Pe 26 iunie este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional.
În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor.
Stema naţională actuală a României a fost realizată după Revoluţia din Decembrie 1989.
În anul 1834, tricolorul a fost adoptat întâi în Țara Românească, ca drapel de luptă, după ce domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor și pavilioanelor navale de luptă. Potrivit Rador, steagul a fost adoptat de revoluţionarii de la 1848, apărând în aceeaşi perioadă şi în Moldova – la 27 martie 1848 la hotelul Petersburg din Iași, la Adunarea constituantă prezidată de Vasile Alecsandri -, în Ardeal, la Adunarea de la Blaj – 3/15 mai – 5/17 mai 1848 – și la Paris, unde a fost arborat pentru prima dată la la 26 aprilie 1848.
Apoi, Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti stabilea, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848, că steagul naţional are trei culori – albastru, galben, roşu, iar pe flamuri este înscrisă deviza „Libertate, Dreptate, Frăţie”. Deşi la început poziţionarea culorilor era pe orizontală, cu albastrul în partea superioară, în scurt timp s-a trecut la dispunerea culorilor pe verticală, în forma cunoscută astăzi.
În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
În anul 1867 era adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I.
În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica. În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, la articolul 1, între altele, prevedea faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”
Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Drapelul României se arborează temporar cu prilejul Zilei Naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, sau de alte înalte personalităţi politice, sau în cazul unor ceremonii militare, competiţii sportive, ori în timpul campaniilor electorale. Drapelul României se arborează, de asemenea, la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate.
Am intrat în posesia acestei renumite reviste, editate de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, tocmai în zi de Cap de Vară, când amuțește cântecul cucului, dar se deschid holde și ceruri – de Sânzîene. Așadar, o zi numai bună de lectură, împletind frumosul cu utilul, solarul cu hora paginilor și metaforicul cu realul (iată, deci, flori de sânzîene, zâne bune și revistă, ca o carte în dar, la o pură sărbătoare).
Conținuturi
Revista UZP, de vară a venit cu bucuria și învoiala sărbătorilor ancestrale (Sânziene și Sântetru-Sîmpetru, Sfântul Petru și Pavel), propunând, ca unic model, un spectru de subiecte, de o valoare și interes, de raft întâi și semnate de consacrate nume, din presa actuală.
Codul nostru deontologic are în centrul său respectul față de adevăr, față de corectitudinea informației, respectul față de contrarii. (Sorin Stanciu, Președinte al UZPR).
Spicuind din sumar de conținuturi și titluri, (Actualitate, Eveniment, Indicativ, Repere, Reflexii, Proiecții, Reverberații, Panorama, Valențe, Reportaj, Caleidoscop, Caricatură de presă ș.a) ne vom îngădui a face o pledoarie pentru o altfel de îmbietoare lectură. Asta în condițiile în care jurnalismul, calitățile unui slujbaș de presă, istoricul presei ori manipularea acesteia (versus AI) au devenit o Fata Morgana (actuală).
Doar timpul va arăta cum vor integra societățile inteligența artificială în lumea politică, așa cum au făcut-o în alte domenii unde până nu demult se credea că oamenii nu vor putea fi înlocuiți (Roxana Istudor, Filiala Sector 2 București).
Sunt, spre a fi citite, subiecte care promovează nume de reviste vechi (pentru timpuri noi), altele se referă la mersul istoriei (în context actual), sunt eseuri și penseuri, care plimbă ochi de lector chiar și înspre Gutenberg, în anul 625 existenței acestuia, în istoria tiparului.
Și dacă e descris Muzeul Gutenberg din Mainz (Mihai Sălcuțan) și dacă tot aparținem de revista Gutenberg de Arad, trebuie să consemnăm că trei nume care semnează în prezenta ediție UZP, Roxana Istudor, Laurențiu Szemkovics și Ion Dulugeac, membri marcanți ai UZPR, ne onorează cu absolute contribuții scrise și în revista arădeană (un modest lujer, de acum, al prețioasei reviste, de o academică ținută, ediția cu numărul 38).
Suntem tot în sfera jurnalistică arădeană și suntem deosebit de încântați a fi consemnat, în paginile 26-31, despre vizita istorică de la Arad a Delegației UZPR (în frunte cu domnul președinte Sorin Stanciu), alături de reprezentanți ai altor filiale din zona de vest și de a fi fost martorii unor fapte și întâmplări culturale deosebit de importante pentru Filiala noastră (pe care, nu contenim a le discuta cu merituosul președinte Vasile Filip sau a le promova în diferite sfere de activitate).
