12 iunie 2025, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție de pictură și sculptură Tatiana Țibru, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” și a Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” Reșița.

 

12 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.

Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 6 – 10 ani din România și din Serbia. Premierea participanților din România.

Miniconcert cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu.

 

13 iunie 2025, ora 18:00, Muzeul Satului Bănățean Timișoara:

„Zilele Culturale ale Germanilor din Banat“, ediția a XVII-a: Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – cei mici / tineri și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

14 iunie 2025, începând cu ora 10.00, Steierdorf / județul Caraș-Severin:

Sărbătoarea hramului Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime” din Steierdorf, tradiționalul „Kirchweih“. Participanți &  invitați: Formația de dansuri populare germane din Steierdorf – copii și tineri (coordonatoare: Gabriela Plestici), corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

15 iunie 2025, începând cu ora 9:30, mai multe locații în Timișoara:

„Zilele Culturale ale Germanilor din Banat“, ediția a XVII-a: Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – cei mici, tineri și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

Programm für die Zeitspanne 12. – 15. Juni 2025:

 

12. Juni 2025, 12.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunstausstellung Tatiana Țibru, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” Reschitza.

 

12. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

„Lob der Kindheit!“ (XVIII. Auflage): Eine Veranstaltung zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.

„Mein geliebtes Banat“: Kinder-Zeichnungen-Ausstellung mit Arbeiten als Resultat eines grenzüberschreitenden Projekts mit Beteiligten aus dem rumänischen und aus dem serbischen Banat, zwischen 6 und 10 Jahre jung.

Preisverleihung für die Teilnehmer aus Rumänien.

Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Nicoleta Garoiu.

 

13. Juni 2025, 18.00 Uhr, Freilichtbühne im Banater Dorfmuseum, Temeswar:

Heimattage der Banater Deutschen (XVII. Auflage, 13. – 15. Juni 2025).

Mit der Teilnahme aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musikgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

14. Juni 2025, ab 10.00 Uhr, Steierdorf im Banater Bergland:

Kirchweihfest der Römisch-Katholischen „Allerheiligste Dreifaltigkeit“-Kirche.

Mit der Teilnahme der Steierdorfer Kinder- und Jugendvolkstanzgruppe sowie aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musikgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

15. Juni 2025, ab 9.30 Uhr, mehrere Orte in Temeswar:

Heimattage der Banater Deutschen (XVII. Auflage, 13. – 15. Juni 2025).

Mit der Teilnahme aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musikgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

În cadrul evenimentului cultural ieșean Zilele Universității Apollonia 2025. 35 de ani de excelență academică sărbătoriți la Iași, la care au participat membri ai Filialei Iași a UZPR și reprezentanți ai conducerii și administrației centrale a UZPR, a fost analizată inițiativa domnului Emil Stanciu, vicepreședinte UZPR și a doamnei Doina Guriță, președinta subfilialei Spania a Filialei Iași.

Cei doi inițiatori au propus Consiliului Director și Consiliului științific al Filialei Iași a UZPR susținerea înființării unei filiale UZPR la Madrid, în Spania.

Analizând propunerea, conducerea Filialei ieșene a găsit-o bine întemeiată și, în consecință, s-a dat aviz favorabil constituirii acesteia pe structura subfilialei Spania a UZPR Iași, având denumirea UZPR Europress Spania.

Urmare a acestui demers, a fost organizată Adunarea generală cu membrii stabiliți  pentru transferare, prilej cu care doamna lect. univ. Guriță Doina a fost propusă pentru funcția de președinte. S-au întocmit Procesul verbal, Tabelul cu fondatori și Cererea către președintele UZPR și Consiliul Director pentru aprobarea înființării Filialei și pentru subordonarea acesteia conducerii și administrației UZPR.

Luând act de inițiativa domnului Emil Stanciu și a doamnei Doina Guriță, precum și de susținerea și avizul Filialei Iași, în data de 27 mai 2025 a avut loc, la sediul din București și online, ședința statutară a Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Un moment deosebit în cadrul ședinței a fost înființarea oficială a filialei UZPR Europress Spania, o inițiativă care marchează o nouă etapă în consolidarea prezenței jurnalismului românesc în diaspora.

