Mă aflam la Bratislava, capitala Slovaciei, unde participam la o conferință vincențiană, când am primit știrea prin mass-media națională de acolo, că HABEMUS PAPAM. În 13 martie 2023 avea să fie ales cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio al 266-lea Episcop al Romei, Papă, Suveran al Statului Vatican. De atunci, până în Lunea Sfintei Sărbători a Paștelui din acest an, Papa Francisc avea să conducă Biserica Catolică. Papa Francisc, iezuit, a fost primul suveran pontif neeuropean din secolul al VIII-lea, urcat pe scaunul episcopal al Romei.
Personal, în toți acești ani aveam să mă întâlnesc de trei ori cu Sfântul Părinte: de două ori la Roma, în 12 iunie 2013 și în 8 iunie 2016, iar a treia oară, pentru mine personal fiind și cea mai importantă fiind întâlnirea de la Blaj, din 2 iunie 2019.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal al episcopului Valeriu Traian Frențiu, Reșița. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.
De-a lungul pontificatului Papei Francisc, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat mai multe evenimente cu caracter spiritual, dedicate Sfântului Părinte, amintind-o aici doar pe cea din 16 decembrie 2016, când a fost sărbătorit la împlinirea a 80 de ani în cadrul unei manifestări la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, Papa Francisc (născut sub numele de Jorge Mario Bergoglio, la 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina), oaspetele manifestării fiind atunci părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, astăzi episcop diecezan de Timișoara, numit în această onoare de însuși Papa Francisc. Atunci, în urmă cu mai bine de 9 ani, incursiunile muzicale erau realizate de către grupul de tineret „Fiamma“ al Parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii din Reșița, condus de prof. Christine Maria Surdu.
Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au marcat atunci împlinirea celor 80 de ani de viață ai Pontifului și printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată.Întreaga corespondență care a fost trimisă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 17 decembrie 2016, a fost obliterată cu această ștampilă.
Același lucru se va întâmpla și acum, când cele două organizații ale Banatului Montan au realizat de asemenea un plic ocazional și o ștampilă filatelică ocazională, aceasta din urmă aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română. Astfel, întreaga corespondență care va pleca de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de luni, 28 aprilie 2025, va fi obliterată cu această ștampilă, amintindu-ne astfel de trecerea în eternitate a Papei Francisc.
Totodată, Reșița îl omagiază pe Papa Francisc în aceste zile printr-o expoziție „In memoriam” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița. Este vorba despre „Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican). Expoziție filatelică și de cărți din colecția Erwin Josef Țigla”, astfel comunitatea locală din Banatul Montan alăturându-se astfel contextului mondial din aceste zile, când omenirea, nu numai cea creștină, își ia rămas bun de la Sfântul Părinte.
Astăzi, 25 aprilie 2025, se împlinesc 150 de ani de la nașterea, în anul 1875, a fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița. Cu acest prilej, artista plastică reșițeană Viorica Ana Farkas a realizat un tablou al episcopului martir, purtat la marele eveniment de la Blaj. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.
Pentru a marca cei 150 de ani de la naștere, Primăria Municipiului Reșița împreună cu Consiliul Local, cu sprijinul personal al primarului ing. Ioan Popa, au preluat inițiativa lăudabilă de a ridica în centrul Parcului „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu” a unui nou bust, autorul acestuia fiind artistul plastic ploieștean Eugen Petri. Totodată, cu prilejul împlinirii celor 150 de ani, Bogdan Andrei Mihele, președinteleAsociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița, a scris o carte purtând titlul: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025, cu o prefață scrisă de Preasfințitul Dr. Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, și o postfață de Erwin Josef Țigla.
Cu prilejul aceleași aniversări de 150 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic aniversar precum și o ștampilă filatelică ocazională, aprobată prin intermediul Federației Filatelice Române de Poșta Română. Întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 25 aprilie 2025, este obliterată cu această ștampilă, marcându-se astfel și prin intermediul poștal, pe plan național și internațional, evenimentul aniversar reșițean. Este de fapt, a V-a realizare filatelică dedicată episcopului martir de către cele două asociații din Banatul Montan.
Începând de astăzi, 25 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie, mai multe evenimente vor contura aniversarea acestei mari personalități a Reșiței, la împlinirea celor 150 de ani de la naștere, programul acestora fiind următorul:
25 aprilie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria.
Prezentare de carte: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, autor: Bogdan Andrei Mihele, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025.
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a IV-a.