Contribuția noastră constă într-o amplă cronică a Zilelor Administrației Arădene, cu o Secțiune Specială de presă și maraton lansări de carte, la care se adaugă o impresionantă imagologie (semnată de Marius Simion și Octavian Mircea Boran).
Concluzii
La impecabila realizare de conținut și formă a revistei UZP (număr 38/2025) și-a adus contribuția un colectiv format din: redactor șef, Dan Constantin; redactor șef-adjunct, Roxana Istudor; concept grafic, Bogdan Cercel, Boukuria Info; senior editori: George Coandă, Marian Nencescu, Benone Neagoe, Valentin Uban; redactor Teodora Marin; fotoreporter Marius Simion.
Se cuvin, de asemenea, amintite conținuturile celor două coperte (Coperta I reflectă ilustrativ și impresiv aspecte de la Zilele Administrației Arădene, iar Coperta IV promovează producțiunile editoriale marca Editura UZP).
Fie-ne îngăduit a dedica aceste marginalii pe seama subiectelor care compun revista UZP ca pe un modest omagiu adus Zilei Ziaristului Român (28 iunie), în Anul Eminescu 175 (Mihai Eminescu conducând revista „Timpul” – 1877-1883).
– Anul școlar s-a încheiat. Doamna prof. Lenuța Aurelia CÎNDEA, în calitatea dvs. de director al Școlii Primare Mărtinești, punctați-ne cele mai reușite activități cu elevii, din ultima parte a anului școlar.
– Da. Amintesc drumeția în Inima Daciei. Zi de poveste la Sarmizegetusa Regia.
Am petrecut o zi minunată în inima Munților Orăștiei, cu o vizită plină de emoție la Sarmizegetusa Regia, locul unde istoria dacilor încă mai șoptește printre pietre. Atmosfera, natura și energia locului ne-au încărcat sufletele.
După plimbare și descoperiri, ne-am oprit la Costești pentru un grătar și puțină distracție – cu râsete, joacă, voie bună, povești și mâncare delicioasă.
O zi perfectă, cu elevi frumoși și momente de neuitat în prezența cadrelor didactice: Anca Arnăutu, Danciulescu Denisa, Adriana Viscan și Lenuța Aurelia Cîndea.
Și încă ceva. De 1 Iunie, școala noastră s-a umplut de culoare, râsete și entuziasm. Am marcat Ziua Internațională a Copilului prin activități speciale, jocuri, surprize dulci și momente de neuitat. Copiii au fost în centrul atenției, iar bucuria lor a fost cea mai frumoasă recompensă.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Întâlnirea conducerii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cu președinții și coordonatorii de filiale din zona Moldovei s-a desfășurat la Roman și a fost un nou moment prin care Uniunea și-a demonstrat coeziunea.
Alături de președintele UZPR, Sorin Stanciu, de vicepreședintele Emil Stanciu, de Ruxandra Săraru, membru al Consiliului Director, de Sorin Ovidiu Bălan, vicepreședinte al JODA, de Constantin Dumitru, membru în Comisia de Atestare Profesională, de Lavinia Șandru, șef Departament Evenimente, de asistentul Marius Simion, de Narcis Luca și Robert Micu s-au aflat, într-o reuniune cu accente profesionale și amprentă de unitate: Grigore Radoslavescu, președintele Filialei Iași, Ioan Damaschin, președintele Filialei Dobrogea, Cornel Cepariu, președinte al Filialei Bacău, Ioan Pamparău, președinte al Filialei Brașov-Covasna, Geanina Buftea, președinte al Filialei Neamț, Maria Staciu, președinte al Filialei Galați, Emanoil Dobrescu, președinte al Filialei Brăila și Victoria Funari, președinte al Filialei Chișinău. Gazdele au fost reprezentate de Cornel Paiu, președinte al Filialei Roman, Petru Frăsilă, președinte de onoare al Filialei Roman, prim-vicepreședinții Ion Asaftei și Emilian Marcu, care i-au primit cu căldură pe oaspeții de la București.
