valy Ceia, cum de altfel, referinţele critice poartă semnătura unor importanţi scriitori şi istorici literari (pe lângă cei amintiţi putem adăuga şi nume precum Laurenţiu Ulici, Gheorghe Mocuţa, Alexandru Ruja, Olimpia Berca, Mircea Zaciu, Gheorghe Pituţ, Nicolae Ciobanu, George Vulturescu, Rodica Opreanu, Constantin Buiciuc, Dorin Murariu, Aureliu Goci, Lucian Scurtu, Constantin Stancu şi mulţi alţii.
Nu putem omite însă volumele de referinţe critice dedicate operei docliniene: Ionel Bota, Muntele şi iluzia. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Reşiţa, Timpul, 1997; Doru Timofte, Apologia lui Esau. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Timişoara, Marineasa, 2001; Ionel Bota, Muntele şi poezia. Lirica lui Octavian Doclin, ed. a 2-a, Oraviţa, 2008 şi Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian, Timişoara, Marineasa, 2015 și Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian: eseu critic.- ed. a II-a, revăzută și adăugită.-. Timișoara: Gordian, 2020.
Referințe în: Viorica I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Who’s Who în România. București, 2002; Dicționar al scriitorilor din Banat. Timișoara, 2005; Reșița: Viziuni.- coord. Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: „Banatul Montan”, 2009; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa.- Reșița: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea.- Timișoara: Brumar, 2011; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ed. I.- Coord. Liubița Raichici.- Reșița: TIM, 2011; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ed. a II-a.- Coord. Liubița Raichici.- Reșița: TIM, 2012; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte. Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a VII-a, 2017 (Coord. Liubița Raichici); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa.vol. 2.– Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Cuvântul care unește. Slatina, 2018; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a VIII-a, 2018 (Coord. Liubița Raichici); Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a IX-a, 2019 (Coord. Liubița Raichici); Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2014 – 2018.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. vol. 3– Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură); Reșița: Viziuni. Vol 2.- coord. Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: „Banatul Montan”, 2021; Ana Kremm. Desifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână.- prefață Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2022; Nicolae Sârbu. Albastru de Reșița.- Reșița: TIM, 2022; Mihai Ilie Suru. Panta Rei.- Reșița: Graph, 2023; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2019 – 2023.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Reflex” 2015 – 2020.- Reșița: TIM, 2024 și altele.
Nu mai puţin importanţi sunt artiştii care semnează ilustraţia volumelor: Iulian Vitalis Cojocariu, Papi Emilian Roşculescu, Doru Bucur, Petru Comisarschi, Ion Stendl, Silviu Orăvitzan.
Octavian Doclin inițiază și realizează împreună cu Ada D. Cruceanu, revista Reflex (revistă care a împlinit 25 de ani!), dar şi colaborează la cele mai prestigioase şi importante publicaţii de literatură din ţară şi străinătate. De asemenea, opera docliniană este reflectată în presa vremii (ex. Orizont – Timişoara, Luceafărul – Bucureşti; Contemporanul – Bucureşti; Familia – Oradea; Steaua – Cluj; Transilvania – Sibiu, Poesis – Satu Mare; Scrisul Românesc – Craiova; Portal Măiastra – Tg. Jiu etc.).
Deţinător al multor premii şi distincţii importante în plan literar, merită totuşi menţionat măcar Titlul Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu – 1868 – Oraviţa” primit în 2006, Premiul pentru poezie în 2008 şi în 2010 al USR Filiala Timişoara sau Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara pe anul 2011ș.a.
Din anul 1997 este Cetăţean de Onoare al comunei Doclin; din 2009 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Reşiţa, iar din 2004 este onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României.
Senior al Poeziei, Senior al Culturii Cărăşene, Octavian Doclin este fără doar şi poate un poet de excepţie şi un veritabil om de cultură!
Avându-l în memorie așa cum l-am găsit și văzut cu o zi înaintea plecării sale de pe acest tărâm pământesc, nu pot să nu mă gândesc la poemul său intitulat „Hohotul” (din volumul Privirea peste umăr – poeme-. Timișoara: Gordian, 2020):
„Când s-a împlinit vremea
plecării din poem
el, poetul, nepăsător
mai degrabă decât laș
și-a luat rămas bun
numai de la poemă
din cortul celui dintâi
s-a auzit doar un prelung
hohot de râs.”