Președinte al noii filiale a fost aleasă, prin vot. dr. Doina Guriță, lector universitar în cadrul Departamentului de Științe Economice, specializarea Marketing – Universitatea „Petre Andrei” din Iași. Doamna dr. Guriță este o personalitate recunoscută în mediul academic și cultural, fiind recent distinsă cu două premii importante la cel de-al 65-lea Congres Internațional SPAF – Société de Poètes et Artistes de France.

Îi dorim mult succes în această misiune de reprezentare și coordonare și invităm jurnaliștii români din Spania să se alăture acestei noi structuri, contribuind la promovarea presei de calitate și la întărirea legăturii dintre comunitățile românești și valorile jurnalismului profesionist.

Filiala Iași, fondatoare a Filialei UZPR Europress Spania, va susține și în continuare, prin președinte și Colegiul director, prin membrii acesteia și țară și prin subfilialele din străinătate, înființarea unor structuri puternice ale UZPR și în alte state de pe glob.

Foto: upa.ro

Paradoxal sau nu, evoluția tehnologică și procesul grăbit al digitalizării, supune omenirea unui complex de provocări care crează un anumit sentiment de incertitudine asupra viitorului său. Între multiplele incertitudini, există și o certitudine și anume aceea că acest drum conține calea către două extreme: benefic=evoluție, sau dăunător=involuție, în ceea ce privește civilizația creată de specia umană! De asemenea, în interiorul acestui proces, se identifică un nivel, un prag al acestei evoluții, denumit ,,singularitate”. Conceptul singularității este unul ipotetic, acesta descrie un punct în viitor în care progresul tehnologic, accelerând în ritm incontrolabil și ireversibil, va duce la schimbări imprevizibile și profunde în civilizația umană. Mai exact, se referă la un moment în care inteligența artificială, sau alte forme de tehnologie avansată, vor depăși inteligența umană, ducând la o ,,explozie de inteligență”. Deși este încă un subiect de dezbatere, în legătură cu singularitatea se disting două perspective foarte clare: o amenințare la adresa evoluției sau chiar a existenței umane, versus o oportunitate imensă pentru progresul civilizației noastre.

În acest context se naște o întrebare legitimă: ce reprezintă AI pentru viitorul omenirii, un vârf al revoluției tehnologice, sau un declin al umanității? La această întrebare mă voi strădui să răspund în cele ce urmează explorând ambele perspective, printr-o analiză a unor anumite componente considerate esențiale în această relație, pentru a se înțelege mai bine impactul.        

AI ca element de progres a umanității     

– Inteligența artificială reprezintă o etapă a evoluției progresului tehnologic, combinând puterea de calcul, algoritmi avansați și cantități masive de date pentru a crea sisteme capabile să învețe, să raționeze și să ia decizii. Această tehnologie a revoluționat până în prezent numeroase industrii și continuă să deschidă noi orizonturi. Unul dintre cele mai evidente beneficii ale AI este eficiența pe care o aduce. În medicină, de exemplu, algoritmii de AI pot analiza imagini medicale pentru a detecta boli cu o precizie mai mare și într-un timp mai scurt decât medicii umani. În transporturi, vehiculele autonome promit să reducă accidentele rutiere și să optimizeze fluxul de trafic. În agricultură, sistemele AI pot monitoriza culturile și optimiza irigațiile, crescând productivitatea și reducând risipa. AI nu se limitează la domenii tehnice; ea a pătruns și în sfera creativă. De la generarea de artă și muzică la scrierea de texte și scenarii, AI demonstrează că poate fi un partener valoros. Spre exemplu, în designul grafic, AI poate genera rapid variante de design, permițând creatorilor umani să se concentreze pe aspectele mai nuanțate ale proiectelor lor. Mai mult, AI are potențialul de a aborda unele dintre cele mai presante probleme ale omenirii. Prin modelarea și predicția mai precisă a fenomenelor meteorologice, AI poate contribui la combaterea schimbărilor climatice. În domeniul sănătății, ea accelerează dezvoltarea de noi medicamente și tratamente pentru boli considerate incurabile. Astfel, AI se poziționează ca un aliat esențial în construirea unui viitor mai bun.

AI ca un potenţial declin al umanității

– Cu toate beneficiile sale, progresul AI nu vine fără umbre. Există riscuri și provocări care ridică întrebări legitime despre impactul său asupra umanității.

Una dintre cele mai mari temeri este automatizarea locurilor de muncă. Pe măsură ce AI devine tot mai capabilă, activitățile repetitive sau bazate pe date sunt înlocuite, ceea ce poate duce la șomaj în masă și la creșterea inegalităților sociale. Fără politici adecvate, această tranziție riscă să destabilizeze economiile și comunitățile. Pe măsură ce sistemele AI devin mai autonome, există pericolul ca ele să ia decizii care să nu reflecte interesul umanității sau unele dificil de controlat. În domeniul militar, de pildă, utilizarea AI în sistemele de armament ar putea duce la scenarii în care mașinile decid asupra vieții și morții, fără intervenție umană.

AI ridică și dileme etice. Bias-ul din datele de antrenament poate genera decizii discriminatorii, iar lipsa de transparență în procesele AI erodează încrederea. Totodată, utilizarea AI în supraveghere amenință intimitatea și libertatea individuală, creând un climat de monitorizare excesivă.

O altă preocupare este riscul de a ne baza prea mult pe AI. Delegând decizii și soluționarea problemelor către tehnologie, am putea pierde abilități esențiale de gândire critică, devenind vulnerabili în fața eșecurilor tehnologice.

O concluzie a acestei analize este că Inteligența Artificială este, fără îndoială, un vârf al revoluției tehnologice, cu un potențial uriaș de a transforma lumea în bine, însă acest progres este însoțit de riscuri care nu pot fi ignorate. Cheia rezolvării acestei dileme stă în dezvoltarea și utilizarea responsabilă a AI, punând accent pe etică, transparență și menținerea controlului uman. AI nu este nici un salvator absolut, nici un distrugător inevitabil; este un instrument puternic al cărui impact depinde de modul în care îl integrăm în societate. Folosită cu înțelepciune, AI poate servi binele comun și poate susține valorile umane fundamentale, ducând omenirea spre un nivel de dezvoltare nemaiîntâlnit.

Ceea ce este foarte clar este că în tot acest proces de o însemnătate majoră rămâne responsabilitatea noastră de a ghida această tehnologie spre un viitor care să îmbine progresul cu umanitatea.

Constantin VLAICU/U.Z.P.R.

6 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Expoziție: „Monument și evanescență“, autor: arh. Ioana Mihăiescu, Reșița.

 

 

6. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunst- und Architekturausstellung Dipl.-Arch. Ioana Mihăiescu (Reschitza).

 

 

De curând, la Editura TIM din Reșița, a văzut lumina tiparului un nou volum de versuri sub semnătura Zaharei Onel Stanzel, doamna de poveste a Bocșei, cunoscută ca excepțional dascăl și harnic manager cultural al anilor 1970-1990. Cartea se numește„Poarta timpului sau Val tulbure, timpul”[1] și cuprinde 75 de poeme sincere, nostalgice, melancolice,  clasice.

Doamna prof. Stanzel este o talentată și sensibilă mânuitoare a condeiului. Astfel, în anul 2017 debutează editorial cu volumul de versuri Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții;  În anul 2019 îi apare cel de-al doilea volum de versuri intitulat Lumi în amurg. (Reșița: TIM, 2019), iar în anul 2022 vede lumina tiparului volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022).

„Debutând târziu, la vârstele toamnei, Zahara Onel Stanzel a reușit să publice deja câteva cărți de poezie marcate de inevitabile melancolii bacoviene, dar și cu irizări optimiste, așa cum se poate observa și în noua sa carte așezată sub semnul Timpului.” scrie Gheorghe Jurma pe coperta IV-a a noii cărți.

Ca și în celelalte volume, autoarea atribuie fiecărei poezii un motto, un citat din lucrări de referință ale unor scriitori cunoscuți. De exemplu, poemele care dau titlul cărții au ca motto citate din Lucian Valea și Ion Pillat, doi importanți poeți români.

Zahara Onel Stanzel semnează în antologii precum Monografia Concursului Județean de Creații Literar-Artistice Gânduri către Dumnezeu/ coord. de Gabriela Șerban; apărut cu binecuvântarea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.- Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 61); Amintiri din secolul XX. Partea I 1934 – 1967/Victor Creangă.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 72), iar referințe găsim în: Ioan Kaleve. Eu însumi, întru mine…În: Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 26 – 27; Gabriela Șerban, Doamna Stanzel, o doamnă de poveste! În: Bocșa culturală. Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022, p. 16 – 19; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71) .

Despre omul, dascălul și autoarea Zahara Onel Stanzel au scris Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Ioan Kaleve și Titus Crișciu.

De altfel, volumul „Poarta timpului sau Val tulbure, timpul” a apărut la începutul anului 2025, în seria „Bocșa – istorie și cultură; 66”, la finalul cărții găsindu-se un cuvânt aniversar dedicat Zaharei Stanzel la împlinirea celor 90 de ani (n. 30 ianuarie 1935). Odată cu apariția acestui nou volum, care marchează, într-un fel sau altul, cei 90 de ani de viață, doamna Zahara Stanzel ne dăruiește fărâme din acest Timp „care s-a dus  ca un val tulbure”, dintr-un Timp „care pare că-și închide porțile”; iar scriitorul Gheorghe Jurma observă că „cu această nouă carte, Zahara Onel Stanzel oferă cititorilor (și sieși!) un nou buchet de frumuseți poetice și încredere în viață: «În magia dimineții privesc cerul albastru/ E cerul de acasă»”.

Un volum frumos, o carte frumoasă pe a cărei primă copertă se regăsește pictura „Mythos” a prof. Peter Kneipp, o carte care se deschide cu un citat sugeztiv din Shakespeare: „De nu lași nici o urmă, pieri stingher/ Și dulcele-ți lumini cu tine pier!”…

 

 

---

[1] Zahara Onel Stanzel. Poarta timpului sau Val tulbure, timpul – versuri. Reșița: TIM, 2025 (Bocșa- istorie și cultură; 66)

6 iunie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Dublă expoziție de artă plastică Maria Tudur & Gustav Hlinka, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

6. Juni 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Doppelte Kunstausstellung Maria Tudur & Gustav Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

…astfel s-a intitulat expoziția de pictură purtând semnătura lui NIK Potocean, expoziție vernisată miercuri, 4 iunie 2025, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.

Pe simeze au fost expuse lucrări care reprezintă imagini dintr-un oraș vechi și unul nou, imagini de ieri și de azi au conturat frumos o Bocșă istorică, un loc cu trecut valoros și cu un prezent încurajator,  menit transformărilor pentru un viitor al modernității și civilizației.

Bocșeanul Nicolae Potocean (NIK) a surprins în culoare peisaje din Bocșa – detalii de la Insula „Paradis”, Aleea cu Tei, Parcul Perscăruș etc. -; a surprins clădiri – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Școala de Piatră, Primăria Orașului Bocșa, Gara Vasiova etc.- dar și clădiri de patrimoniu, unele reproduse după fotografii vechi, altele actuale: detaliu pod peste Ieruga Gara CFR Bocșa Montană, Turn de alimentare furnal la Gara CFR Bocșa Montană, Cetatea (ieri și azi), Sinagoga etc. – precum și aspecte din diverse locuri – străzi, case, blocuri etc. Lucrări care și-ar putea găsi locul într-o carte-album, pagină de istorie și culoare.

Nicolae Potocean nu este la prima sa încercare de a contura un profil artistic al orașului Bocșa. Nu demult, au fost expuse în câteva expoziții publice lucrări reprezentative pentru viața spirituală a locului: biserici catolice, ortodoxe și greco-catolice din orașul Bocșa, dar și multe peisaje inspirate din mirifica natură care înfrumusețează localitatea.

Despre autor și despre lucrările sale au vorbit Gustav Hlinka (Reșița), Maria Tudur (Reșița), Gabriel Hoduț (Reșița), Camelia Tasici Iațco (Reșița/Germania), Mihai Chiper (Anina), Mircea Rămneanțu (Bocșa), dar și cei doi organizatori: Gabriela Șerban și Erwin Josef Țigla. Cuvântul de final l-a avut, evident, artistul – Nicolae Potocean (NIK).

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și inclus în proiectul „Luna iunie, luna expozițiilor” ed. a XVIII-a 2025, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al primarului Mirel Patriciu Pascu.

Biblioteca bocșană desfășoară o rodnică și frumoasă colaborare cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, astfel că evenimentele cultural-artistice și spirituale organizate împreună sunt multe și veritabile. În cadrul acestor nuclee de cultură își desfășoară activitatea Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coordonat de Gustav și Doina Hlinka, iar membrii acestui cerc sunt foarte activi și talentați, primindu-l în mijlocul lor și pe bocșeanul Nicolae Potocean.  Iată că, tradiționala colaborare culturală Bocșa-Reșița continuă, se menține și, evident, se intensifică!    

5 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: Adrian Dinu Rachieru, „Puzzle banatic”, Editura „Junimea” Iași, 2025.

 

 

5. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: Adrian Dinu Rachieru, „Puzzle banatic” (= „Banater Rätsel“), Verlag „Junimea” Jassy, 2025.

La Deva, s-a încheiat Săptămâna Prevenirii Criminalității, printr-un eveniment de amploare care a reunit sute de copii, cadre didactice și reprezentanți ai structurilor de ordine și siguranță publică. Evenimentul a oferit celor mici oportunitatea unică de a interacționa direct cu polițiști din structuri operative – acțiuni speciale, criminalistică, ordine publică, poliție rutieră, Biroul Siguranță Școlară, precum și din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității.

 La eveniment au fost prezenți și partenerii instituționali, alături de care polițiștii se află zilnic în slujba cetățeanului: Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara”, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Crucea Roșie și Salvamont.

 În cadrul manifestării, au fost premiați câștigătorii concursului de creație „Copilărie în siguranță”, competiție în care elevii au fost provocați să se exprime artistic prin scrisori adresate polițiștilor, fotografii sau videoclipuri ce reflectă viziunea lor asupra unui mediu școlar sigur, protejat de oamenii legii. Creativitatea, empatia și spiritul civic al participanților ne-au demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt educația preventivă și parteneriatul cu tinerii.

 Acțiunea – după cum susținea Comisarul șef, NIȚU Bogdan Gabriel, (foto) purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara – a reprezentat punctul culminant al celor patru zile de activități preventive desfășurate în mai multe localități din județul Hunedoara. În această perioadă, polițiștii și partenerii instituționali au prezentat elevilor „tehnica din dotare”, specificul muncii operative, dar și sfaturi esențiale pentru protejarea lor în fața pericolelor. Scopul acestor activități a fost acela de a transforma prevenirea criminalității într-un efort comun, susținut de întreaga comunitate.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Satul Cinciș-Cerna – frumoasă așezare hunedoreană. Zi de adevărată vară, cu soare zâmbitor. La Biserica penticostală „Filadelfia” din localitate (pastor Mihăilesc Dorin Ioachim) lume multă: copii, tineri și vârstnici (unii dintre aceștia pensionari). Au fost prezenți pastori și alți invitați. Nu a lipsit pastorul coordonator județean, Daniel Hada, care în cuvântul său a dovedit o lăudabilă pregătire teologică.

Sub semnul credinței în Dumnezeu, întregul auditoriu a trăit bucuria unui unic eveniment cultural-religios: sărbătorirea a 25 de ani de activitate a Bisericii „Filadelfia”. S-au ținut discursuri drept îndemn de trăire cu dragoste în Dumnezeu, s-a recitat și cântat. Am notat astfel orchestra și corul de copii, prezența formației Ruhama (condusă de Cobârzan Constantin), recitatoarea Viorica Popa și  cântăreții Mihaela și Dorin Răceanu.

Apreciate au fost mesajele dedicate evenimentului semnate de primarul comunei Teliucu Inferior, ing. Pupeză Daniel Gheorghe și de directorul ziarului „Accent Media”, Cornel Poenar, acesta din urmă punctând: „Evenimentul de astăzi este un prilej de trăire sufletească a gândurilor și năzuințelor de iubire a lui Dumnezeu. Vă transmit gânduri bune și dorința de-a contribui cu toții la întărirea dragostei față de Dumnezeu și la o bună înțelegere cu semenii”.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

4 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova, la 80 de ani.

Prezentarea a trei volume reprezentative din producția editorială a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, aflate sub semnul jubileului de 80 de ani de activitate neîntreruptă:

– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism”, o lucrare de referință dedicată tinerilor jurnaliști și celor care caută să descopere mecanismele și etica scrisului profesionist;

– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese”, un volum bilingv (română – sârbă) ce unește două voci poetice distincte, dar profund convergente: Mariana Stratulat, una dintre cele mai cunoscute voci poetice de astăzi în limba română din Serbia, și Gordana Vlajić, una dintre cele mai apreciate poete din Serbia contemporană;

– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot”, o bijuterie lirică scrisă în limbile română și greacă, în care versul devine punte între epoci, între continente și între suflete.

 

 

4. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Das Presse- und Verlag-Haus „Libertatea” Pantschowa: 80 Jahre Tätigkeit.

Buchpräsentationen zum Jubiläum:

– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism” (= „Die Kunst der Kommunikation lernen: Leitfaden für den Journalismus“);

– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese” (= „Zur Glaubwürdigkeit der eigenen Entführungen – Ausgewählte Gedichte“), eine zweisprachige Buchveröffentlichung Rumänisch – Serbisch;

– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot” (= „Odyssee des stummen Verses – Das Testament des Meeres für Herodot“).

 

Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin) cu Clemetina Tudor, director al Centrului Cultural „Ionel Perlea” și organizatoare a Festivalului Ionel Perlea 2025.

3 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: Ștefan Isac, „Un om, un nume”, vol. II, Editura „UZPR” București, 2025.

 

3. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: Ștefan Isac, „Un om, un nume” (= „Eine Person, ein Name“), Band II, Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.

 

Cu un număr record de jurnaliști uciși în ultimul an, patru reporteri care relatează despre conflictele din întreaga lume dezvăluie cum evită moartea în numele informării publicului.

Stephen*, 39 de ani, este jurnalist în Republica Democrată Congo. Războiul dintre armata RDC și facțiunea militară cunoscută sub numele de M23 este unul dintre cele mai lungi conflicte din Africa. Escaladarea violenței a însemnat că Stephen renunță acum la o prezență pe rețelele de socializare – a fost vizat de rebelii M23. „Am relatat despre aproape toate conflictele din Kivu de Nord, unde lucrez ca reporter. Moartea era peste tot. Am fost integrat alături de forțele guvernamentale în principalele zone de conflict și acesta este motivul pentru care am fost vizat de rebelii M23. Eram acasă în Goma [un oraș din regiunea Kivu de Nord din estul RDC] când am primit apeluri telefonice anonime de la membri ai M23 care mi-au spus că știau că am relatat alături de forțele guvernamentale. Mi-au spus că mă vor vâna… Întreaga experiență m–a lăsat traumatizat psihologic. Chiar dacă acest război mi-a afectat grav viața, jurnalismul este o adevărată pasiune. Este o vocație pentru mine”, povestește jurnalistul, citat de The Guardian.

„Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni strămutați, torturați sau dispăruți”

Daniel* este jurnalist de mai bine de un deceniu în statul Sinaloa, din nordul Mexicului – locul în care se derulează unui război sângeros împotriva drogurilor. Statul este inima uneia dintre cele mai puternice organizații de trafic de droguri din lume, cartelul Sinaloa. Mexic este deja una dintre cele mai periculoase țări din lume pentru jurnaliști, dar a devenit îngrozitor în ultimele luni. Șapte sau opt persoane „dispar” aici în fiecare zi, inclusiv femei și copii. „Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni care sunt strămutați, torturați sau dispăruți în fiecare an în războaiele cartelurilor. M-am întrebat de ce continui să fac ceea ce fac în ciuda riscului. Mi se pare foarte, foarte dificil și încă procesez mai multe incidente care mi s-au întâmplat”, mărturisește Daniel, care, după o amenințare, a stat mai multe luni ascuns. „Eram în Culiacán și relatam despre arestarea lui Ovidio Guzmán, fiul lui El Chapo, baronul drogurilor din cartelul Sinaloa. Bărbați înarmați m-au oprit, m-au amenințat și mi-au confiscat tot ce aveam. Știind că sunt jurnalist, mi-au făcut fotografii și videoclipuri ținându-mi o armă la tâmplă. Am decis să părăsesc statul și să mă îndrept spre peninsula Yucatán, la recomandarea unității naționale pentru protecția jurnaliștilor. A trebuit să-mi îmbrățișez soția și copiii și să ies pe ușă plângând, fără să știu când mă voi putea întoarce”, își amintește Daniel.

„Crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez”

Rar Ra* este un jurnalist care lucrează în statul Kachin, din Mayanmar. Țara a fost cuprinsă de un război civil brutal de când tranziția sa către democrație a fost întreruptă de armata care a preluat puterea printr-o lovitură de stat, în 2021. Ca jurnalist cunoscut, Rar Ra este monitorizat, iar telefonul și laptopul său sunt verificate. „După lovitura de stat, armata a pus postul nostru de televiziune – un canal cu sediul în Yangon – pe o listă neagră. Unii dintre colegii mei s-au dus direct la graniță pentru a scăpa în alte țări, dar eu m-am întors la locul meu de naștere. Am vrut să continui să relatez știrile cât mai mult posibil, scriind despre crimele de război comise de armată, atacurile aeriene care ucid copii și despre condițiile persoanelor strămutate. Trebuie să fiu discret și nu pot ține evidența, șterg toate notițele după ce trimit relatările editorului meu, deoarece armata ne verifică adesea telefoanele și laptopurile. Sunt monitorizat și verificat, așa că trebuie să fiu în gardă tot timpul. Trebuie să mă gândesc mereu cum să scap și unde să mă duc. Este greu să obții informații despre ce se întâmplă în Myanmar – nu există vreun loc sigur… Continui cu această slujbă – crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez. Fac tot posibilul, în ciuda tuturor provocărilor legate de pericol, să cresc gradul de conștientizare cu privire la oamenii care sunt uciși în fiecare zi”, detaliază Rar. (redacția UZPR)

Foto: YouTube

2 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican): 6 săptămâni de la trecerea sa în eternitate.

Expoziție filatelică și de carte „Vizita Papei Francisc în România, 31 mai – 2 iunie 2019”, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

2 iunie 2025, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Dublă expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

2 iunie 2025, ora 16.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Salonul de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

2 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VI-a.

 

2. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatikan): 6 Wochen seit seinem Hinscheiden im Herrn.

Philatelie- und Buch-Ausstellung: „Besuch von Papst Franziskus in Rumänien, 31. Mai – 2. Juni 2019“, aus der Sammlung von Erwin Josef Ţigla.

 

2. Juni 2025, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Doppelte Kunstausstellung Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

2. Juni 2025, 16:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

2. Juni 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VI.