De asemenea, reuniunea a fost onorată de prezența reprezentanților autorităților locale, în frunte cu prefectul județului Neamț, Aurel Bourceanu, în condițiile în care Filiala Roman a UZPR este considerată un focar de presă profesionistă și un reper zonal de utilitate publică. „Sunt onorat să fiu într-un astfel de anturaj ales, printre jurnaliști cu experiență și cu vechime în presa adevărată, veche sau nouă, dar cu oameni profesioniști. Sunt sigur că în această întâlnire veți discuta problemele presei adevărate și modalitățile de contracarare a ceea ce se numește fake-news și tot ce înseamnă denaturarea adevărului. Rolul dvs. este foarte important pentru a scoate adevărul la iveală. Vă aduc mulțumirile mele pentru această misiune, deloc ușoară, pe care v-ați asumat-o”, a afirmat prefectul. Evenimentul a debutat cu o slujbă de pomenire care l-a avut în prim-plan pe Cornel Paiu, care este preot: „Îi urez bun venit președintelui UZPR, Sorin Stanciu. În aceste zile, aici, la Roman, aș putea spune că este centrul presei românești. Suntem aici pentru a face ca lucrurile să meargă mai bine pentru UZPR și pentru presa românească”. La rândul său, adresându-se oaspeților, Ion Asaftei a menționat „gestul de maximă onoare pe care îl faceți prin prezența în acest ținut”. „Ce se întâmplă aici este mai mult decât o întâlnire de echipă – este o formă de a ne gândi la cei buni din viața noastră scriitoricească și la faptul că într-o zi, cei din viitor se vor gândi la ceea ce am făcut noi”, a punctat Petru Frăsilă, mărturisind că președintele UZPR „a răspuns imediat” invitației de a veni la Roman. „Sunt onorat să fiu aici. Primul gând care îmi vine în minte este de a vă mulțumi că suntem împreună și pentru efortul dvs. de a ne reuni. Și datorită dvs. am trecut de numărul de 5.000 de membri și avem o influență tot mai mare în viața noastră socială și culturală”, a spus Sorin Stanciu.
Discuțiile care au avut loc în ziua de 20 iunie au relevat, o dată în plus, că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este mult mai mult decât cea mai mare organizație de breaslă din țară. Fidel promisiunii de a acorda mai multă libertate și vizibilitate filialelor, președintele UZPR le-a reamintit celor prezenți despre dezideratele și obiectivele unei organizații care se mândrește cu peste un secol de existență neîntreruptă: „Dorim să fim împreună cu colegii noștri în cât mai multe ocazii, pentru a afla problemele cu care ne confruntăm. În această întâlnire a noastră, profesională, îl invit pe fiecare dintre dvs. să prezinte activitatea filialei pe care o conduce. Mă bucur că suntem aici aproape toți președinții de filiale din Moldova și putem să ajungem la acorduri pe temele și preocupările curente pe care le aveți. Lucrurile se pot analiza prietenește și în mod critic, așa că vă îndemn la sinceritate profesională. Eu și colegii mei am venit nu pentru a vă vorbi, ci pentru a vă asculta”.
Președintele Sorin Stanciu i–a înmânat președintelui Cornel Paiu Medalia jubiliară și o Diplomă de Excelență acordate Filialei Roman a UZPR, iar prim-vicepreședintelui Filialei, Ion Asaftei, medalia jubiliară a UZPR.
Întâlnirea de la Roman a reflectat drumul dinamic și constructiv pe care s-a înscris UZPR în ultimul an, de când au fost alese, în cadrul Adunării Generale din iulie 2024, noile structuri de conducere ale Uniunii. Discuțiile s-au desfășurat cu deplină onestitate, abordându-se deopotrivă teme generale referitoare la presa din România și aspecte ale activității din filiale, acolo unde bate pulsul gazetăriei românești. Această desfășurare firesc pozitivă a fost punctată și de Maria Stanciu, care l-a felicitat pe președintele Sorin Stanciu pentru reușita întâlnirii și a menționat faptul că în ultima perioadă se remarcă un binevenit consens cu valențe profesionale și de utilitate publică accentuată pe care se situează direcția UZPR: „S-a instaurat pacea, ceea ce este foarte important”.
Reuniunea conducerii Uniunii cu președinți de filiale din Moldova a mai inclus o sesiune de reflecție spirituală dedicată Anului Centenar al Patriarhiei Române și o prezentare de noi apariții editoriale, de către autorii acestora.
Cordială, deschisă, densă în discuții și evaluări, întâlnirea de la Roman a trasat, o dată mai mult, reperele coeziunii Uniunii, în prezent și în viitor, importanța majoră a filialelor UZPR, care reprezintă nucleul viu al organizației și ilustrează din plin presa și jurnalismul din România, precum și legătura tot mai pronunțată și mai extinsă a conducerii Uniunii cu membrii din țară și din Diaspora.
Un citat celebru despre cuvintele care zboară, în timp ce scrierile rămân („Verba volant, scripta manent”) este cel mai adesea folosit în sens greșit, pentru a desemna avantajul decisiv acordat scrisului prin permanența sa, în timp ce cuvântul rostit este doar trecător. O deviere prin istoria textului și a lecturii în Occident ajută la clarificarea acestei inversări.
Tradiția este cea fondată de apostolul Pavel, „cuvântul omoară, dar duhul dă viață” (2 Cor., 3-6), o formulă care explică ideea că sensul nu se află în semnificant, ci în mesajul pe care cineva vrea să și-l însușească (semnificatul). Semnificanții (cuvintele) ar funcționa într-un fel de mod transparent. Prin urmare, până în secolul al XI-lea, textele scrise și citite erau considerate partea submersă a complexului mai larg constituit de discurs și posibilele sale semnificații. Discursul nu este perceput ca intrând într-un câmp distinct de analiză, iar „duhul” este privilegiat față de literalitatea „cuvintelor”.
Mai mult, ne aflăm în societăți orale, în care textele sunt cel mai adesea citite mai mult sau mai puțin oral, fie cu voce tare unuia sau mai multor ascultători, fie sieși, în șoaptă: urechea are prioritate față de ochi. În acest citat din Faptele Apostolilor, „etiopianul” citește cu voce tare pentru sine, dar nu „înțelege” „ceea ce citește” și al cărui „spirit” îi rămâne obscur:
Un famen (…) care venise la Ierusalim (…) se întorcea șezând în carul său și citind pe prorocul Isaia. (…) Filip a alergat și a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. I-a zis:
„Înțelegi ce citești?” El a răspuns: „Cum pot, dacă nu mă îndrumă cineva?” Și l-a rugat pe Filip să se suie și să șadă cu el (…).
Famenul i-a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbește prorocul?” Filip, deschizându-și gura… (Faptele Apostolilor 8:27-35)…
Să lăsăm deoparte problema intermediarului care va putea dezvălui și explica un „spirit” al textului altfel inaccesibil majorității. Claudius din Torino a comparat chiar scrisoarea cu un „văl” care maschează sensul discursului: „Fericiți ochii care văd Duhul prin vălul scrisorii”. Metafora obișnuită a trupului (textul) și a sufletului (sensul său) acordă în mod firesc privilegiul acestuia din urmă: atunci când Ieronim traduce Vulgata, și el se concentrează asupra spiritului textului, mai degrabă decât asupra cuvântului și a literalității.
În această configurație, ierarhia dintre cuvântul scris și cuvântul rostit este inversată. Alberto Manguel are, așadar, dreptate să sublinieze interpretarea greșită a citatului latin: cuvintele scrise „rămân” pentru că sunt tăcute, prizoniere ale paginii lor și, parcă, adormite, chiar moarte.
Cititul (și explicația) sunt cele care îi vor elibera și îi vor transforma în aceste cuvinte rostite, vii, care sunt însăși spiritul. Interpretarea corectă a formulei Verba volant, scripta manent ilustrează în cele din urmă corectitudinea teoriei: aceasta trebuie să fie explicită. (vezi: Alberto Manguel, Une Histoire de la lecture, Arles, Actes Sud, 1998).
Am făcut această divagare pentru a atrage atenţia asupra evenimentului care a avut loc miercuri, 18 iunie 2025, de la ora 18:00, în Piaţa Victoriei din oraşul situat pe râul Bega, în lăcaşul unde pe vremuri dăinuia Librăria „MihaiEminescu”, librărie la care am stat la coadă prin anii ´80 pentru a cumpăra romanul Cel mai iubit dintre pământeni, azi, prestigioasa Cărtureşti.
Deschiderea a fost făcută de violonista Marta Chiș, de la Filarmonica Banatul, cu Meditații de Jules Massenet, iar evenimentul a fost moderat de dr. Daniel Luca – poet, romancier și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara. Au avut intervenții: dr. Dorina Măgărin – poetă, prozatoare și jurnalistul Nicolae Toma.
Autoarea Anca-Iulia Beidac a avut intenţia de a ne deschide calea spre o lume interioară la care se accede prin memorie şi rememorare, prin lansarea celui de-al treilea volum de poezii, Amare – o îngemănare de versuri „de dragoste”, „cu dragoste”, „despre dragoste”, despre viaţă, despre noi.
Poeta nu se pierde în aparenţă, nici în detalii, nici nu se lasă subjugată de limbaj. Se regăsesc: intensitatea emoţiei, delicateţea elementelor, expresia stabilă şi inedită, ingenuitatea.
Cartea dedicată anonimului S (în numerologie litera „S” poate sugera ambiție, determinare, curaj și loialitate) este compusă din puzzle: Amare, Intermezzo, Für S, Finalis, P. S.; îmbinarea acestora reconstituind întregul de 108 pagini, apărut anul acesta la Editura Junimea din Iaşi.
Tematica elaborată de poetă ne lansează într-o dublă direcție: mai întâi nostalgia pe care o purtăm în noi pentru ce am pierdut:
„scriu despre dragoste și moarte cu-aceeași
peniță-nmuiată în sângele zilei trecute…
scriu despre dragoste
sfârșitul lumii începe mereu într-o marți” (amo, ergo sum, p. 9)
sau
„tot ce se întâmplă azi am trăit deja mâna ta
mângâindu-mi spatele domol privirea ta prin care trec
zâmbetul tău şi mai ales tăcerea în care mă scufund
goală toate astea au fost demult…” (life on repeat, p. 13),
ori
„cineva să te asculte să-ţi audă inima când eşti departe
să-ţi liniştească tornadele toate
să adune cioburile lăsate de ceilalţi sau chiar de tine
să audă Muzica ta în tăcere
cineva să te mângâie ca pe o vioară perfect acordată
să te ţină de mână în toate momentele tale rele ori
bune ori chiar banale
şi mai ales cineva care să te aducă acasă când te-ai
pierdut” (acasă, p. 22),
alta, cea a realităţii imediate:
„sultanul meu un lac albastru-verde cu ochi de tătar
şi inima rece
prepară cafea la picioarele mele” (prends-moi, p. 11).
Dincolo de temele abordate, simțim că realitatea poeziei se află în altă parte, așa cum amintește criticul Daniel Delas, sub forma unei butade: „Poetul vorbește despre altceva decât despre ce pare să vorbească, dar totuși vorbește despre ce pare să vorbească”[1]:
„mi se spune cuminţenia pământului în zilele când
nu sunt afurisita perfectă
cum ar fi azi o zi lipită de tine
pe sub tricoul alb priveam cum ți se schimbă ritmul
inimii
m-am aşezat comod în liniştea ta
când împărţeai planete nou inventate
nimic mai mult
încep să tac my darling n-o să m-acopăr de cuvinte
în faţa ta
totul e clar limpede cald
sunt o femeie felină cu mulţi chiar prea mulţi feromoni…” (feromoni. felină. femeie, p. 16).
Strategiile de permanentă reconstruire a sinelui, mereu supus vicisitudinilor, ne fac să gravăm versurile lui Baudelaire din Albatrosul:„Poetul e ca prinţul din cerul înnorat,/” Ce prin furtuni colindă şi ia în rîs arcaşii;/ Pe humă-n hăituiala mulţimii aruncat,/ Gigantica-i aripă îi stînjeneşte paşii”[2].
Forma cărţii este fără îndoială o formă simbolică, în sensul în care Erwin Panofsky vorbeşte despre ea în La perspective comme forme symbolique[3], adică o formă care exprimă de o manieră implicită un întreg ansamblu de valori şi reprezentări. Coperta 1, Norul Iuliei Şchiopu ne trimite cu gândul la Molière cu ale sale Femei savante .
Să ne amintim fabula: „despre albine și păianjeni” în care Marc Fumaroli vorbeşte [4] , unii oameni ezită să stabilească care a fost abordarea lor personală: au fost albine care, după ce au polenizat şi-au produs propria miere ori sunt păianjeni care își extrag chintesența operei din propria substanță?
Las cititorului plăcerea descoperirii și libertatea de a decide, iar autoarei îi urăm viaţă lungă sub patronajul celor trei muze: Aedea („cântul”), Meletea („meditația”) şi Mneme („memoria”).
Dorina Măgărin, Timişoara
[1] D. Delas, Guide méthodique pour la poésie, Paris, Nathan, 1990, p. 19.
[2] Baudelaire, Florile răului, Editura Eminescu, 1991, p. 14.
[3] Erwin Panofsky, La perspective comme forme symbolique, Paris, 1976, p. 160-182.
[4] M. Fumaroli, Le Sablier renversé: des Modernes aux Anciens, Paris, gallimard, 2013, p. 683, note 148.
La Biserica Ortodoxă din frumoasa localitate hunedoreană Cinciș-Cerna un număr mare de credincioși, copii, tineri și mulți seniori au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Preasfințitul Părinte Nestor – Episcopul Devei și Hunedoarei și Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanu însoțiți de un sobor de preoți.
