Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România – AJTR, în asociere cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, desfășoară în aceste zile un turneu în zona de sud a Banatului Montan. Scopul acestei reuniuni a jurnaliștilor din presa de turism din întreaga țară, este de identificare, evaluare și promovare a potențialului turistic al acestei zone, care este unul nelimitat, însă pus în valoare, din păcate, mult sub acest potențial.

Obiectivele avute în vedere aparțin turismului ecologic, balnear și de aventură, prezent în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, respectiv a Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Acestora li se vor alătura, obiective aparținând turismului rural, cultural și gastronomic, identificate în arealul Văii Almăjului, mai precis în zona localităților Eftimie Murgu – Bozovici. Varietății turistice a acestor obiective, li se vor alătura cele din zona orașului Orșova, situat pe malul Dunării, care oferă o mare varietate de forme de turism, datorită peisajelor spectaculoase oferite de Dunăre în această zonă.

Între participanți, amintim membrii consiliului director a AJTR:

Președintele Mihai OGRINJI (Revista România pitorească), Nicolae NEACȘU (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”) – secretar general, Sorin George NICOLESCU (manager general Olimpic Internațional Turism) – vice-președinte: departament organizare, parteneriate, acțiuni.

Din partea U.Z.P.R. participă, de la centru, vicepreședintele Emil Stanciu și I.D. Cucu, președintele filialei județene Caraș Severin, împreună cu membrii ai filialei, din zona vizată.

Vom reveni cu amănunte privind desfășurarea acestei acțiuni.

A consemnat,

Constantin VLAICU/UZPR

(Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România – AJTR se numără printre cele mai vechi asociații profesionale din țara noastră, ea fiind înființată în urmă cu mai bine de jumătate de veac. Înainte de 1990, Asociația purta numele de ARJET, de la Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme (World Federation of Travel Journalists & Writers). Și înainte de 1990, și după, ARJET-AJTR a făcut parte din FIJET, inclusiv din board-ul acestei Federații, prezență pe care și-a întrerupt-o în anul 1998.

La această oră AJTR are peste 165 de membri. Sunt jurnaliști care lucrează la ziare, posturi de radio și televiziune, reviste, scriitori de turism, cadre universitare, editori, artiști fotografi etc., din București și din țară, ca și din Basarabia.

https://presadeturism.ro/ )

La Școala Gimnazială Râu de Mori – ne relata prof. Loredana Liliana Leleșan (foto 1) în calitate de consilier educativ – s-au desfășurat numeroase activități în cadrul programului Săptămâna Verde, în acord cu prevederile raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”.

Prin abordarea subiectelor legate de educația ecologică în școli, putem identifica modalități prin care se pot lua măsuri pentru a menține mediul înconjurător sănătos și durabil pentru viitor, ca generațiile viitoare să fie mai sensibile și să aibă curajul de a găsi soluții inovatoare și metode de urmat pentru a proteja natura.

De fapt, Săptămâna Verde are scopul de a ajuta elevii să dobândească o înțelegere și o sensibilitate față de mediul înconjurător, să învețe despre urmările degradării mediului și care este rolul lor în prevenirea problemelor de mediu. Dobândind un set de valori, cunoștințe și sentimente pentru mediul înconjurător, elevii capătă motivația și abilitățile necesare pentru a se implica în proiectele, programele și campaniile de mediu.

Activitățile din timpul Săptămânii Verzi s-au desfășurat în parteneriat cu Primăria Comunei Râu de Mori, Biblioteca Comunei Râu de Mori, Parcul Național Retezat și Salvamont Hunedoara.

Primăria Comunei Râu de Mori – a punctat Dr. ing. Flaviu Dilertea (foto 2) în calitatea sa de primar – prin departamentul agricol, a oferit consiliere pentru activități care au vizat plantarea și îngrijirea de pomi, flori, pentru realizarea Colțului Verde al clasei. Primăria a oferit expertiza  necesară în activitățile care au vizat colectarea selectivă, iar biblioteca comunei a pus la dispoziție cărți, atlase geografice și botanice, a oferit îndrumare de specialitate pentru realizarea unor afișe/prezentări de succes despre mediu, schimbări climatice, educația STEM, geoparcuri europene etc.