27 aprilie 2025, începând cu ora 10.00, Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari și Parcul „Episcop Martir Dr. Traian Valeriu Frențiu“ (fostul Parc „Cărăşana“) Reșița:
150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet).
Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.
În continuare, de la ora 12.00, dezvelirea și sfințirea bustului Fericitului Episcop Martir greco-catolic român Dr. Valeriu Traian Frențiu.
Ziua Bibliotecarului, Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, au fost marcate în 23 aprilie 2025, la Secția “Banatica”, a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”. Întâlnirea oamenilor de cultură din Caraș-Severin s-a desfășurat sub genericul „Cărțile de lângă noi, Editura Tim din Reșița – Întâlnire cu scriitorul Gheorghe Jurma”, care este și directorul acestei edituri. Fiind zi de mare sărbătoare, ziua în care credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, managerul bibliotecii Clara Maria Constantin, după urările de bine, a invitat alături de ea, pe cei doi maeștrii prezenți, care poartă acest nume sfânt, scriitorul Gheorghe Jurma și compozitorul Sabin Gheorghe Pautza. Foarte puțini oameni știu că marele compozitor și dirijor Sabin Pautza, a moștenit și prenumele tatălui său, care se numea Gheorghe.
Toți scriitorii care se respectă lansează de ziua lor câte o carte, afirmă Gheorghe Jurma, așa că eu, fiind azi Ziua Cărții, voi lansa două cărți: “Bănățenism și creație” și „Scriitorii români și Banatul “. Scriitorul sărbătorit a vorbit despre noile sale apariții editoriale și despre faptul că la Editura ‘’Tim’’ s-au tipărit până acum 780 de cărți, în 30 de ani de la înființare.
Despre cărți și autori a vorbit și poetul Iacob Roman, care a ținut să-l amintească și pe creatorul Gheorghe Azap, poetul de la Ticvani, Caraș-Severin, care este unic prin ceea ce a scris. Constantin Rupa a vorbit despre cărți, fiind ziua în care se sărbătorește cartea, dar și despre creația lui Gheorghe Jurma, la fel ca și istoricul literar Ionel Bota. Criticul literar Ionel Bota, a amintit despre premile ‘’MITTELEUROPA’’ și faptul că lui Gheorghe Jurma i s-a acordat anul trecut Marele Premiu pentru Istorie Literară. El a mai spus cu acest prilej, că autorii nu sunt suficient protejați de lege și că se copiază la lucrările de doctorat pasaje întregi din studiile lor, fără a fi citați ca autori.
Scriitorul Nicolae Sârbu, care a declarant foarte frumos, că Gheorghe Jurma este în literatură, un biruitor.
La finalul manifestării Erwin Josef ȚIGLA a prezentat expoziția de fotografii realizate la Biserica “Sfântul Gheorghe” din orașul Lod, Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință.
O acțiune reușită a oamenilor care scriu, a celor care promovează cartea și a iubitorilor de lectură.
La zi de mare sărbătoare dedicată cărții se cuvine să spunem:
Un eveniment restrâns a marcat Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului la Bocșa, eveniment care a găzduit și proiectul județean „PROLECTURA – concurs de compuneri și eseuri pentru elevi” ed. a IV-a, dar și Salonul de Primăvară al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” aflat la Bocșa în cea de-a VIII-a ediție.
Ziua de 23 aprilie 2025, importantă zi de sărbătoare a Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință, s-a regăsit în săptămâna luminată a creștinilor care se bucură și cinstesc Învierea Mântuitorului, așadar vacanța de Paști a ținut publicul departe de evenimentul cultural dedicat cărții și slujitorilor ei.
Într-un cadru restrâns au fost înmânate premiile concursului „ProLectura” ed. a IV-a 2025 și a fost prezentat cel de-al doilea volum apărut în acest proiect, tema fiind „Cartea preferată”, volum apărut la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa, istorie și cultură”. În această carte se regăsesc cele 30 de recomandări de lectură propuse de participanții la concursul „ProLectura” ediția a III-a, Bocșa 2024.
Despre carte și proiect au vorbit editorul Gheorghe Jurma, președintele juriului prof. dr. Liana Ferciug și managerul de proiect Gabriela Șerban.
Iar despre Salonul de primăvară au vorbit Erwin Josef Țigla și Nik Potocean.
Un eveniment al bucuriei dedicat cărții și artei și încheiat cu șampania dedicată onomasticii editorului Gheorghe Jurma, precum și cu tradiționalul cozonac și ouă roșii.
