Într-un prezent în care libertatea individuală cât și cea socială sunt într-un pericol major de a fi diluate, sub masca și presiunea unor diferite curente totalitariste, libertatea presei capătă o importanță sporită prin rolul său major de a prezenta o realitate curată, fără interferențe, de orice fel. Din această perspectivă, libertatea de exprimare a presei echivalează și cu o libertate de a combate neadevăruri, propagate pe canale aservite unor interese. Evident că pentru aceasta una dintre calitățile dar și atribuțiile jurnalistice esențiale este integritatea. Afilierea unor trusturi, sau jurnaliști, intereselor străine deontologiei sale, prin prezentarea unei perspective impuse a realității, nu face decât să contribuie, pe lângă la o decredibilizare a independenței presei, la însăși o agresiune asupra scopului și a conceptului de libertate a presei. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, consider că presa profesionistă duce în prezent o luptă nu doar pentru menținerea acestei libertăți de expresie ci și împotriva unui așa zis jurnalism individual, sau de grup, de conjunctură, oferit de rețele media. Acestea difuzează concentrat o mare cantitate de dezinformare, fenomenul putând fi asemuit unui virus introdus și propagat într-o rețea, în cazul nostru efectul fiind de intoxicare a societății. În acest context, rolul presei capătă și acest aspect combatant, pe frontul libertății și al democrației, alături de rolul său generic.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, urez tuturor jurnaliștilor și Presei Libere, mulți, mulți ani neîngrădiți, în suficiența libertății și integrității sale!
În data de 3 mai se sărbătorește Ziua Mondială a Libertății Presei, o zi importantă pentru mass-media internațională, națională și locală.
Pentru mine personal, PRESA are un loc foarte important în viața de zi cu zi, fie cea tipărită, fie cea audio, fie cea vizuală, și de câțiva ani, și cea virtuală. Mă trezesc dimineața cu ea și adorm seara descoperind ultimele informații din aceasta. În momentul de față nici nu îmi pot închipui viața de zi cu zi, fără a fi ancorat la realitățile vieții locale, naționale și internaționale, beneficiind de informațiile culese din mass-media actuală, pentru care și MULȚUMESC!
Desigur că îmi aduc cu nostalgie aminte de începuturile mele în ale presei, cu primele gânduri semnate de mine și apărute la 22 iunie 1980 în cotidianul de limbă germană de atunci, „Neuer Weg” din București. Iată, anul acesta se împlinesc 45 de ani de când a apărut pentru prima oară numele meu într-un ziar…
Au urmat altele, apărute în cotidiene și periodice din țară și de peste hotare precum, în ordine alfabetică, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien” (București), „Banater Berglanddeutsche” (München – Viena), „Banater Post” (München), „Banater Zeitung” (Timișoara), „Bocşa Culturală” (Bocșa), „Eckartbote” (Viena), „Europastimme” (Feldbach, apoi Dornbirn / Austria), „Foaia Govândarului” (Reșița), „Hermannstädter Zeitung” (Sibiu), „Jurnal de Caraș-Severin” (Reșița), „Karpatenrundschau” (Brașov), „Lot und Waage” (Graz), „Nedeia” (Reșița), „Neue Banater Zeitung” (Timișoara), „Neuer Weg” (București), „Patrimoniu” (Reșița), „Reflex” (Reșița), „Renașterea Bănățeană” (Timișoara), „Revista noastră” (Reșița), „Semenicul” (Reșița), „Spiegelungen” (München), „Studii de Limbă, Literatură și Folclor” (Reșița), „Timpul” (Reșița), „Vita Catholica Banatus” (înainte Reșița, acum Timișoara) și în presa online: „Argument” (Reșița), „Express de Banat” (Reșița), „InfoCS” (Reșița), „Reper 24” (Reșița), „Știri din Vest” (Deva), „Știrile Tale” (Reșița), „Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România” (București), „Vox Banat” (Reșița) – sper că nu am uitat pe nimeni…
De-a lungul anilor am inițiat, editat și coordonat personal următoarele publicații periodice: „împreună, miteinander, egyűttesen“ (nr. 1 / mai 1997 – nr. 40 / noiembrie 2015), „Glasul vincenţienilor” (nr. 1 / decembrie 1994 – nr. 24 decembrie 2014) precum și „Info SVP-RO” (nr. 1 / septembrie 2001 – nr. 18 / martie 2007).
În momentul de față sunt redactor-șef al publicației „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”), începând cu nr. 1, apărut la 1 februarie 1990, publicație inițiată de mine, la care, iată, de 35 de ani activez și o coordonez), precum și inițiatorul buletinului informativ „Info” (nr. 1 / 2007 și până în prezent).
Din ianuarie 2013 sunt membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin.
Acum patru ani, în anul 2021, am realizat un logo dedicat zilei de 3 mai, care să cuprindă câteva din capetele de publicații la care am eu acces sau scriu la ele. Astfel, de atunci, an de an, am sărbătorit această zi prin publicarea acestui logo pe rețelele de socializare.
Ce au toate acestea cu data de 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei?
Am încercat să realizez o succintă rememorare a implicării mele în presă, iată la 45 de ani de la debut, pentru a sublinia, dacă mai era cazul, importanța presei și a libertății ei în viața mea și, prin intermediul acesteia, în implicarea mea în ceea ce reprezintă aceasta în mediul în care îmi desfășor activitatea culturală cotidiană. Fără presă, fără libertatea ei, nici eu, nici mulți alții nu am exista…
Așadar, La mulți ani Presei libere din țară și de pretutindeni!
Ziua Mondială a Libertății Presei este și o ocazie de a ne reaminti că Declarația universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea generală a ONU la 10 decembrie 1948 promovează și protejează dreptul de liberă exprimare în următorii termeni: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat”.
Într-o lume plină de evenimente care ne influențează viața de zi cu zi, jurnaliști din țară și din Diaspora, alături de reprezentanți ai unor instituții de cultură, își vor împărtăși gândurile și speranța pentru păstrarea și nevoia unei prese libere, bine informate și mereu în slujba cetățenilor acestei planete.
În perioada 1 – 3 mai 2025, mesaje dedicate Zilei Mondiale a Libertății Presei vor fi difuzate la podcastul Radio UZPR (radiouzpr.podbean.com) precum și pe site-ul uzpr.ro.
Un demers al secretarului general al UZPR, Mădălina Corina Diaconu, în parteneriat cu CNR UNESCO.
Sub genericul “Amintiri”, a fost vernisată în aprilie 2025, la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, expoziția artiștilor plastici Eleonora și Gabriel Hoduț. Manifestarea s-a desfășurat în avanpremiera “Zilei Mondiale a Artei”, organizatorii, dorind să marcheze în acest fel, această zi importantă pentru artiști și pentru cei care iubesc frumosul.
Eleonora și Gabriel Hoduț pentru care pictura reprezintă o mare pasiune, au expus lucrările lor realizate cu ocazia divereselor călătorii , imagini care au adus pe simeze țărmul Mării Negre, al Mării Baltice, Dunărea la Cazane, o lucrare frumoasă cu Mănăstirea Mraconia din Clisura Dunării și multe peisaje cu sălașele din împrejurimile Reșiței. Eleonora Hoduț a venit în expoziție și cu lucrări mai mici, reprezentând flori, acestea fiind cadouri perfecte pentru sărbătorile Floriilor și cele ale Paștelui. Cei doi plasticieni, soț și soție, fac parte din Cercul de pictură “ Deutsche Kunst Reschitza”
Expoziția a fost organizată de Forumul Domocratic al Germanilor din Caraș-Severin, Biblioteca “Alexander Tietz”, secție a Bibliotecii “ Paul Iorgovici” și Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caras Severin.
65 de ani: 30 aprilie 1960, inaugurarea sălii de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor cu cele 690 locuri;
55 de ani: 30 aprilie 1970, apariția primului număr al cotidianului „Flamura“ (patru pagini mari, tipărite la Timișoara).
30. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Begegnung mit der Kultur- und Pressegeschichte Reschitzas:
70 Jahre: 10. April 1955, erste Vorstellung der wiedergegründeten Operettengruppe Reschitza(Bunter Abend „Genosse, komm mit“);
65 Jahre: 30. April 1960, Eröffnung des Vorstellungssaals des Gewerkschaftenkulturhauses Reschitza, mit seinen 690 Plätzen;
55 Jahre: 30. April 1970, Erscheinung der ersten Nummer der Reschitzaer Tageszeitung in rumänischer Sprache „Flamura“ (vier Seiten Großformat, gedruckt in Temeswar).
… este o zicală izvorâtă din inteligența poporului nostru, îndeobște cunoscută, care sintetizează cum nu se poate mai bine hărnicia, priceperea și trăinicia lucrului bine făcut.
Iată câteva trăsături care o caracterizează pe Elena Pop – șefa salonului de frizerie-coafură „LENA”.
Poposind și noi la acest salon am putut nota o atmosferă plăcută, un decor modern, o servire exemplară și o eficiență sporită în activitatea șefei acestuia.
Stând se vorbă cu mai mulți clienți am consemnat faptul că toți aceștia îi apreciază talentul în profesiunea aleasă, solicitudinea, competența în serviabilitate și operativitate.
Am reținut și spusele doamnei Maria V.: „Doamna Pop știe să pătrundă în psihologia clientului și printr-o servire exemplară a acestuia oferă un renume de referință a salonului ce-l conduce”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
29 aprilie 2025, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Ziua Internațională a Dansului (29 aprilie). Program de dansuri populare germane prezentat de formația „Enzian” (= „Gențiana”) – copii & adulți -, coordonatori: Marianne și Nelu Florea.
29. April 2025, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:
Welttanztag (29. April).Kulturprogramm mit der Enzian-Volkstanzgruppe / Kinder und Erwachsene, Koordination: Marianne und Nelu Florea.
Centrul german – Biblioteca ” Alexander Tietz ” din REȘIȚA a fost, în după-amiaza zilei de 28 aprilie, gazda unui remarcabil eveniment editorial. Tânărul scriitor Cristian Mladin, coordonator al Cenaclului literar „Luceafărul ” din Arad, a prezentat una din cele mai recente creații ale sale – „Între zenit și nadir „, o inedită carte de interviuri, lucrare situată la granița dintre jurnalism și literatură. Cartea a fost editată, sub îngrijirea Teodorei Marin, de către Editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
28 aprilie 2025, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri culturale.
Prezentare de carte. Cristian Mladin (coordonator al Cenaclului literar „Luceafărul“ Arad): „Între zenit și nadir”, apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2024.
28. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kulturelle Dialoge.
Buchpräsentation mit dem Autor Cristian Mladin (Koordinator des Literarturkreises „Luceafărul“ Arad): „Între zenit și nadir”, erschienen im Verlag des Rumänischen Fachjournalistischen-Verbands Bukarest, 2024.
În data de 25 aprilie s-au împlinit 30 de ani de când lucrez în cadrul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. În cei 30 de ani am încercat să aduc o plus-valoare acestei Instituții culturale județene. Am încercat să fiu un angajat și coleg bun, să fiu apropiat cărților și iubitorilor de carte! Și voi merge mai departe, atât cât îmi va da putere Bunul Păstor!
Erwin Josef Țigla
Am 25. April erfüllten sich 30 Jahre seitdem ich in der Kreisbibliothek „Paul Iorgovici“ Karasch-Severin tätig bin. In den 30 Jahren habe ich versucht, diese kulturelle Einrichtung des Kreises einen Mehrwert zu verleihen. Im Laufe der Jahre habe ich auch versucht ein guter Kollege in der Institution, aber auch ein wahrer Freund des Buches und dessen Lesern zu sein! Und ich werde weitergehen, solange der Gute Hirte mir Kraft gibt!
În cadrul proiectul având marca „Reșița: 250 de ani de industrie”, care avea ca scop principal răspunsul la două întrebări adresate unor personalități legate prin naștere de Reșița, în data de 12 ianuarie 2021 s-au publicat răspunsurile prof. univ. dr. Mircea Martin, atunci membru supleant al Academiei Române, trăitor la București, dar strâns legat de Reșița nașterii sale la 12 aprilie 1940, și copilăriei de aici. Spicuim din răspunsul său de atunci:
„Pentru mine apartenența reșițeană a însemnat și continuă să însemne un motiv de mândrie. Iar motivul cel mai adânc și cel mai puternic al acestei mândrii este dat de tradiția industrială extraordinară a acestui oraș, comparabilă cu a celor mai vechi și vestite centre din Europa și din lume. Vechimea, cum știm, reprezintă în sine un titlu de noblețe, titlu pe care însă Reșița l-a cucerit prin muncă temeinică de zi cu zi, an de an, deceniu după deceniu, timp de două secole și jumătate. Și, desigur, prin realizări grandioase pe care alții sunt mai calificați și mai îndreptățiți decât mine să le enumere.”
Prof. univ. dr. Mircea Martin a venit alături de soția sa, scriitoarea și traducătoarea Angela Martin, la mijloc de august 2021 să sărbătorească Reșița 250, vizitând locurile natale, cele în legătură cu trecerea familiei sale pe aici, întâlnindu-se cu oamenii locului, de la primar la iubitorul simplu de carte, de la preot la omul de cultură, rememorând atâtea lucruri frumoase care îl leagă de Reșița și Banatul Montan. Prof. univ. dr. Mircea Martin este Cetățean de onoare al Reșiței din 29 mai 2000, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 23 decembrie 2008.
Prin intermediul unui comunicat al Academiei Române, am aflat cu mare emoție acum doi ani, în 2023, că în Adunarea Generală întrunită în sesiunea din 22 februarie, dl. prof. univ. dr. Mircea Martin a fost ales prin vot secret Membru titular al Academiei Române. Această alegere a reprezentat o mare onoare pentru noi, cei din Reșița și Caraș-Severin, dânsul fiind în momentul de față singurul membru titular în viață al acestui cel mai reprezentativ for academic al României, născut la Reșița.
Acum, la doi ani de la acel moment, Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat la sediul ei din Calea Victoriei, în Aula Academiei Române, Discursul de recepție „Elogiu Nuanței” al academicianului Mircea Martin, urmat fiind de răspunsul dat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și de sesiunea aniversară Mircea Martin 85. Aproape în toate discursurile respectiv intervențiile din acea zi de la Academia Română, Reșița, locul natal al sărbătoritului, a fost amintită laudativ, spre cinstea acestui spațiu românesc și totodată european în adevăratul sens al cuvântului, o mare cinste și onoare pentru noi toți, trăitorii acestui spațiu.
În cadrul sesiunii aniversare au luat cuvântul, fie în direct în Aulă, dar și prin intermediul video printre alții, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Mircea Flonta, prof. univ. dr. Thomas Pavel (Universitatea din Chicago), prof. univ. dr. Ilina Gregori (Universitatea Liberă din Berlin), prof. univ. dr. Adriana Babeți și prof. univ. dr. Mircea Mihăieș (ambii de la Universitatea de Vest din Timișoara), prof. univ. dr. Nicolae Mecu (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române), prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), prof. univ. dr. Bogdan Crețu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și drd. Vasile Gribincea (Universitatea din București). Moderatorul sesiunii a fost prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Literaturii Române.
În numele celor care îl respectă și stimează, îi adresăm academicianului reșițean cele mai alese gânduri de felicitări de pe meleagurile sale natale, la împlinirea celor 85 de ani de viață, dar și pentru evenimentul derulat în 24 aprilie în Aula Academiei Române.
UZPR CARAS SEVERIN 