Parcul Național Retezat a sprijinit organizarea unor activități care promovează reguli într-un astfel de parc și consecințele nerespectării acestora. De asemenea, experții din cadrul PNR au oferit consiliere pentru activități care vizează organizarea unui Colț Verde al clasei, iar Salvamont Hunedoara a organizat cursuri de prim ajutor pentru situații neprevăzute în cazul unor excursii în natură, în special pe trasee montane.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

La sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara – după cum ne spunea inspectorul șef Adrian Florin BOZDOG – a avut loc un simpozion dedicat acțiunilor cu privire la Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, care stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

La această acțiune, alături de inspectorii de muncă, au participat 25 de antreprenori, reprezentanți ai firmelor de consultanță și ai serviciilor externe de prevenire și protecție.

În cadrul simpozionului, invitații au fost informați cu privire la Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii, pentru anul 2025, care conține mai multe campanii naționale de verificare și actiuni de conștientizare, având ca scop îmbunătățirea respectării legislației privind securitatea și sănătatea în muncă.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a reamintit cu această ocazie angajatorilor importanța respectării legislației din domeniul SSM, întrucât o mai bună implementare contribuie direct la scăderea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și la menținerea unei forțe de muncă sănătoase și productive.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

 

 

 

23 – 25 mai 2025, Voivodina, Serbia:

Proiect transfrontalier: „Monumente comemorative ridicate în Voivodina, Serbia, în amintirea deportării, strămutării forțate, a refugierii și expulzării germanilor după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial”, proiect inițiat de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și de Societatea pentru Cooperare Sârbo-Germană Sremska Mitrovica / Društvo za Srpsko-Nemačku Saradnju Sremska Mitrovica (Jovica Stević & Bruno Schmee), împreună cu Asociația Germanilor „Syrmisch Mitrowitz” / Udruženje Nemaca „Syrmisch Mitrowitz” Sremska Mitrovica (președintă: Andrijana Bauer Živković), cu Consiliul Național al Minorității Germane din Serbia / Nacionalni Savet Nemačke Manjine u Srbiji (președinte: M.Sc. Michael Plac) și cu Asociația Șvabilor Dunăreni din Landul Baden-Württemberg, Germania / Landsmannschaft der Donauschwaben in Baden-Württemberg (președinte: Hans Supritz).

Proiectul este gândit ca fiind parte a comemorărilor organizate la 80 de ani de la începutul acestor tragice evenimente.

 

26 mai 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.

Expoziție de desene ale elevilor din clasa a IV-a B, Colegiul Național „Mircea Eliade“, coordonatori: prof. Ioana Groze & prof. Alexandra Ioana Morariu.

Scurt intermezzo muzical cu Grupului muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

27 mai 2025, ora 11.00, Sala festivă a Primăriei Municipiului Panciova / Voivodina, Serbia:

„Libertatea” – 80 de ani de existență.

Participarea la festivitățile prilejuite de jubileul Casei de Presă și Editură „Libertatea” a comunității românești din Serbia.

 

28 mai 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Anul omagial Cardinal Iuliu Hossu (*31 ianuarie 1885, Milaș / Bistrița-Năsăud – †28 mai 1970, București).

Expoziție documentară din colecția Bogdan Andrei Mihele și vizionare de film.