Veșnică fie-i memoria acestui mare Poet și ales Prieten!
Dumnezeu să-l odihnească!
[1] Joi, 13 februarie 2020, poetul Octavian Doclin a fost condus pe ultimul drum și înmormântat, cu serviciu religios baptist, în cimitirul nr. 3 din Reșița. I-au fost alături mulțime de prieteni, colegi, colaboratori, reprezentanți ai unor importante instituții județene. O mare de oameni alături de familie, de soție – istoricul și criticul literar Ada D. Cruceanu – precum și de cei doi fii: senatorul PSD Ionuț-Narcis Chisăliță și Vianu Chisăliță.
Trimestrial primesc de la scriitorul dipl. Andrușa R. Vătuiu, membru al Ligii Scriitorilor și al UZPR revista „Tribuna seniorilor mehedințeni”, cu sediul în Orșova, editată de Asociația Seniorilor Clisura Dunării Orșova, publicație care poate sta cu cinste în fruntea peisajului revuistic din țara noastră.
Având un colectiv de redacție format din personalități locale și din țară, precum Andrușa R. Vătuiu, Nicolae Armanca, prof. Ana Buzatu, prof. Elisabeta Diaconescu, Florin Lăpădătescu, dipl. Dumitru Pătășanu și redactori asociați, prof. dr. Florin Copcea, prof. univ. dr. med. Virgil Ene, prof. univ. dr. ing. Andrei Pogany, prof. univ. dr. Florin Smarandache (SUA), magistrat Ioan Ionescu, prof. Al. Florin Țene și prof. Ana Zlibuț, contribuie din plin la editarea unor numere cu un conținut bogat și instructiv.
Numărul 14 se deschide cu un articol semnat de Andrușa R.Vătuiu, în care îi aduce un omagiu lui Gheorghe Demetrescu, președintele Ligii județene Solidaritatea a Pensionarilor din Mehedinți care „a pornit spre cele veșnice”.
O pagină este rezervată proiectelor de interes general la Orșova, se relatează despre Congresul al XI-lea al CNS Cartel Alfa și despre Asociația Seniorilor Clisura Dunării Orșova. Col. (r ) Mihai Nistorescu face o analiză amplă despre tradiții și modernitate.
Profesoara Elisabeta Diaconescu relatează despre Sfinții Martiri Brâncoveanu, iar Dumitru Drinceanu analizează poezia lui Nichita Stănescu și „umbra-i nepieritoare”.
Profesorul Florentin Smarandache semnează un eseu filosofic despre sistemul de gândire multialist. Pe pagina 10 descoperim articolul lui Florian Copcea despre gândirea și reflecția poetică la Gheorghe Florescu.
Prof.dr. Din Petre relatează activitatea de-o viață a lui Al. Florin Țene în slujba culturii.
Dorin Șofican publică un articol despre unele amintiri din perioada de tristă amintire, comunismul.
Revista se încheie cu un interesant eseu semnat de Andrușa R. Vătuiu despre imaginea simbol și imaginea dramatizată a lui Windy Bircu.
Și acest număr, ca și celelalte apărute până în prezent, scrie o pagină de istorie a culturii noastre.
11 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii-document „Reșița de ieri“, autor: Remus Mihai Râjniță (Reșița) / partea a II-a.
11. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung „Reschitza von gestern“, Autor: Remus Mihai Râjniță (Reschitza) / Teil II.