Sărbătorim împreună Ziua internațională a cărții și a Dreptului de Autori, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Cărțile de lângă noi: Editura TIM Reșița și directorul ei, Gheorghe Jurma cu noile apariții editoriale ale anului: „Bănățenism și creație” & „Scriitori români și Banatul”;
Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.
23. April 2025, 15:30 Uhr, Banatica-Abteilung der „Paul Iorgovici“-Kreisbibliothek Karasch-Severin, Reschitza:
23. April: Welttag des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien.
Präsentation der neuen Veröffentlichungen des Reschitzaer Verlags TIM und dessen Direktors, Gheorghe Jurma: „Bănățenism și creație” & „Scriitori români și Banatul”, beide 2025 erschienen;
Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.
Luni, 21 aprilie 2025, în Parcul „Pescăruș” de la Bocșa Română s-a desfășurat cea de-a III-a ediție a Concertului Pascal „Lumină din Lumină”, eveniment care a reunit coruri și grupuri vocale ale bisericilor din Bocșa, ale căror voci au vestit și mărturisit Învierea Domnului.
Un eveniment al bucuriei inițiat și organizat de Primăria Orașului Bocșa și primarul Mirel Patriciu Pascu împreună cu bisericile și lăcașurile de cult, sub coordonarea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.
Alături de grupurile vocale, pe scena amenajată în parcul „Pescăruș” au urcat interpreți talentați care au cântat și încântat prin timbre vocale deosebite. Invitatele speciale ale acestei ediții au fost soprana Rut Iovescu din Timișoara și interpreta Alexia Vișan din Bocșa.
De asemenea, evenimentul s-a bucurat de prezența Fanfarei de la Iaz condusă de Cristian Stanciu. În acordurile fanfarei a fost deschisă cea de-a III-a ediție a Concertului Pascal „Lumină din Lumină”de la Bocșa și, tot în acordurile fanfarei, a fost și finalizat evenimentul!
După cuvântul de salut al primarului orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, pe scena festivalului pascal – pentru că putem vorbi despre un festival în adevăratul sens – au urcat grupuri de tineri de toate vârstele: de la foarte tineri la seniori: Corul Centrului „Sf. Stelian” Bocșa Română coordonat de studenta cu voce de aur Maria Silviana Ferciug, tineri îndrumați de baghetele magice ale preotului dr. Silviu Ionel Ferciug și prof. dr. Liana Ferciug; Grupul de tineri al Bisericii Penticostale „Betesda” Bocșa coordonat de tânărul Narcis Mariș, consilier local al orașului Bocșa; Grupul de copii al Bisericii Peticostale„Betesda” Bocșa coordonat de tânărul Ionatan Mariș și îndrumat de pastorul Ioan Mariș; Corul Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” Bocșa Română, un cor al seniorilor coordonați de învățătoarea pensionară Mariana Griger și îndrumați de preotul drd. Valentin Costea; Corul Bisericii Penticostale „Eben-Ezer” Bocșa coordonat de Alin Gligor și Cristian Cismăneanțu, sub îndrumarea pastorului Gheorghe Merticariu; Corul de copii al Bisericii Penticostale „Eben-Ezer” Bocșa coordonat de doamnele profesoare Florina Gligor și Maria-Mihaela Prodan sub îndrumarea aceluiași pastor Gheorghe Merticariu; Corul Bisericii Baptiste „Emanuel” Bocșa coordonat de inginerul Dan Ionescu sub îndrumarea pastorului Sabin Văran. Nu în ultimul rând, este remarcabilă participarea și interpretarea tinerei artiste de la Arad, Noemy Florina Gabriela Szentesi care a reprezentat Centrul de sănătate „Cristiana” din Bocșa coordonat de psiholog Elena Mucsi.
Soprana Rut Iovescu din Timișoara a încântat publicul printr-un grupaj de melodii interpretate pe tot parcursul evenimentului. Tânăra Rut a cucerit publicul bocșean încă de acum doi ani prin interpretările sale în cadrul evenimentului susținut la sărbătoarea „Bunei Vestiri”, eveniment organizat de Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Bocșa Română în parteneriat cu „Oastea Domnului” Ramna. Nu întâmplător, probabil, Rut Iovescu a fost însoțită la Bocșa de fetele Busuioc! Prima ediție a Concertului Pascal de la Bocșa „Lumină din Lumină” l-a avut invitat pe tenorul Costel Busuioc și, spre bucuria organizatorilor, fetele acestuia au fost prezente și la cea de-a III-a ediție a concertului.