 

 

Programm für die Zeitspanne 23. – 28. Mai 2025:

 

23. – 25. Mai 2025, Wojwodina, Serbien:

Grenzüberschreitendes einmaliges Projekt: „Denkmäler / Gedenktafeln, errichtet in der Wojwodina, Serbien in Erinnerung an die Deportation, Flucht und Vertreibung der Donauschwaben”, initiiert vom Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen, vom Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ und von der Gesellschaft für serbisch-deutsche Zusammenarbeit Syrmisch Mitrowitz / Društvo za Srpsko-Nemačku Saradnju Sremska Mitrovica (Jovica Stević & Bruno Schmee), in Zusammenarbeit mit dem Verband der Deutschen „Syrmisch Mitrowitz” / Udruženje Nemaca „Syrmisch Mitrowitz” Sremska Mitrovica (Präsidentin: Andrijana Bauer Živković), mit dem Nationalrat der Deutschen Minderheit in Serbien / Nacionalni Savet Nemačke Manjine u Srbiji (Präsident: M.Sc. Michael Plac) und mit der Landsmannschaft der Donauschwaben in Baden-Württemberg (Landesvorsitzender: Hans Supritz).

Ein Projekt, im Jahr des Gedenkens zu 80 Jahren seit dem Beginn dieser tragischen Ereignisse gedacht.

 

26. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Lob der Kindheit!“ (XVIII. Auflage): Eine Ausstellung von Zeichnungen der Schülerinnen und Schülern der IV. B Klasse,  „Mircea Eliade“-Nationalkolleg, Koordinatoren: Prof. Ioana Groze & Prof. Alexandra Ioana Morariu, anlässlich des 1. Juni, dem internationalen Kindertag.

Kleines Intermezzo mit der „Resicza”-Musikgruppe Reschitza (Koordinator: Iuliu Fazakas).

 

27. Mai 2025, 11:00 Uhr, Festsaal des Rathauses Pantschowa / Wojwodina, Serbien:

„Libertatea” – 80 Jahre Existenz.

Teilnahme an den Festlichkeiten anlässlich des Jubiläums des Presse- und Verlag-Hauses „Libertatea” der rumänischen Gemeinschaft Serbiens.

 

28. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Hommage-Jahr Kardinal Iuliu Hossu (*31. Januar 1885, Milaș / Bistritz-Nassod – †28. Mai 1970, Bukarest).

Dokumentationsausstellung aus der Sammlung Bogdan Andrei Mihele und Filmvorführung.

Școala Gimnazială din Sarmizegetusa – după cum ne relata prof. Argentina Loredana Tonca,  în calitatea sa de director – a fost gazda unui eveniment educativ internațional de amploare, desfășurat în cadrul programului Erasmus+Project Code: 2023-2-PL01-KA210-SCH-000177404 și intitulat sugestiv „De vorbă cu dinozaurii”. Proiectul a reunit elevi și profesori din România, Portugalia, Polonia și Turcia, care au participat la activități interactive, menite să promoveze cunoașterea patrimoniului geologic și paleontologic din Țara Hațegului.    

Cu sprijinul Geoparcului Intenațional UNESCO Țara Hațegului, recunoscut la nivel internațional ca membru al Rețelei Europene și Globale a Geoparcurilor (EGN/UGGp), participanții au explorat, atât teoretic cât și practic, un spațiu unic în lume – insula Hațeg de acum 70 de milioane de ani, locul unde au trăit dinozaurii pitici și pterozaurii giganți.

Proiectul – ne spunea prof. Simona Elena Crainic – a debutat cu o prezentare a partenerilor internaționali, urmată de discuții despre diversitatea geologică și paleontologică. Elevii au învățat despre istoria Geoparcului și au creat postere și sloganuri despre acesta, punându-și în valoare creativitatea.

S-a adus în prim-plan o discuție provocatoare despre ce ne învață dinozaurii despre trecut și viitor, completată de un atelier de design pentru patru mascote dinozaur, câte una pentru fiecare țară participantă. Elevii au descoperit geoparcurile europene și au pătruns în fascinanta lume a dinozaurilor din Insula Hațeg.

Activitățile au pus accentul pe colaborare și învățare: elevii au lucrat în echipă la un glosar multilingvistic al animalelor dispărute, au vizitat Geoparcul și au participat la o expoziție despre efectele climei și extincția dinozaurilor. Ziua s-a încheiat cu un joc educativ KAHOOT despre Geoparcul Internațional Țara Hațegului.