Una dintre marile pierderi suferite de comunitatea culturală reșițeană și nu numai acum cinci ani a fost cea a trecerii lui OCTAVIAN DOCLIN în 11 februarie 2020, cu doar câteva zile înainte de a fi împlinit 70 de ani, la cele veșnice. În continuare vă invit să găsim împreună ce a însemnat trecerea prin această lume a scriitorului și prietenului Octavian Doclin în cei aproape 70 de ani de viață dăruită Cuvântului…
mama: Maria Chisăliță (numele de fată: Olariu), casnică;
Colaborări la volume colective (selectiv): Ritmuri din Țara lui Iovan Iorgovan. Culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde. Prefață de Pavel Bellu, Reșița, 1970; Uneori zborul (șapte poeți tineri). Selecție și prezentare de Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, Facla, 1973; Fluturi, păsări, cai… (un bestiar al poeziei românești alcătuit de Petre Stoica), București, Minerva, 1983; Nichita Stănescu – Frumos ca umbra unei idei, București, Albatros, 1985; Lucian Alexiu, Casa Faunului (40 de poeți contemporani), Timișoara, Hestia, 1995; Orașul cu poeți (antologie reșițeană), Reșița, Editura Timpul, 1995; O mie și una de poezii românești, antologie, prefață, bibliografie de Laurențiu Ulici, București, Editura DU Style, 1997; Eminescu – pururi tânăr. Dedicații lirice. Ediție, antologie, aparat critic de Cristina Crăciun și Victor Crăciun. Cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Prefața de acad. Mihai Cimpoi, Chișinău – București, Editurile Litera / David, 1998; Jon Milos (red.), Vid Tystnadens Bord. Panorama över samtida rumänsk poesi i urval, översättning ocg presentation av Jon Milos, Stockholm, Brutus Östlings Bokförlag, Symposion, 1998; Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Tg. Mureș, Editura Ardealul, 2003; Sacralitate / Sacrality. Ediție îngrijită și tălmăciri de Dumitru M. Ion și Carolina Ilica. Cuvânt înainte de Carolina Ilica, București, Editura Academiei Internaționale Orient – Occident, 2004; Medalionul literar – structură permanentă de cultură și educație, de Marian Barbu și Alexandru Gheorghe, Craiova, Editura Ramuri, 2006; Ivo Muncian, Ɯaka poce / Un pumn de rouă (culegere de poezie română pentru copii) [ediție bilingvă româno-sârbă; traducere în limba sârba de Ivo Muncian], Novi Sad, 2011, p. 38-39; 101 (Zmajeve decje igre); colaborează la realizarea articolelor despre scriitorii din Banat (Caraș-Severin) pentru Dicționarul General al Literaturii Române, ediția Academiei României; Reșița: Viziuni / Reschitza: Visionen, Coordonatori și prefață / Herausgeber und Vorwort: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Ţigla, Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Editura Banatul Montan, 2009, p. 66; Tableaux d’une exposition par de poètes roumains de la province de Caraș-Severin […] Traductor: M. A. Christi / Pictures in an Exibition by Romaniajn Poets in Caraș-Severin County, Reșița, Editura Tim, 2011, p. 20-21; Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea, [Timișoara], Brumar, 2011, p. 99-104; Orașul cu poeți. Antologie reșițeană realizată de Gheorghe Jurma, Reșița, Editura Tim, 2011, p. 30-38; Porțile Poeziei. Caietul festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin – România ediția I, 2011, ediția a 2-a, Reșița, Editura Tim, 2012, p. 197-202, ediția a III-a, 2013 și edițiile 2014, 2015, 2016, 2017, 2018; Se-nalță gândul frunților plecate. Poezie religioasă din Caraș-Severin, Antologie și note de Anton Georgescu, Prefață și note de Gheorghe Jurma, Reșița, Editura Tim, 2014, p.104-108; Pesnickimeridiani Spedereva, XIV Medjiunarodni Festival Poezie, Smederevo, 2014, p. 95-97; Almanah Sintagme literare, 2015 (Almanah editat de revista Sintagme literare, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015), p. 109-110 și 2016; Sexul frumos. Poezie de dragoste, Antologie de Marian Oprea, Timișoara, Brumar, 2015, p. 120; Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” și Societatea Enciclopedică a Banatului, Enciclopedia Banatului. Coordonator general: Crișu Dascălu. Comitetul general de coordonare: Daniel Alic, Nicolae Bocşan, Doina Bogdan-Dascălu, Stevan Bugarski, Ioan