A urmat slujba parastasului pentru părintele mărturisitor Crăciun Opre (foto 1) trecut la Împărăția cea veșnică în anul 2012 și care în luna iunie a anului în curs ar fi împlinit 100 de ani de la naștere.
În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți în Biserică, Preasfințitul Părinte Nestor a punctat jertfelnicia cu care părintele Crăciun Opre a slujit pe Dumnezeu, iar pe credincioși i-a îndrumat mereu spre dreapta credință ortodoxă.
Nu a lipsit Sfințirea Crucilor de la mormintele părintelui Crăciun Opre și al preotesei Anișoara Opre, ca de altfel a acoperișului decorativ din lemn aflat deasupra acestora.
Dar iată și câteva date biografice ale păintelui: s-a născut în satul Cărăsău din județul Bihor, ca fiu a lui Crăciun și Saveta Opre.
Face școala primară în satul natal și studiază la Școlile normale „Iosif Vulcan” din Oradea și „Dimitrie Țichindeal” din Arad.
În anul 1947 este admis la Academia Teologică din Arad, iar în anul 1948 este arestat.
Timp de 8 ani cunoaște 7 temnițe comuniste din România.
În mai 1956 este eliberat din închisoare și devine student la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu și în anul 1959 obține licența.
Cere obținerea unui post de preot, dar este refuzat.
Se angajează la Exploatarea minieră Teliuc (Secția Poiana Ruscă).
În această perioadă se căsătorește cu Anișoara Opre din localitate, iar taina cununiei o face în biserica satului. Această cununie a fost ultima dinaintea inundării bisericii în vederea construirii unui baraj de acumulare necesar pentru Combinatul Siderurgic din Hunedoara.
După grațierea deținuților politici, teologul Crăciun Opre primește autorizația de hirotonire de la Departamentul Cultelor.
Este hirotonit la 1 noiembrie 1964, de către Preasfințitul Teoctist, atunci Episcop al Aradului și viitor patriarh al României. Îi este încredințată parohia Hășdău.
Este transferat și numit preot la parohia Cinciș-Cerna și primește ca ascultare continuarea ridicării bisericii începută în anul 1965 de către preotul Anton Rudeanu.
Se dedică împreună cu preoteasa Anișoara la finalizarea construcției bisericii a cărei sfințire a avut loc în anul 1984. În anul 2011 părintele Crăciun Opre se pensionează, iar în anul 2012, în duminica Floriilor, a pleacat în Împărăția cea veșnică.
Prezent la această ceremonie religioasă ing. Mircea Popa, viceprimarul Hunedoarei, ne-a declarat: Momentele la care am participat au fost un semn de cinstire creștinească a părintelui Crăciun, omul caracterizat de blândețe, îndrăzneală și mărturisire a dreptei credințe din a cărei izvoare și-a adăpat neîntrerupt sufletul, viața.
Intervenind Vili Orășan, consilier la Asociația CARP „Speranța” Hunedoara, a adăugat: Totul a fost un moment de aducere-aminte și respect pentru faptele bune ale părintelui care i-au împodobit viața pe pământ.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Publicația-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România își face din nou datoria de onoare de a reflecta pulsul Uniunii – și, prin acesta, nenumăratele fațete ale muncii jurnalistice – odată cu apariția numărului 38.
Ca revistă realizată în întregime de jurnaliști, UZP vine în fața cititorilor cu un sumar care reflectă faptul că membrii Uniunii luminează orice colț de viață a cetății, oriunde se află și activează, punându-și toată puterea și o vocație de neclintit la temelia aflării adevărului, a relevării și propagării realității.
Publicația se deschide cu editorialul semnat de președintele Sorin Stanciu, care menționează că „analiza activității noastre nu trebuie să fie nici ocazională, nici festivistă. Credem că este necesar ca ea să fie făcută în fiecare zi”. De asemenea, este anunțat parteneriatul podcastului Radio UZPR cu CNR-UNESCO.
Despre calitățile reporterului și ale intervievatului, despre cei 196 de ani de presă periodică în România, despre ziarul „Lumina”, aflat în moment aniversar, precum și despre fake news, revista „Ateneu” ori despre felul strălucit în care presa românească s-a pus în slujba Marii Uniri scriu condeie redutabile ale breslei jurnalistice, colegi din Uniune care dau măsura profesiei și a alinierii jurnalismului la toate timpurile istoriei României. Nu lipsesc opiniile („Jurnalizarea”, „Un decalog al condiției de a fi jurnalist autentic”, „Autorii nu se ceartă”), evocarea argumentată a jurnalismului lui Mihai Eminescu, documentările de excepție (Ordinul „Ferdinand I” conferit în 1931 directorului ziarului „Unirea”), viața profesională densă din filialele Uniunii („Apostolul” – revista nemțeană dedicată educației și culturii, „Începuturile presei la Galați”, Clubul Presei din Banatul de Munte), interviurile, reportajele, caricatura de presă în desene semnate de colegi de renume din UZPR și cele mai recente apariții în Editura UZP.
În centrul publicației se află prezența UZPR la Zilele Administrației Arădene, eveniment de anvergură în cadrul căruia Uniunea a avut o sesiune specială și care a fost un excelent prilej de întâlnire a conducerii centrale a UZPR cu membri ai filialelor din regiune.
În era digitală, poate mai mult decât oricând, conținutul, standardul și grafica fac din Revista UZP o publicație de colecție.
Concursul de reportaje “DORU DINU GLĂVAN” și de interviuri „OANA CENAN GLĂVAN”- Ediția a III-a.
BORAN David Florin – Colegiul Național „Traian Doda” Caransebeș , Premiul I la categoria – clasa a VII-a, la reportaj și Premiul special primit de la Filiala UZPR Caraș-Severin. Profesor coordonator Maria Frențiu. Elevul vorbește despre puterea cuvintelor, despre rolul lor constructiv sau distructiv. Reportajul se numește “ Cuvinte care contează”
A treia ediție a concursului de reportaje și interviuri, concurs organizat sub patronajul spiritual a lui Doru Dinu Glăvan și a fiicei sale Oana Glăvan Cenan, și-a desemnat și premiat câștigătorii în cadrul unei întâlniri organizate în 11 iunie 2025, la Filiala “Lunca Bârzavei” a Bibliotecii Județene “Paul Iorgovici”, din municipiul Reșița.
Pornit la inițiativa Societății pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, anunțat în 31 octombrie 2022 la un an de la dispariția jurnalistului, Concursul s-a bucurat de o largă susținere din partea unor Instituții reprezentative: Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean, Biblioteca Județeană „Paul IORGOVICI”, Centrul de Cultură Caraș-Severin și Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan.
17 iunie 2025, ora 12.00, Centrul Universitar UBB Reșița, Sala A2.2:
Simpozionul Național„Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste”.
Organizatori: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Editura TIM Reșița.
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Fête de la Musique, 21 iunie.
Expoziție de sculptură a membrilor Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin).
Expoziție de artă pe piele, autor Adrian Drăgilă (Anina).
Istoria Țării Cărașului în studii și documente inedite din colecții de familie, prezentate de dr. Ionel Bota (Oravița) / partea a IV-a.
Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupurilor vocal-muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
18 iunie 2025, ora 12:00, Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ Oravița:
Moment de rugăciune și comemorativ cu prilejul Zilei Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist (18 iunie).
Organizat în cadrul Simpozionului Național „Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste” de către Parohia Ortodoxă Română„Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Oravița, Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.
18 iunie 2025,Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla (Reșița), exponatul „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023“, dedicată sărbătoririi zilei de constituire a Federației Internaționale a Filateliei (F.I.P.) în 18 iunie 1926.
19 iunie 2025, ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Simpozionul Național„Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste”: Masa rotundă „Banatul – Provincia deportărilor”.
Organizatori: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Editura TIM Reșița.
19 iunie 2025, ora 12.00, Centrul Universitar UBB Reșița, Sala A2.2:
Simpozionul Național„Banatul, provincia deportărilor și a rezistenței anticomuniste” (partea a II-a).
Organizatori: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin, Centrul Universitar UBB Reșița – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Centrul Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” Oravița – Centrul de Studii Bănățene, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Editura TIM Reșița.
19 iunie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție de artă plastică Niculina Ghimiș, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
20 iunie 2025, ora 17:00, KKC Dolenjske Toplice, Slovenia:
Participarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, la masa rotundă cu participare internațională „Multilingvismul ca valoare socială – semnificația sa pentru generațiile tinere“, organizat cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate ai Formației de dansuri populare germane din Gottschee a Asociației „Gottscheer Altsiedler Verein” din Dolenjske Toplice, Slovenia.
20 iunie 2025, ora 19:00, Centrul Cultural Dolenjske Toplice, Slovenia:
Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) și a grupului vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) la Festivalul Internațional de Folclor, organizat cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate ai Formației de dansuri populare germane din Gottschee a Asociației „Gottscheer Altsiedler Verein” din Dolenjske Toplice, Slovenia.
21 iunie 2025, ora 9:00, Centrul Cultural al Asociației „Gottscheer Altsiedler Verein” din Dolenjske Toplice, Slovenia:
Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) și a grupului vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) la cea de a XXVIII-a Întâlnire a stirienilor, cu participarea delegațiilor din România, Slovenia și Austria.
22 iunie 2025, Šentrupert, Slovenia:
Reprezentație a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) și a grupului vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
Programm für die Zeitspanne 17. – 22. Juni 2025:
17. Juni 2025, 12.00 Uhr, Universitätszentrum UBB Reschitza, Saal A2.2:
Nationales Symposium „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“.
Organisatoren: der Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, das Universitätszentrum UBB Reschitza – die Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – das Zentrum für Banater Studien, das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen und der Verlag TIM Reschitza.
17. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Fête de la Musique, 21. Mai.
Kunstausstellung des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” (Koordination: George Molin).
Kunstausstellung auf Leder, Autor Adrian Drăgilă (Anina).
Die Geschichte des Karascher Landes in Studien und Dokumenten aus dem Familienarchiv, mit Dr. Ionel Bota (Orawitza) / Teil IV;
Auftritte des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Intermezzo“-Musik- und Singgruppe (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“-Musik- und Singgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas), alle aus Reschitza.
18. Juni 2025, 12:00 Uhr, Rumänisch-Orthodoxe Kirche „Heiliger Prophet Elias“ Orawitza:
Gebete und Gedenkansprachen anlässlich des Nationalen Tags der Opfer der Deportationen während des kommunistischen Regimes (18. Juni).
Organisiert im Rahmen des Nationalen Symposiums „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“ durch die Rumänisch-Orthodoxen Pfarre „Heiliger Prophet Elias“ Orawitza, durch den Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, durch das Universitätszentrum UBB Reschitza – Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, durch das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – Zentrum für Banater Studien und durch das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen.
18. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Philatelistische Ausstellung anlässlich des Gründungstags der Internationalen Föderation für Philatelie (F.I.P.) – 18.06.1926, mit Exponaten aus der Sammlung Gustav Hlinkas (Reschitza).
19. Juni 2025, 10.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Nationales Symposium „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“: Rundtischgespräche yur Themata „Das Banat – die Provinz der Deportationen“
Organisatoren: der Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, das Universitätszentrum UBB Reschitza – die Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – das Zentrum für Banater Studien, das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen und der Verlag TIM Reschitza.
17. Juni 2025, 12.00 Uhr, Universitätszentrum UBB Reschitza, Saal A2.2:
Nationales Symposium „Das Banat – die Provinz der Deportationen und des antikommunistischen Widerstands“ (II. Teil).
Organisatoren: der Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin, das Universitätszentrum UBB Reschitza – die Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften, das Kulturzentrum „Altes Theater Mihai Eminescu“ Orawitza – das Zentrum für Banater Studien, das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen und der Verlag TIM Reschitza.
19. Juni 2025, 16.00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunstausstellung Niculina Ghimiș, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
20. Juni 2025, 17.00 Uhr, KKC Dolenjske Toplice, Slowenien:
Teilnahme des Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Erwin Josef Ţigla, an der Internationalen Podiumsdiskussion „Mehrsprachigkeit als gesellschaftlicher Wert – Ihre Bedeutung für junge Generationen“, organisiert anlässlich des 10. Jahrestags der Gründung der Volkstanzgruppe des Gottscheer Altsiedler-Vereins.
20. Juni 2025, 19.00 Uhr, Kulturzentrum Dolenjske Toplice, Slowenien:
Teilnahme der Deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) am Internationalen Folklorefestival im Gottscheerland, organisiert anlässlich des 10. Jahrestags der Gründung der Volkstanzgruppe des Gottscheer Altsiedler-Vereins.
21. Juni 2025, ab 9.00 Uhr, Kulturzentrum des Gottscheer Altsiedler Vereines, Dolenjske Toplice, Slowenien:
Teilnahme der Deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) am XXVIII. Steirertreffen. Mit der Teilnahme von Vertretern aus der Steiermark (Österreich), aus dem Banater Bergland (Rumänien) und aus der Untersteiermark (Slowenien).
22. Juni 2025, Šentrupert, Slowenien:
Auftritt der Deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) und der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
O greșeală la partea germană, corectată / Ein Datierungsfehler im deutschen Teil
Afișează textul citat
19. Juni 2025, 12.00 Uhr, Universitätszentrum UBB Reschitza, Saal A2.2:
UZPR CARAS SEVERIN 