În ultimele zile de proiect, tinerii au revenit în teren, participând la excursii și prezentări despre importanța educației publice pentru conservarea geo-patrimoniului. Sub îndrumarea geocercetătorilor, au descoperit zone speciale de conservare și au folosit hărți interactive pentru a învăța despre dinozauri. Echipele au planificat dezvoltarea produselor educaționale finale și activitățile de diseminare. Evenimentul s-a încheiat cu o ceremonie de înmânare a certificatelor de participare și o cină de rămas bun, plină de emoții și promisiuni de revedere.

Proiectul „De vorbă cu dinozaurii” nu a fost doar o experiență de învățare, ci și o lecție vie despre colaborare, patrimoniu, mediu și prietenie între culturi. În inima Țării Hațegului, acolo unde cândva cutreierau dinozaurii, tinerii participanți au demonstrat că educația poate uni și inspira, lăsând în urmă nu doar cunoștințe, ci și amintiri de neuitat.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

CUVINTE CARE CONTEAZĂ – CONCURS DE REPORTAJE „DORU DINU GLĂVAN” și CONCURS DE INTERVIURI „OANA CENAN GLĂVAN” – Reșița „Micii mari jurnalişti”, ediția a IlI-a, 2025.

Reportajele și interviurile realizate vor fi trimise până la data de 05.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro, în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin, adresa de WhatsApp: 0734 749 383.

Material realizat de Camelia Duca, director executiv al Societății „Metarsis”

22 mai 2025, ora 15.30, Holul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

Salonul de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

 

22. Mai 2025, 15:30 Uhr, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

21 mai 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare (21 mai), organizată prin editarea și lansarea unei broșuri în cadrul căreia se prezintă comunitatea slovacă din Banatul Montan.

Expoziția artistei plastice Viorica Ana Farkas, membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița.

Istoria Țării Cărașului în studii și documente inedite din colecții de familie, prezentate de dr. Ionel Bota (Oravița) / partea a III-a.

Prezentare de carte: „bilanț sentimental. 101 poezii” de Ion Rășinaru (Anina), apărută la Editura „Castrum de Thymes”, Giroc, 2025.

 

 

21. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Welttag der kulturellen Vielfalt für Dialog und Entwicklung (21. Mai), durch die Herausgabe einer Broschüre, die die slowakische Minderheit im Banater Bergland vorstellt.

Kunstausstellung Viorica Ana Farkas, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ Reschitza.

Die Geschichte des Karascher Landes in Studien und Dokumenten aus dem Familienarchiv, mit Dr. Ionel Bota (Orawitza) / Teil III;

Buchpräsentation: „bilanț sentimental. 101 poezii” (= „Sentimentale Bilanz. 101 Gedichte”) von Ion Rășinaru (Anina), erschienen im Verlag „Castrum de Thymes”, Giroc, 2025.

Zilele trecute am avut șansa unei excursii organizate de Agenția de turism Hello Holidays în Italia, Franța și Elveția.

Au fost 8 zile pline de experiențe frumoase, locuri noi și interesante, momente plăcute alături de ceilalți turiști.

Țin să fac o reverență doamnei Elena Dumitrescu, ghidul care ne-a călăuzit pașii prin toate locurile, cu povești știute și neștiute, un ghid foarte documentat, care face totul cu multă pasiune, cu o vitalitate de invidiat.

De asemenea, mulțumesc pe această cale proprietarului Hotelului LeSoleil din Corliod – Challand Saint Anselme, Valea Aosta, unde am fost cazați, Salvattore, pentru amabilitatea cu care am fost întâmpinați, precum și soției sale, Rita, care în fiecare seară ne-a delectat cu preparate delicioase autentice italienești.

Și, nu în ultimul rând, lui Daniel, conducătorul autocarului de ultimă generație, care ne-a dus cu mult profesionalism pe toate drumurile și tunelurile întâlnite de-a lungul miilor de kilometri.

Despre Italia nu poți vorbi decât la superlativ, iar despre Elveția nu vom găsi decât cuvinte de laudă, de apreciere și de respect.