David, Păun Ion Otiman, Costa Roşu, Dumitru Tomoni, Timișoara, Editura David Press, 2015 (articolele, semnate O. D., despre Olga Neagu, Ion Florian Panduru și Vasile Pistolea) și ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2016; Marian Oprea, Peisaj în devenire. O panoramă a poeziei din Banat de Marian Oprea. Lector: Eugen Bunaru, Timișoara, Brumar, 2017, p. 285; Marcu Mihail Deleanu, Memorial literar, Reșița, Editura Tim, 2018 (Epistole și dedicații / Întâmplările și colaborările cu Octavian Doclin…/ p. 230-253); Oltart 2012 – 2018, Cuvântul care unește. Volum aniversar de poezie, coordonator: C. Voinescu, Slatina, Editura Hoffman, 2019, p. 103-106; Smederevsca Pesnicica Iecen, Pesniciki Meridiani Smedereva, Smederevo, Newpress, 2019, p. 80-82; Antologie de poezie. Echivalente. Traducător / prefațator: Daniel Onaca (în limba suedeză), București, Editura Bifrost, 2021, p. 93-105; Simion Dănilă, Antologie a poeziei sepulcrale românești, Timișoara, Editura Eurostampa, 2021, pag. 391-396;
Închei cu o poezie pe care am citit-o la o manifestare fără Tavi, după ce l-am petrecut pe ultimul său drum, în Cimitirul nr. 3 din Reșița, de unde, de sus de unde se află, poate „privi” ORAȘUL SĂU IUBIT, de sus…
JOCUL
Aseară a trecut pe la mine moartea
provocându-mă la o partidă de pocher
(afară ploua în casă era întuneric)
odată jocul început ne supravegheam mișcările
la lumina intermitentă a fulgerului
(suficientă totuși să observ cum adversarul miza pe o carte
ascunsă inabil în mâneca stângă):
cip – și simții cum un șarpe îmi trece peste picioare
venind tocmai din ascunzătoarea lui din bibliotecă
pas parol – și mâna îmi îngheță în aer
ca inelele din trunchiul copacului
blaint – și lumina orbitoare a fulgerului
îmi desprinse varul de pe ochi
care zornăi pe masă mai tare ca banii
noaptea era pe sfârșite moartea plecase
iar eu acum după ce am trăit și transcris toate acestea
ca un sărut ce se retrage obosit și discret în colțul buzelor
plec să mă culc în interiorul poemului
închizându-i toate ușile
și spunându-vă sincer și binedispus
bună dimineața odihniții mei
jucați în numele meu revanșa.
(din vol. Octavian Doclin: O sută și una de poezii. Antologarea poeziilor,
selecția reperelor critice și nota bio-bibliografică de Ada D. Cruceanu.
Prefață de Zenovie Cârlugea, București, Editura Academiei Române, 2020, pag. 40)
9 februarie 2025, ora 11.00, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:
80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Slujbă religioasă, celebrată de păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad);
Expoziție de artă plastică Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania);
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
9. Januar 2025, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche Reschitza:
80 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Gottesdienst mit Pfr. Walther Sinn, seitens der Evangelischen Kirche A.B. Rumänien;
Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reschitza- †25.04.2018, Bielefeld / Deutschland);
Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Aceasta este vârsta plină de sensuri pe care marele compozitor și dirijor român, Sabin Pautza, o împlinește sâmbătă. Semnificația celor ”doi ani” este, după cum spun apropiații săi, aceea că reflectă acea personalitate încă ingenuă, chiar ludică, am putea spune, care l-a caracterizat pe maestru toată viața și toată creația. Pentru că de fapt creația autentică aparține, fără niciun dubiu, acelora care încă se joacă, blând, pe harpa liniilor spirituale și artistice care le permit realizări uneori apropiate de divin.
Maestrul Sabin Pautza, pe care am onoarea și plăcerea să-l cunosc personal și să ne întâlnim ori la emisiunea pe care o moderez, ori în locuri și momente nu neapărat convenționale, este acea personalitate tonică și vivace, este natural și prietenos, în ciuda ”apăsării” plină până la urmă de responsabilitate a carierei îndelungate și prodigioase pe toate meridianele lumii. Trecem în revistă doar câteva date biografice și profesionale, deoarece maestrul chiar nu prea mai are nevoie de nicio prezentare.