O surpriză a acestui eveniment a fost prezența unui alt om extraordinar, psiholog și speeker motivațional, Costel Pârnău. Acesta și-a prezentat cartea „Limita este cerul. Despre victoria asupra imposibilului” (București: Cartex, 2023), un volum al unui om puternic, cu o uluitoare poveste de viață! După trei decenii de la un accident care i-a amputat picioarele și o mână, Costel Pârnău își scrie propria viață cu puterea unui om care a trecut prin labirintul descumpănirilor, care a găsit echilibrul perfect grație incontestabilei sale vocații de a lupta cu imposibilul. De asemenea, Costel Pârnău a încântat publicul bocșean interpretând cu mult talent câteva melodii la nai.
Toți partcipanții la Concertul Pascal „Lumină din Lumină” de la Bocșa au fost răsplătiți de organizatori cu diplome și cel mai recent număr din revista „Bocșa culturală”.
Se cuvine să mulțumim tuturor celor care au răspuns prezent invitației administrației locale, să mulțumim publicului numeros, dar și celor doi oameni extraordinari care au completat echipa de organizare în cel mai nobil și eficient mod: prietenului Mircea Rămneanțu, partener de nădejde al bibliotecii bocșene pentru multe și diverse activități cultural-artistice și spirituale, precum și tinerei noastre prezentatoare, Amelia Belgea, absolventă a Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, actualmente studentă a Facultății de Litere a Universității de Vest Timișoara. Frumoasă și inteligentă, Amelia a prezentat cu talent cea de-a III-a ediție a Concertului Pascal „Lumină din Lumină” de la Bocșa.
Învierea Domnului, o sărbătoare a bucuriei, marcată la Bocșa, pentru a treia oară, prin unitate în credință, prietenie, împreună-bucurie!
23 aprilie 2025, ora 13.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:
Sărbătorim împreună Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autori, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie), prin vernisajul expoziției „Salonul de Primăvară“, ediția a VIII-a, a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
Sărbătorim împreună Ziua internațională a cărții și a Dreptului de Autori, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Cărțile de lângă noi: Editura TIM Reșița și directorul ei, Gheorghe Jurma cu noile apariții editoriale ale anului: „Bănățenism și creație” & „Scriitori români și Banatul”;
Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.
24 aprilie 2025, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican).
Expoziție filatelică „In memoriam Papa Francisc” din colecția Erwin Josef Țigla.
150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria.
Prezentare de carte: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, autor: Bogdan Andrei Mihele, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025.
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a IV-a.
26 aprilie 2025, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie 1986). 39 de ani de la accidentul de la centrala atomoelectrică.
Expoziție de fotografii cu Muzeul Național al dezastrului de la Cernobîl, situat în Kiev. Cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.
Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului, ediția a XXIX-a.
Participarea lui Erwin Josef Țigla cu un expozeu despre Fericitul Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (*25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet), la 150 de ani de la nașterea sa la Reșița.
27 aprilie 2025, începând cu ora 10.00, Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari și Parcul „Episcop Martir Dr. Traian Valeriu Frențiu“ (fostul Parc „Cărăşana“) Reșița
150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet).
Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.
În continuare, de la ora 12.00, dezvelirea și sfințirea bustului Fericitului Episcop Martir greco-catolic român Dr. Valeriu Traian Frențiu.
28 aprilie 2025, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale.
Prezentare de carte. Cristian Mladin (coordonator al Cenaclului literar „Luceafărul“ Arad): „Între zenit și nadir”, apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2024.
29 aprilie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale.
Istoria Țării Cărașului în studii și documente inedite din colecții de familie, prezentate de dr. Ionel Bota (Oravița) / partea a II-a;
O întâlnire cu scriitoarea Ana Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) și cărțile ei.
29 aprilie 2025, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Ziua Internațională a Dansului (29 aprilie). Program de dansuri populare germane prezentat de formația „Enzian” (= „Gențiana”) – copii & adulți -, coordonatori: Marianne și Nelu Florea.
65 de ani: 30 aprilie 1960, inaugurarea sălii de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor cu cele 690 locuri;
55 de ani: 30 aprilie 1970, apariția primului număr al cotidianului „Flamura“ (patru pagini mari, tipărite la Timișoara).