Citește articolul întreg:

Continuă lectura →

Martin Olaru într-un scurt dialog cu Mădălina Corina Diaconu.

foto: Sălaș cu ocol întărit, Rudăria, 1980, colecția Martin Olaru.



Interviu difuzat și în emisiunea Cu…mint de weekend, Radio România Cultural.

19 mai 2025, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Elogiu Nuanței“. Academicianul reșițean MIRCEA MARTIN – reper şi model al culturii române de azi. Vizionarea înregistrării Academiei Române din 24 aprilie 2025.

 

 

19. Mai 2025, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Lob der Nuance“. Akademiker MIRCEA MARTIN aus Reschitza – ein Wahrzeichen und Vorbild der heutigen rumänischen Kultur. Gemeinsames Anschauen der Aufzeichnung der Rumänischen Akademie vom 24. April 2025.

 

Membri ai Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și-au dat întâlnire la Arad, în cadrul Zilelor Administrației Arădene.

Întâlnirea regională organizată cu acest prilej a avut loc în cadrul Secțiunii Presă. Au participat: Sorin Stanciu, președinte al UZPR; Dan Constantin, vicepreședinte al UZPR; Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR; reprezentanți ai filialelor din vestul țării: Anca Mihaela Dincă – Alba Iulia, Cosmin Puriș – Cluj-Napoca; Sorin Blada – Hunedoara; Nicolae Băciuț – Târgu Mureș; Ion Cucu – Reșița, Ioan David – Timișoara, Dumitru Buțoi – Timișoara; reprezentanți ai UZPR București:  Marius Simion și Robert Micu, filiala arădeană fiind reprezentată de președintele Vasile Filip, prim-vicepreședintele Lavinia Betea, vicepreședintele Doru Sinaci,  secretarul Lucia Bibarț și Gabriel Constantinescu.

Dezbaterea a avut ca temă „Implicarea filialelor în promovarea istoriei și culturii locale”, lucrările fiind coordonate de președintele Sorin Stanciu.

În deschiderea dezbaterii, Vasile Filip, președintele UZPR Arad, a prezentat invitaților câteva aspecte din activitatea Filialei „Ioan Slavici” pe care o conduce. „În ceea ce privește implicarea filialei în promovarea istoriei și culturii locale vă pot spune că, la Biblioteca Județeană «A.D.Xenopol», ființează de ani buni «Asociația istoricilor și oamenilor de cultură din Arad», coordonată de dr. Doru Sinaci, vicepreședintele filialei noastre. Pasionații se întâlnesc în fiecare miercuri și discută diverse probleme precum cercetări, cărți, conferințe, etc. De remarcat că ei au realizat peste 200 de monografii, au publicat un dicționar istoric (în 3 volume) al localităților arădene, o monografie economică a Aradului (tot în trei volume), etc. Și  mai pot preciza că, în această asociație, sunt cuprinși peste zece membri din filiala noastră”, se arată printre altele în informarea făcută de Vasile Filip.


Propuneri pentru statut

În ceea ce-l privește, președintele Sorin Stanciu a dorit să accentueze rolul filialelor în bunul mers a uniunii, informând participanții cu privire la necesitatea modificării statutului și că se așteaptă propuneri din teritoriu. „Reluăm discutarea proiectului de statut, având în vedere că actualul statut trebuie modificat”, a spus Stanciu, menționând că structura centrală a UZPR va rămâne deschisă oricăror propuneri venite din filiale. „Insist pe ceea ce filialele trebuie să facă. Vom intensifica și galele excelenței, pe care le organizăm la sfârșitul anului, apelând și la filiale, urmând să instituim un premiu de excelență și pentru activitatea filialelor”, a mai adăugat președintele UZPR. În continuare, vicepreședintele Dan Constantin a vorbit despre redactarea noului statut. „Au apărut propuneri de îmbunătățire. Se lucrează la o mai bună definire a calității de jurnalist profesionist. Legat de Comisia Profesională, noul statut spune că modificarea regulamentului se aprobă de Consiliul Director, pentru o aducere mai rapidă a deciziei la realitățile care apar”, a informat Dan Constantin. „Noul statut este un statut preponderent al filialelor”, a ținut să precizeze vicepreședintele Emil Stanciu.