Sabin Pautza, pentru a o cita pe Camelia Duca, reprezentantul Asociației Culturale Metarsis și custodele majorității evenimentelor ce-l au în centru pe marele compozitor, se naște în 8 februarie 1943, la Câlnic, localitate aparținătoare de Reșița. Este considerat de critici respectabili ai lumii ca fiind Leonard Bernstein al României, plecând de la realitatea că în ultima jumătate de secol puţini compozitori au reuşit să-şi dirijeze cu măiestrie propriile compoziţii fiind, în acelaşi timp, şi interpreţi. Profesor universitar, doctor în muzică, primul în lume care a folosit muzica lui Jimi Hendrix şi Rolling Stones pentru a preda armonia la Conservatorul din Iaşi, Sabin Putza, s-a stabilit din 1984 în America. Urmându-şi destinul, devine dirijor și director muzical al Plainfield Symphony Orchestra, funcție ocupată prin concurs. După 1990, revine în casa bunicilor din Moniom-Reşiţa, readus acasă de DOR. ”Mi-e DOR de România chiar şi când sunt în România”, afirmă, cu tărie şi mândrie, Sabin Pautza. Între România şi America – unde este CONDUCTOR EMERITUS, pe viaţă, la Plainfield Symphony Orchestra – cea mai veche orchestră simfonică din SUA, pe mari scene ale lumii la pupitrul unor orchestre renumite. Sabin Pautza, prin spiritul său viu şi neobosit, continuă, din fericire, să facă dovada talentului său excepţional la o înaltă cotă profesională.” Un moment cheie în cariera sa l-a constituit debutul în prestigioasa sală Carnegie Hall din New York (1985) când s-a prezentat în dublă ipostază: aceea de dirijor şi de compozitor. A dirijat pe marile scene ale lumii (Europa, America și Australia). Obține titulul de Doctor în muzică al Academiei Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (2005) și al London Institute for Applies Research. Este deținătorul a numeroase premii și distincții naționale și internaționale: Premiul George Enescu al Academiei Române (1975), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1979), Marele Premiu al Televiziunii Române (1981), Premiul de Compoziţie la Concursul Internaţional din Salt Lake City (Utah), Premiul Rudolph Nissim al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP) şi Marele Premiu Dr. Martin Luther King Jr. pentru compoziţie. A fost nominalizat în International Who’s Who in Music (Cambrige, Anglia, ed. 1980-1984-1992-2000) și în 10.000 de americani notabili (editat de American Biographical Institute o dată la cinci ani). Sabin PAUTZA este cetățean de onoare al orașelor Reșita (România) și Plainfield (SUA), și al județului Caraș-Severin, DOCTOR HONORIS CAUSA al Universitatii VALAHIA din Târgoviște DOCTOR HONORIS CAUSA al Centrului Universitar UBB din Reșița din iunie 2015. În 2007, în Plainfield (SUA), ziua de 7 mai a fost declarată Ziua Sabin PAUTZA. Este membru al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP) și al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Compoziţiile sale sunt publicate în totalitate de către San Nicobian Edition din New York, iar Casa de discuri Swift Music Group din New Jersey editează seria Opera Omnia a compozitorului.”
Sărbătoarea Sabin Pautza, de joi, 6 februarie 2025, de la Sala Lira a Liceului de Arte din Reșița, instituție de prestigiu care-i poartă numele, a însemnat un moment special pentru o sală plină de iubitori de muzică și de cultură. Manifestarea a fost deschisă de Camelia Duca, după care jurnalistul, scriitorul, criticul și editorul Gheorghe Jurma a făcut un necesar demers pentru necesitatea onorării unor mari personalități ale locului, nu numai de către instituțiile culturale sau private, ci și – sau mai ales – de autoritățile locale și județene. Și pentru că în general muzica a fost regina serii, așa cum era și normal, atunci când lied-uri compuse de Sabin Pautza au la bază versurile unui mare poet reșițean și universal – Octavian Doclin – atunci melanjul special generat de interferența artelor e cu totul remarcabil. Gheorghe Jurma e de părere că maestrul face un lucru extraordinar compunând pe versurile unor poeți importanți ai Reșiței, de altfel singurul oraș din țară supranumit Orașul cu poeți. De altfel, în timpul manifestării a fost lansat și un volum intitulat ”Compoziții muzicale”, apărut la Editura „Tim” , ce conține piesele compuse de maestrul Pautza precum și versurile poetului Octavian Doclin, care au stat la baza acestora.
Un cuvânt de deschidere a avut și jurnalista reșițeană Adriana Telescu: ”Atunci când maestrul a revenit la Reșița a găsit aici o altă flacără, în loc de cea a oțelului: aceea a creației. S-a întors în orașul cu poeți și a început să scrie lieduri, după poeți reșițeni. De altfel, Sabin Pautza spune cu modestie: eu nu fac decât să scot muzica la suprafață. Și uite așa s-au născut o mulțime de lieduri și s-au născut cărțile. Dar astăzi de aflăm în fața unui volum special de lieduri, pe versurile poetului Octavian Doclin. Mie îmi place să spun că maestrul face versurile să cânte. Colaborarea dintre Octavian Doclin ( care nu mai e printre noi, de cinci ani, n.a.) a început în 2019 și iată, avem acum ceva special.”
Au evoluat în această seară specială, avându-l în centru pe maestrul Pautza,corul Armonia, dirijor prof. Emanuela Moldovan, la pian prof. Remus Hosz, Cristian Ștefan, corul Allegretto, dirijor prof. Adelina – Carla Bilan, la pian prof. Remus Hosz,soprana Iasmina Becea, cl. a XI-a, clasa prof. Cornelia Balogh-Remelei, la pian prof. Lorand Balogh – Remelei, un duet de trompete format din Eduard Bardocz cl. a XI-a și David Stanciu, cl. a X-a, clasa prof. Lucian Voina, la pian Cristian Ștefan, cl. a IX-a, clasa prof. Lucia Ghilea, prof. Adina Covaci, soprană la Liceul de Arte ,,Ion Vidu” Timișoara, prof. Cristian Roșoagă, pian.
La mulți ani, maestre și aripa creației să rămână etern asupra domniei voastre!
Daniel Botgros
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Filiala Caraș-Severin
CONVOCATOR
Potrivit art. 22, aliniatul (1), din Statutul Filialei Caraș-Severin a UZPR, se convoacă Adunarea Generală anuală, în sesiune ordinară, cu următoarea ordine de zi :
Președinte Filiala UZPR CS
Ion D. CUCU
Reșița, 07.02.2025
Și în acest an Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, Caraș-Severin, s-a alăturat proiectului #ZICI (Ziua Internațională a Cititului Împreună) cu #CIR (Citește Împreună România) pentru o sesiune de lectură cu voce tare în mijlocul copiilor.
După cum se precizează pe pagina de prezentarea proiectului, ZICI este un eveniment global dedicat apropierii oamenilor prin puterea cuvintelor și a poveștilor împărtășite cu voce tare, iar scopul principal este de a promova lectura ca fundament al dezvoltării competențelor de alfabetizare.
Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa s-a alăturat acestui important proiect în urmă cu zece ani, iar pentru această cea de-a X-a ediție am ales un partener de nădejde – Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa – partener în diverse astfel de necesare proiecte legate de carte, lectură și tot ceea ce este frumos și potrivit elevilor de aici, îndrumați de dascăli inimoși.
Ziua Internațională a Cititului Împreună (en: World Read Aloud Day) este o zi în care se sărbătorește puterea de a citi cu voce tare, împreună. Astfel, copiii și adulții sunt încurajați să ia o carte, să găsească audiență și să citească cu voce tare. Evenimentul este celebrat în toată lumea, în peste 100 de țări, de 15 ani, iar în România de aproape 10 ani.
Inițiatoarea acestui frumos proiect, Brandi Anderson Bates, ne transmite un mesaj optimist și colegial: „În această zi, marcată pentru prima dată în urmă cu 15 ani de către LitWorld, milioane de oameni din toată lumea se vor aduna pentru a citi împreună, unindu-și astfel eforturile de a arăta lumii cât de important și cât de frumos este să citim cu voce tare copiilor în fiecare zi din an.
Cum să creșteţi un cititor? Citiți împreună. 20 de minute în fiecare zi. Indiferent de vremea de afară și din interior. De când se naște copilul și mult după ce va învăța să citească singur.Vă dorim o ZICI minunată! Spor la Citit Împreună, azi și în fiecare zi!”
Urmând acest îndemn, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a apelat la un voluntar care să citească pentru copiii de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, un voluntar care este elevă a acestei instituții de învățământ. Pentru această a X-a ediție ZICI eleva Octavia Buzori a întruchipat un personaj îndrăgit de cei mici – „Scufița Roșie”.
Copilași din clasele a III-a și a IV-a au constituit publicul acestei întâlniri, acestora alăturându-se și doamnele profesoare Gianina Miloș, Florentina Colca, Liana Ferciug și Carla Cioca, precum și directorul instituției gazdă, prof. Dragoș Vasile.
Și această a X-a ediție ZICI desfășurată la Bocșa în 7 februarie 2025 a fost una reușită prin prezența Prințesei Poveștilor și prin vocea sa caldă și frumoasă care le-a citit celor mici basmul „Scufița Roșie” reușind să le acapareze atenția și simpatia.
#ZICI2025 la Bocșa s-a încheiat cu diplome și multe fotografii alături de Octavia, Scufița Roșie- Prințesă a poveștilor!
Juranlistul și scriitorul Gheorghe Jurma a împlinit 80 de ani! Cu acest prilej a fost lansată cartea „Gheorghe Jurma un proaspăt optzecist”, o carte în honorem în care au scris despre sărbătorit toți cei care îl cunosc și au colaborat cu acesta.
Înregistrare de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin).
Foto Adriana Telescu.
Evenimentul a avut loc la Biblioteca Germană „Alexander Titz”, Reșița.
9 februarie 2025, ora 11.00, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:
80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Slujbă religioasă, celebrată de păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad);
Expoziție de artă plastică Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania);
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
11 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii-document „Reșița de ieri“, autor: Remus Mihai Râjniță (Reșița) / partea a II-a.
12 februarie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Fășang 2025. Sărbătoarea tăițeilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
13 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2025.
Dialoguri culturale. În calitate de oaspete, scriitorul Dumitru Oprișor (Timișoara).
14 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2025.
Personalitățile noastre: Rolf Bossert (*16 decembrie 1952, Reșița – † 17 februarie 1986, Frankfurt am Main / Germania), la 38 de ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară;
Dialoguri culturale. În calitate de oaspete, profesoara și scriitoarea Ana Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare);
Noi și publicațiile culturale ale Banatului Montan: Revista „Reflex“ (Reșița).
15 februarie 2025, ora 16.00, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Fășang 2025. Sărbătoarea tăițeilor, pentru copii și tineri.
17 februarie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Personalitățile noastre: Octavian Doclin (*17 februarie 1950, Doclin – † 11 februarie 2020, Reșița), la 5 ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară.
Programm für die Zeitspanne 9. – 17. Februar 2025:
9. Januar 2025, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche Reschitza:
80 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Gottesdienst mit Pfr. Walther Sinn, seitens der Evangelischen Kirche A.B. Rumänien;
Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reschitza- †25.04.2018, Bielefeld / Deutschland);
Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
11. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung „Reschitza von gestern“, Autor: Remus Mihai Râjniță (Reschitza) / Teil II.
12. Februar 2025, 16:30 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):
Fasching 2025. Nudelparty der Erwachsenen. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
13. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2025.
Kulturelle Dialoge: Als Gast, der Schriftsteller Dumitru Oprișor (Temeswar).
14. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2025.
Unsere Persönlichkeiten: Rolf Bossert (*16. Dezember 1952, Reschitza – † 17. Februar 1986, Frankfurt am Main / Deutschland) – 39. Todestag. Eine Dokumentationsausstellung;
Kulturelle Dialoge: Als Gast, die Professorin und Schriftstellerin Ana Kremm (Reschitza / Großsanktnikolaus);
Wir und die Publikationen des Banater Berglands: Die Kulturschrift „Reflex“ (Reschitza).
15. Februar 2025, 16:00 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):
Fasching 2025. Nudelparty der Kinder und Jugendlichen.
17. Februar 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Unsere Persönlichkeiten: Octavian Doclin (*17. Februar 1950, Doclin – † 11. Februar 2020, Reschitza), 5 Jahre seit seinem Hinscheiden. Eine Dokumentationsausstellung.
UZPR CARAS SEVERIN 