Programm für die Zeitspanne 23. – 30. April 2025:
23. April 2025, 13:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:
23. April: Welttag des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien.
Vernissage der Kunstausstellung „Salonul de Primăvară = Frühlings-Kunstsalon“, VIII. Auflage, des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
23. April 2025, 15:30 Uhr, Banatica-Abteilung der „Paul Iorgovici“-Kreisbibliothek Karasch-Severin, Reschitza:
23. April: Welttag des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien.
Präsentation der neuen Veröffentlichungen des Reschitzaer Verlags TIM und dessen Direktors, Gheorghe Jurma: „Bănățenism și creație” & „Scriitori români și Banatul”, beide 2025 erschienen;
Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.
24. April 2025, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatikan).
Philatelie-Ausstellung: „In Memoriam Papst Franziskus“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.
24. April 2025, 18:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Eine Begegnung mit der Geschichte Reschitzas: Der Hochoffen.
Eine Veranstaltung organisiert in Zusammenarbeit mit MKBT Bukarest und mit dem Museum des Freizeitfilmers Reschitza.
25. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Osterbegegnung der kleinen und jugendlichen Forumsmitglieder.
25. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
150 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte.
Buchpräsentation: „Episcopul martir Dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025” (= „Der Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu: Eisenbischof aus der Feuerburg. 150 Jahre seit der Geburt, 1875 – 2025”), Autor: Bogdan Andrei Mihele, erschienen im Verlag „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025.
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil IV.
26. April 2025, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung aus dem Nationalmuseum des Gedenkens an Tschernobyl in Kiew. Mit Fotos von Erwin Josef Țigla.
26. April 2025, 11:00 Uhr, Uzdin, Serbien:
Internationales Symposium „Bedeutende Persönlichkeiten des Banats“, XXIX. Auflage.
Mit der Teilnahme von Erwin Josef Țigla, der über den seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet), anlässlich dessen 150. Geburtstag, sprechen wird.
27. April 2025, ab 10:00 Uhr, Griechisch-Katholische „Die Hl. Jungfrau Maria von Fatima“- und „Heiliger Papst Johannes Paul II.“-Kirche Reschitza – Govândari und „Märtyrerbischof Dr. Traian Valeriu Frențiu“-Park (ehemaliger „Cărăşana“-Park) Reschitza
150 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet).
Göttliche Liturgie zelebriert von Bischof Ioan, Griechisch-Katholische Eparchie Lugosch.
Anschließend, ab 12:00 Uhr, Enthüllung und Segnung der Büste vom seligen Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu.
28. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kulturelle Dialoge.
Buchpräsentation mit dem Autor Cristian Mladin (Koordinator des Literarturkreises „Luceafărul“ Arad): „Între zenit și nadir”, erschienen im Verlag des Rumänischen Fachjournalistischen-Verbands Bukarest, 2024.
29. April 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im kulturellen Dialog.
Die Geschichte des Karascher Landes in Studien und Dokumenten aus dem Familienarchiv, mit Dr. Ionel Bota (Orawitza) / Teil II;
Eine literarische Begegnung mit der Schriftstellerin Ana Kremm (Reschitza / Großsanktnikolaus) und ihren Büchern.
Welttanztag (29. April). Kulturprogramm mit der Enzian-Volkstanzgruppe / Kinder und Erwachsene, Koordination: Marianne und Nelu Florea.
30. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Begegnung mit der Kultur- und Pressegeschichte Reschitzas:
70 Jahre: 10. April 1955, erste Vorstellung der wiedergegründeten Operettengruppe Reschitza(Bunter Abend „Genosse, komm mit“);
65 Jahre: 30. April 1960, Eröffnung des Vorstellungssaals des Gewerkschaftenkulturhauses Reschitza, mit seinen 690 Plätzen;
55 Jahre: 30. April 1970, Erscheinung der ersten Nummer der Reschitzaer Tageszeitung in rumänischer Sprache „Flamura“ (vier Seiten Großformat, gedruckt in Temeswar).
Poate cea mai marcantă personalitate de care este legată istoria Băilor Herculane este cea a Împărătesei Elisabeta de Wittelsbach (Sissi). Sejurul împărătesei, la Băi, din primăvara anului 1887 a însemnat nu numai petrecerea sărbătorilor pascale în staţiune, ci şi o întâlnire de cu regii României, Carol I şi soţia sa, Elisabeta.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru emisiunea CU…MINTE DE WEEKEND (Radio România Cultural).
Se spune că de Înviere este bine ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu o haină nouă, care ar simboliza purificarea!
La Băile Herculane o casă întâmpină vizitatorii cu o expoziție privată de articole tradiționale românești, cuprinzând atât îmbrăcăminte cât și obiecte tradiționale și ale obiceiurilor tradiționale ale românilor din zona Banatului și Olteniei.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru emisiunea CU…MINTE DE WEEKEND (Radio România Cultural).
În întâmpinarea Sfintelor Paști, a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, din inițiativa ziarului Accent Media (director Cornel Poenar) și Centrului Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) s-a desfășurat un inedit concurs de jurnalism sub genericul Lumina Sfântă a Învierii, având drept temă „Flori pe cunună de spini”.
Redăm mai jos un scurt comentariu pe marginea lucrărilor trimise la concurs și realizat de prof. dr. Crișan Roxana Mădălina (foto).
Prof. dr. Crișan Roxana Mădălina
Despre binele care învinge răul, biruința Luminii asupra întunericului morții, continuitate și speranță, dar mai ales despre puterea credinței vorbesc autoarele și autorii acestor texte, care au zugrăvit atât de frumos prin cuvintele lor minunea Învierii Domnului Iisus Hristos.
Miruna Pop
Miruna Pop (Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefen” Alba Iulia) ne vorbește despre sacrificiul pe care Iisus L-a făcut pentru omenire, amintind chinurile la care a fost supus și pe care le-a îndurat fără crâcnire, dând astfel dovadă de iubire, gestul său fiind „mărturia unei iubiri incontestabile și mai profunde decât orice formă de iubire pe care omul este capabil să o cunoască”. Miruna afirmă că iubirea este esența relației dintre Dumnezeu și om, această iubire însemnând comuniune, dar și sacrificiu, iar odată cu sacrificiul suprem are loc, în accepțiunea Mirunei, o redefinire a morții, moment în care apare lumina ca binefacere și purificare.
Carla Cozma
Despre patimile lui Iisus și iubirea Sa față de oameni vorbește și Carla Cozma (Palatul Copiilor Arad), care susține că iubirea aceasta este una jertfelnică, iar praznicul Învierii Mântuitorului are rolul de a înfățișa jertfa de care a fost capabil Iisus, dar și trecerea de la moarte la viață și trezirea din „moartea păcatelor”.
Teodora Codreanu (Palatul Copiilor Arad) realizează o paralelă între coroana de spini de pe capul Domnului Iisus, semn al osândei, și coroana de flori pe care ea a purtat-o la finalul clasei a IV-a, premiu și semn de recunoaștere a meritelor sale. Ea consideră jertfa lui Iisus ca fiind dătătoare de speranță și mântuire, utilizând florile și spinii drept simboluri: „ îmi imaginez că de acolo, din spini, apar semințe pentru toate florile lumii, că un vânt adie și le împrăștie în jurul globului pământesc. […] Că lumea se umple de flori, în jurul Mântuitorului și atunci spinii nu mai dor și cuiele nu mai apasă”.
Un alt simbol despre care vorbește Teodora, crucea răstignirii, devine din punct terminus o punte de legătură între cer și pământ, între divin și uman, dar, totodată, creează și sudează relațiile interumane.
Cristina Iasmina Căta
Cristina Iasmina Căta (Colegiul Național „Decebal” Deva) prezintă ideea morții ca regenerare perpetuă și continuare a existenței, datorată Învierii, afirmând astfel că „[…] în plan fizic, perpetuum mobile este un ideal inaccesibil, în plan spiritual, Învierea și nemurirea sufletului oferă o siguranță”. Ea consideră că Învierea stabilește două aspecte: veșnicia sufletului, dar și regenerarea și purificarea acestuia. Autoarea consideră moartea drept o avanpremieră pentru existența spirituală, afirmând că „Învierea lui Hristos nu a fost o revenire la viața biologică obișnuită, ci transfigurarea într-o existență superioară prin care spiritul și conștiința își găsesc pacea veșnică”.
Sara Sicoe
Sara Sicoe (Colegiul Național „Decebal” Deva) subliniază strânsa legătură dintre divinitate și natură, întreg Universul resimțind durerea datorată patimilor lui Iisus, iar moartea Sa revarsă asupra lumii o noapte eternă, abiogenă. Cu toate acestea, miracolul Învierii, Lumina, apare și pune stăpânire asupra întunericului, iar spinii devin flori și răul este înfrânt, iar binele dăinuie.
Popițu Denisa
Lumina ca manifestare a puterii divine este și laitmotivul textului realizat de Popițu Denisa, (Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia) care afirmă că pe întreg parcursul Bibliei lumina este simbol al lui Dumnezeu și al adevărului, o „expresie profundă a biruinței lui Hristos asupra morții și a întunericului păcatului.” Reafirmare a speranței și transformare sufletească, lumina este călăuza sufletului spre Dumnezeu, semn al unității creștinilor, biruință a vieții asupra morții, dar și chemare la curățare spirituală, la sfințenie și viață fără de păcat.
Ana-Maria Tudescu
Despre originea și semnificația religioasă a Luminii Sfinte vorbește Ana-Maria Tudescu, (Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia) prezentând etapele desfășurării ceremoniei aprinderii Luminii Sfinte și ale celebrării Învierii, prin prezentarea câtorva aspecte concrete, care stau drept mărturie măreției acestei sărbători.
Horia Vlad
Horia Vlad (Școala Gimnazială „Regina Maria” Sibiu prezintă în compunerea sa câteva tradiții din Mărginimea Sibiului, specifice sărbătorii Învierii, cum ar fi vopsirea ouălor în roșu, care simbolizează sângele vărsat de Iisus Hristos, „datul vaselor”, care are loc în prima zi de Paște, când oamenii aduc ouă, cozonac și vin la mormintele celor adormiți, primind binecuvântarea preotului, „stropitul”, în a doua zi de Paște, când băieții merg pe la casele fetelor și le stropesc cu parfum „pentru a nu se veșteji”. Horia amintește că, mai presus de partea laică a sărbătorii Paștelui, trebuie să ne amintim de sacrificiul lui Iisus, de Învierea Mântuitorului și de Lumina Învierii, care „rămâne veșnic”.
Ilinca Ghițu
O altă paradigmă a sărbătorii Învierii Domnului Iisus o reprezintă, în viziunea Ilincăi Ghițu, (Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani) iertarea. Aceasta vorbește despre puterea lui Iisus de a ierta pe cei care L-au osândit, putere care trebuie să fie un exemplu pentru noi, oamenii. Ilinca susține că iertarea reprezintă o formă de purificare a sufletului, de împăcare cu sine, afirmând că „ceea ce mă impresionează cel mai mult este ideea că trebuie să iert. […] Atunci când iert, mă simt eliberată și simt că nu mai port o povară.” Iubirea, iertarea și speranța sunt sentimentele și stările pe care Ilinca le asociază cu sărbătoarea Învierii Mântuitorului, elemente care „obligă” la bunătate, liniște și împăcare.
Miruna Nadhazi
Pentru Miruna Nadhazi (Colegiul Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca), Lumina Învierii este dătătoare de speranță, iar Învierea reprezintă o realitate vie, de netăgăduit și nu o simplă celebrare a unui eveniment din trecut, aceasta susținând că „într-o lume plină de suferință, moarte și nedreptate, Învierea Domnului demonstrează că iubirea, încrederea, viața și adevărul câștigă întotdeauna în lupta cu întunericul.”
În mod deloc întâmplător, sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos are loc primăvara, natura fiind, prin propria sa revenire și renaștere, primul vestitoral minunilor care urmează. Lumina este semn al cunoașterii, al înțelepciunii, al bucuriei, având un caracter pozitiv, iar Lumina Sfântă a Învierii reprezintă confirmarea izbânzii binelui asupra răului, o certificare a măreției lui Dumnezeu și a iubirii Sale față de noi, oamenii.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Perioada premergătoare sărbătorilor pascale este ideală vizitării unor locuri, dacă vrei să cunoști și să afli mai multe despre tradițiile și obiceiurile zonei. Acesta a fost și motivul pentru care au pornit la drum, spre Valea Almăjului din Caraș-Severin, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Teodora Marin, responsabilă a Editurii UZPR.
Complexul mulinologic de la Rudăria și unele dintre poveștile localnicilor despre felul în care se macină timpul la cele 22 de mori din zonă, le auziseră, dar știau că mai au multe de aflat. Ghid și gazdă le-a fost în zonă profesorul Mihai Vlădia, care predă istoria la școala gimnazială din comună, este deci îndrăgostit de trecut, dar trăiește responsabil în prezent și tocmai de aceea a deschis, în comuna Eftimie Murgu, un muzeu cu exponate ce vorbesc despre vremuri care nu se doresc uitate. Se spune că amintirile noastre sunt legate indisolubil de simțuri. Așa că multe dintre acestea ne revin în minte odată cu mirosul de mere coapte în prag de iarnă și de pâinea făcută cu drag, de bunicile nostre. Așadar, înainte de-a pleca de la almăjeni, doamnele de la UZPR, au făcut cunoștiință cu maestrul bucătar Marian Popovici, `omul care transformă pasiunea în excelență”.
Din Valea Almăjului sau „Valea Miracolelor”, cum frumos i se mai spune, Radio UZPR s-a îndreptat spre munții Aninei, oraș dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă din zonă. Din păcate, după 1989, minele s-au închis, iar despre trecutul minier al zonei se vorbește doar la muzeu. Centrul Cultural Muzeistic din Anina reprezintă o bijuterie muzeală. Aici se găsesc colecții care prezintă istoria orașului, care s-a bazat în trecut pe industria minieră. Putem admira aici macheta liniei ferate Anina – Oravița, cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei, dar și exponate care amintesc de partea socială și culturală a Aninei.
De la Munții Aninei la Valea Cernei, în Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Stațiunea balneară Băile-Herculane, cea mai veche stațiune turistică din România, nu poate fi ocolită, dacă ajungi în această parte de țară. Împăratul Traian, în urmă cu două milenii, a pus bazele acestei așezări închinate zeului Hercules. Romanii au construit aici Therme Herculi, izvoarele termale din zonă aducând un echilibru, se spune, între forța fizică și cea spirituală. Inginerul Dorin Bălteanu a studiat cu pasiune istoria acestor locuri și povestește documentat despre împărați și împărătese care au venit în Băile Herculane și au lăsat urme ale acestei treceri.
Mai multe localități, printre care Iablanița, Lăpușnicel, Cornea, Luncavița, Mehadia, Petnic și Teregova au făcu parte odinioară din teritoriul numit „Craina”. Despre „Craina Bănățeană” a aflat și discutat pentru Radio UZPR Mădălina Corina Diaconu, vorbind cu autorii unei cărți dedicate lăcașelor de cult din zonă. Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea Pîrvovanu au studiat și au scris despre bisericile ortodoxe din Craina Bănățeană. Pregătirea spirituală pentru Sărbătorile Pascale s-a legat excelent cu discuția despre bisericile din această parte a Banatului și despre cei ce și-au dedicat viața slujirii în aceste lăcașe de cult.
Drumul european te duce, mergând spre vest, la poalele Semenicului, în fosta „Cetate de Foc”, cunoscută acum, mai mult, ca „Orașul cu poeți”.
În Reșița, în municipiul județului Caraș-Severin, reprezentantele UZPR Mădălina Corina Diaconu și Teodora Marin au participat la o întâlnire cu membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin, coordonată de Ion D. Cucu, președinte filiala UZPR Caraș–Severin. Ziariștii au avut acum ocazia să discute despre problemele care îi frământă, respectiv indemnizația actualizată și atragerea de tineri jurnaliști în această uniune de creație. S-au făcut propuneri și proiecte referitoare la implicarea jurnaliștilor în evenimentele societății civile.
Sub egida Clubului Presei din Banatul de Munte, coordonat de ziarista Dorina Sgaverdia, s-a desfășurat, în continuare, prezentarea cărții lui Mario Balint, „Conectat la Apocalipsă”. Cunoscut ca și corespondent de război, din locurile unde se petrec cele mai mari tragedii și drame umane, Mario Balint transmite prin această carte un mesaj celor care scriu, colegilor lui, ziariștii: „Sunteți ochii și urechile lumii, iar munca voastră este esențială pentru ca publicul să înțeleagă tragediile și complexitățile conflictelor din întreaga lume”.
O manifestare interesantă, la care au venit prietenii jurnalistului Mario Balint, foarte mulți colaboratori și admiratori ai acestui ziarist care s-a remarcat mereu prin felul în care scrie și curajul de-a transmite din cele mai periculoase locuri de pe mapamond. Prin ceea ce s-a transmis, prin alocuțiunile prezentate, prin expoziția de fotografii cu imagini de pe front, dar și prin faptul că Mario Balint a marcat în acest fel, specific pentru un ziarist, 20 de ani de activitate pe tărâmul presei de război, manifestarea s-a remarcat prin valoare și mare ținută.
Închei citindu-l pe autorul cărții, ziaristul Mario Balint: „Jurnaliștii trebuie să rămână în siguranță! Ca cetățeni ai propriei Patrii Planetare”.
UZPR CARAS SEVERIN 