Cu ochii pe ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană

Referindu-se la apariția mai multor entități înființate cu scopul de a reprezenta jurnaliștii, Nicolae Băciuț, președintele filialei UZPR Mureș, a propus introducerea unei prevederi potrivit căreia un membru al UZPR să nu aibă dreptul de a face parte decât dintr-o singură organizație jurnalistică, iar Lavinia Betea a propus ca atunci când se iau decizii cu privire la statut să se aibă în vedere ce se întâmplă în alte state din Uniunea Europeană. „Ar trebui să fim mult mai atenți la ceea ce se întâmplă în UE”, a punctat prim-vicepreședintele UZPR Arad, în condițiile în care mediul virtual este invadat de influenceri și creatori de conținut. La rândul său, Cosmin Puriș, președintele UZPR Cluj, a propus ca definirea conceptului de jurnalist să plece de la prevederile Legii 69/2022.

În altă ordine de idei, Sorin Blada, președintele UZPR Hunedoara, a vorbit despre un protocol de colaborare cu o clasă multimedia din Deva, iar Vasile Filip, președintele UZPR Arad, a ridicat problema implicării UZPR în ceea ce privește apărarea în instanță a ziariștilor, supuși unor presiuni tot mai mari în ultima vreme, în timp ce Cosmin Puriș a cerut sprijin având în vedere că Poșta Română urmează să majoreze din nou tarifele de distribuire a publicațiilor, ceea ce va duce implicit la o scumpire a abonamentelor și o scădere a numărului de cititori. (arq.ro)

Foto: Marius Simion, Vasile Zărăndan

17 mai 2025, orele 18.00 – 21.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

105 ani de la nașterea Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea (*18 mai 1920, Wadowice, Polonia / Karol Józef Wojtyla – †2 aprilie 2005, Vatican): Expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla.

150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria: Expoziție documentară din colecția Bogdan Andrei Mihele;

Expoziție de afișe de la manifestările Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, ianuarie – mai 2025.

 

 

17. Mai 2025,18:00 – 21:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

105 Jahre seit der Geburt des Hl. Papstes Johannes Paul II. (*18. Mai 1920, Wadowice, Polen / Karol Józef Wojtyla – †2. April 2005, Vatikan). Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

150 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte. Dokumentationsausstellung von Bogdan Andrei Mihele;

Plakate-Ausstellung von den Veranstaltungen in der „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, Januar – Mai 2025.

 

În cadrul programului național Săptămâna Verde, elevii și profesorii de la Școala Gimnazială Romos – după cum afirma prof. Cristian Romulus Groza  în calitatea sa de director – s-au implicat cu entuziasm într-o serie de activități dedicate protejării naturii și învățării prin experiență directă. Sub motto-ul „Sădește o plantă și te vei bucura de fapta ta”, curtea școlii s-a transformat într-un adevărat atelier verde, unde mâinile harnice ale copiilor au sădit flori și copaci, aducând un plus de frumusețe și prospețime spațiului școlar.

Îndrumați de cadrele didactice, elevii au învățat cum se plantează corect o floare sau un pom, cum se îngrijește și cât de important este respectul față de mediul înconjurător. Activitatea a fost un prilej nu doar de muncă în echipă, ci și de conștientizare a responsabilității fiecăruia față de natură. Pe lângă plantarea pomilor și florilor în curtea școlii, o activitate deosebit de îndrăgită de elevi a fost cea de plantare a florilor în ghivece, desfășurată în interiorul școlii. Clasele au devenit adevărate ateliere de grădinărit, unde copiii, echipați cu mănuși, lopățele și multă voie bună, au pregătit pământul și au plantat, cu grijă, diverse flori colorate: petunii, mușcate, crăițe, panseluțe, garofițe, trandafiri, primule și kalanchoe.

Ghivecele au transformat sălile de clasă și holurile școlii într-un spațiu mai cald, viu și prietenos. Copiii au învățat cum să aleagă tipul potrivit de pământ, cum se udă corect plantele și câtă lumină are nevoie fiecare floare pentru a crește sănătoasă. Pentru mulți dintre ei, a fost prima experiență de acest fel, iar bucuria de a vedea planta prinsă și înflorind a fost una sinceră și molipsitoare.

Activitatea a avut și un rol educativ important, cultivând răbdarea, responsabilitatea și grija față de lucrurile vii. Fiecare copil a primit sarcina de a îngriji propriul ghiveci, devenind astfel „părintele” unei plante pe care trebuie să o crească și să o protejeze. Entuziasmul cu care au revenit zi de zi să vadă progresul florilor dovedește cât de mult a contat această experiență pentru ei.

Această inițiativă a demonstrat încă o dată că educația ecologică nu trebuie să fie doar teorie, ci poate prinde rădăcini prin gesturi simple, dar cu impact profund. Plantele din ghivece nu sunt doar un decor viu în școală, ci și simbolul implicării, al grijii și al legăturii dintre copii și natură.

Pe lângă acțiunea de plantare, copiii au avut parte și de o vizită educativă într-o livadă de meri din localitate. Acolo, au descoperit tainele îngrijirii pomilor fructiferi, de la tăierile de întreținere și formare, până la aplicarea tratamentelor necesare pentru menținerea sănătății copacilor. Ghidați de specialiști în pomicultură, elevii au învățat, pas cu pas, cum se întreține o livadă și care sunt pașii pentru o recoltă bogată și sănătoasă.

Această experiență a fost una valoroasă atât din punct de vedere educațional, cât și emoțional. Elevii au plecat nu doar cu informații noi, ci și cu sentimentul că au contribuit activ la protejarea și înfrumusețarea mediului înconjurător.

Săptămâna Verde de la Școala Gimnazială Romos – a adăugat prof. Iulia Apostu  –  a fost un exemplu de bună practică în educația ecologică și de implicare comunitară la care au contribuit și profesorii: Arion Purcariu Mariana, Rusan Aurelian, Homorodean Mirela, Sălai Dalina, Jibotean Cornelia, Vasiu Maria, Kiss Maria și Arion Purcariu Ana.

Prin activități concrete și experiențe directe, copiii au învățat o lecție esențială: fiecare plantă sădită astăzi este o promisiune pentru un viitor mai curat și mai verde.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Proiectul „Ziua bună pe Via Transilvanica” – după cum ne spunea prof. Argentina Loredana Tonca, în calitatea sa de director al Școlii Gimnaziale Sarmizegetusa  – este implementat de Asociația Tășuleasa Social, unde elevii școlilor din localitățile pe unde trece „drumul care unește” din județele Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara au participat trei weekend-uri în luna aprilie la ateliere de lucru în campusul de la Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud.  

Am participat alături de elevele Amalia Stoiconi și Maria Lobonț la atelierele de lucru, am făcut pași în drumeție pe Via Transilvanica, am vorbit despre biodiversitate, ecologizare, protecția mediului, voluntariat, dar și despre cum să fii un bun ghid pentru turiștii care străbat o parte din Terra Romana de pe teritoriul comunei Sarmizegetusa.

Mulțumim tuturor participanților și organizatorilor care au fost alături de noi, împreună cu cel care a pus suflet „drumului care unește”, Alin Ușeriu.

Împreună am sărbătorit Ziua voluntarilor pe Via Transilvanica. 10 mai a fost ziua voluntarului de pe Via Transilvanica, unde peste 3000 de elevi au participat la cea mai mare mobilizare organizată de către Tășuleasa Social pentru o acțiune de ecologizare pe traseul celor 1400 de kilometri de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, care am sărbătorit-o alături de Alin Ușeriu, căruia îi mulțumim pentru prezență în mijlocul comunității noastre, fiind chiar un „părinte de drum” al acestei porțiuni din Terra Romana.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR