Joi, 10 iulie, se împlinesc 11 de ani de la trecerea în eternitate a maestrului emerit al sportului Werner Hirschvogel (*13.12.1931 – † 10.07.2014).

Pe situl http://autorally.ro se pot găsi informații despre multiplele valențe ale sportivului de performanță reșițean, Werner Hirschvogel:

„Născut la Reșița la 13 decembrie 1931, Werner Hirschvogel a dus o viață închinată sportului cu motor, începând cu anul 1950, pe când avea 19 ani, cu motociclismul, sport în care a strălucit, obținând 12 titluri înainte de retragerea cauzată de o accidentare gravă. În 1978 trece la automobilism, iar doar trei ani mai târziu obține primul titlu de campion național, pilotând un Alfa-Romeo Alfasud, cu care și-a adjudecat titlul Categoriei 1 a Campionatului Național de Viteză pe Traseu Montan. Ultimul titlu l-a obținut în 2000, la venerabila vârsta de 69 de ani, la clasa 1.800 cmc, tot la viteza în coastă. Prima imagine care ne vine în minte când vorbim de Werner Hirschvogel trebuie să fie însă superbul prototip botezat Barcheta, bazat pe mecanica modelului Alfasud, cu care reșițeanul a obținut de două ori titlul grupei E, atât la viteza în coastă (1989 și 1990), cât și la viteza pe circuit (1988 și 1989), unde a lăsat posterității dispute memorabile cu un alt mare campion, Nicu Grigoraș și a sa Dacia Turbo.

Hirschvogel a fost și arhitectul echipei reșițene de mai târziu, fiind cel care i-a crescut în acest sport pe Lucien Hora și Mircea Pădurean, piloți pentru care a garantat atunci când conducerea UCM Reșița a decis înființarea unei secții de automobilism. Alți doi piloți ieșiți din mâna maestrului sunt Claudiu Ciucă și Christian Nistoran, și ei sportivi care au confirmat în cel mai scurt timp, obținând titluri de campioni naționali la viteza în coastă.

Werner Hirschvogel a fost răsplătit în 2012 cu titlul de Maestru al Sportului, din 22 iunie 2010 este Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, iar din 8 iulie 2024 este Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin. Și echipa UCM i-a adus un omagiu, oferindu-i, tot în 2010, un frumos trofeu pentru întreaga activitate, intitulat 30 de ani de pasiune și dăruire pentru viteza în coastă la Reșița.“

Mai trebuie evidențiat faptul că în data de 10 septembrie 2015 a fost prezentată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița cartea bilingvă „Werner Hirschvogel: O viață pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, apărută la Editura „Graph” din Reșița, din inițiativa familiei.

În data de 20 iulie 2024, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ din Reșița a fost dezvelită o placă comemorativă, dedicată sportivului de onoare reșițean.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură şi Educație a Adulților din Reșița au conceput și realizat până în prezent două plicuri filatelice ocazionale cu câte o ștampilă aferentă, ștampilele fiind aprobate prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română.

Reșițenii iubitori ai sportului îl vor păstra în memorie ca pe un om dedicat pasiunii și locului său natal, unde își doarme somnul de veci, chiar dacă a murit departe de casă. Werner Hirschvogel va rămâne în conștiința noastră încă mulți ani de acum înainte!

Duminică, 6 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

„Statui vivante”: Expoziție de fotografii a reșițeanului Petre Dalea, artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

 

 

Sonntag, den 6. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

„Lebende Statuen“: Fotoausstellung des Reschitzaer Petre Dalea, Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

 

 

4 iulie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

In memoriam Werner Hirschvogel (*13 decembrie 1931, Reșița – † 10 iulie 2014, Bad Reichenhall – Bavaria).

Expoziție de fotografii organizată cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reșița / Colecția Petru Fuchs.

 

4. Juli 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

In Memoriam Werner Hirschvogel (*13. Dezember 1931, Reschitza – † 10. Juli 2014, Bad Reichenhall – Bayern).

Fotoausstellung in Zusammenarbeit mit dem Museum des Freizeitfilmers Reschitza, aus der Sammlung Petru Fuchs.

 

4 iulie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

In memoriam Werner Hirschvogel (*13 decembrie 1931, Reșița – † 10 iulie 2014, Bad Reichenhall – Bavaria).

Expoziție de fotografii organizată cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reșița / Colecția Petru Fuchs.

 

4. Juli 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

In Memoriam Werner Hirschvogel (*13. Dezember 1931, Reschitza – † 10. Juli 2014, Bad Reichenhall – Bayern).

Fotoausstellung in Zusammenarbeit mit dem Museum des Freizeitfilmers Reschitza, aus der Sammlung Petru Fuchs.

 

În data de 3 iulie se sărbătoresc 254 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.

Acum 5 ani am primit din partea arhivistului Diecezei Romano-Catolice Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, copia înregistrării în matricolă a sfințirii celor două cuptoare. Înregistrarea se găsește la: „Matricula Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină nenumerotată, spre finalul volumului).

Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:

Annô ut Supra [1771] die 3ia Julÿ primavice benedictae sunt Cæ[sare]o Regiæae ustrinæ seu Hochöfen in Neo-erecto loco Montano Reschiza dicto per me Patrem Michaëlem Grosdich Administratorem Parochiæ Carashoviensis

(În anul de mai sus [1771], ziua 3-a a lui iulie, au fost binecuvântate cuptoarele cezaro-crăiești sau Hochöfen în nou întemeiatul loc montan Reșița [binecuvântare] rostită de mine Pater [=preot-călugăr] Michaël Grosdich, administrator parohial [=paroh] de Carașova)

(Im oben angegebenem Jahr [1771], am 3. Juli wurden die Kaiserlich-Königlichen Hochöfen im neu-gegründeten Montanistischen [Berg-] Ort Reschitza von mir Pater Michaël Grosdich Pfarradministrator in Karaschowa gesegnet).

Pentru a marca evenimentul, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița editează și anul acesta un plic filatelic ocazional. De asemenea, s-a realizat o ștampilă ocazională, aprobată de Federația Filatelică Română și de Poșta Română. Întreaga corespondență care pleacă în data de 3 iulie de la Oficiul Poștal Reșița 1, este obliterată cu aceasta.

Erwin Josef Țigla

– În toate cercetările dumneavoastră un rol fundamental ați acordat laturii toponimice a locurilor ce le-ați studiat și le-ați cuprins cu atâtea detalii în lucrarea Dumneavoastră monumentală ,,ARHIVELE TRANSCENDENTE – O peregrinare prin geografia sacră a pământului românesc”, pentru început vă rugăm să ne satisfaceți o curiozitate legată de prezența acelui număr 7 în structura numelui cu care vă semnați această lucrare: Constantin 7 Giurginca!?

– Desigur, recunosc că este atipic și stârnește un anumit interes prezența acestui număr, alături de nume, însă explicația e foarte simplă, dar și profundă, având o legătură foarte strânsă cu trecutul, cu ascendența familiei mele, fiind în același timp și un fapt istoric pe care îl voi detalia imediat. E, dacă vreți, o expresie a recunoștinței mele și aprecierii față de strămoși, cărora le datorăm existența și în mare măsură sârguința de a ne pune în valoare viața. Din fapte, atestate documentar, primul Constantin Giurginca, elementul istoric de referință, de la care plec este preotul Constantin Giurginca, care apare notat și de Nicolae Iorga în ,,Probleme Bănățene”. El și-a început misiunea la biserica din Borlovenii Vechi, unde în perioada cât a slujit a reușit să transforme vechea biserică de pământ într-una solidă, din piatră. După un timp, a revenit în locul natal, la Petnic. El a trăit între anii 1740-1780, o perioadă în care se foloseau practici de deznaționalizare, printre care și obiceiul de maghiarizare a numelor românești. Ce a observat acest strămoș al meu, că numele său, Constantin nu se poate maghiariza fiind un nume sfânt, conținând și această alterare fonetică, care este întâlnită și azi: Constantin, transformat în Constangin, cu un diminutiv specific pentru ambele sexe: Gin, Ginu, Gina, și altele, toate derivate ale numelui propriu: Constantin. Astfel, preotul a lăsat testamentar urmașilor săi această dorință de a perpetua acest nume, Constantin, de-a lungul tuturor generațiilor. De asemenea, și-a dorit ca preoția să fie un atribut principal al familiei, deoarece preotul este cel care educă spiritual, moral, social, putând susține temelia unei societăți sănătoase.

– Cu toate că v-ați născut la București, sunteți un bănățean autentic-urmaș de grăniceri și purtați nealterată în suflet, întreaga zestre a nativității, dovadă că de un număr însemnat de ani sunteți prezent neîntrerupt, începând cu 21 mai, ziua dumneavoastră onomastică și apoi în cursul întregului sezon estival, la Petnic, în casa strămoşească. Ați dori să ne detaliați puțin aceste elemente ce țin de originea și legătura dumneavoastră cu glia strămoșească?

– E foarte adevărat că m-am născut la București, însă doar prin forța împrejurărilor, pe care le voi detalia imediat, ceea ce vreau să se înțeleagă este că Bucureștiul pentru mine reprezintă doar locul în care m-am născut și nimic mai mult. Eu mis bănățean, conceput, crescut și format la gurile Cernei, la Orșova, unde râul Cerna se varsă în Dunăre, sunt fiu al Cernei. Am băut apă atât din Cerna, cât și din Dunăre, sunt botezat de Cerna și de Dunăre!

 Revenind la povestea nașterii mele, trebuie să precizez cum a trebuit ca eu să mă nasc la București… Eu m-am născut în anul 1941, în februarie, de Dragobete, în preajma rebeliunii legionare din ianuarie același an. Mama mea, fiind însărcinată, a fost bătută bestial de legionari, pe stradă. În această împrejurare, tatăl meu, speriat de pierderea sarcinii, a mers de urgență la București, la o clinică de specialitate pentru siguranță și salvare a sarcinii. Astfel, în ziua de Dragobete, mama, printr-o intervenție cezariană mă aduce pe lume în respectiva clinică bucureșteană. La acea vreme, o astfel de intervenție chirurgicală nu se practica așa simplu ca în zilele noastre, foarte puțini medici se încumetau la o asemenea operație. Dumnezeu m-a dorit în lume, așa că datorită Lui și a părinților mei, putem sta acum față în față… Deci, legătura mea cu capitala e una neînsemnată în ceea ce privește originea mea, fiind doar de natură conjuncturală, fără nici o îndoială obârșia mea este bănățeană. Mai mult, am avut șansa ca în mine să se adune ce a fost mai bun în Banat: stră-stră bunica mea româncă de pe malul sârbesc, fugită de prigoana sârbilor, cu numele sârbizat, din Bogdan, în Bogdanovici, se stabilește pe malul stâng al Dunării unde, împreună cu alți români refugiați întemeiază satul Pojejena. Din partea stră-stră bunicii pot spune că am moștenit tot ce poate fi mai vrednic din valorile Clisurii Dunării. Mai departe, stră-bunica mea, Ana Badescu, era vară primară cu episcopul Iosif Traian Bădescu, care chiar a vizitat Petnicul, vizitându-și rudele. În aceeași ordine de idei, amintesc pe bunica mea, cea care mi-a dat probabil cea mai puternică rădăcină bănățeană. Originară din Domașnea, bunica era strănepoata directă a obercneazului Curea Pepa. Este cel care l-a înfruntat pe Franz Joseph al II-lea, atunci când i-a spus că ,,nu vrem cătane” adică faptul că nu vrem să fim înregimentați. Ca urmare, originile mele cuprind arii diferite bănățene, importante subzone etnoculturale ale Banatului. După bunicul sunt ,,Crăineanț”, după bunica, sunt ,,Gugulan” de la Domașnea, iar după tatăl bunicii mele, un mare dascăl apostol – Iancu Cîrpanu, din Bozovici, sunt ,,Almăjan”. În concluzie, nu am nicio legătură cu Bucureștiul, în afară de faptul că el este locul nașterii mele în împrejurările amintite.

Citește articol întreg:

Geografia Sacră a României: Incursiune în ,,Arhivele Transcendente”, în cătarea și deslușirea Misterelor Pelasge, împreună cu Prof. Constantin 7 Giurginca

 

Anul școlar care tocmai s-a încheiat a fost unul complex și dinamic pentru elevii și cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 din Hunedoara – după cum susținea prof. Lucaciu Anca Maria, în calitarea sa de director –  evidențiindu-se prin multiple provocări, dar și prin realizări remarcabile.

Prin muncă susținută, implicare constantă și pasiune pentru educație, fiecare zi de școală a fost transformată într-un prilej de învățare activă și dezvoltare personală. Cadrele didactice au acționat ca mentori și ghizi, oferind sprijin individualizat și dedicându-se cu profesionalism formării elevilor.

Activitățile extracurriculare – a adăugat prof. Cherecheș Noemi Bianca – au avut un rol esențial în completarea actului educațional, oferind contexte variate de formare: excursii tematice, serbări, concursuri, proiecte educative și parteneriate interinstituționale. Un exemplu semnificativ este proiectul Erasmus+ „Green-Loop”, axat pe promovarea învățării despre economia circulară, prin mobilități în Turcia și Slovacia.

Elevii unității noastre de învățământ s-au remarcat printr-o implicare activă în cadrul olimpiadelor și al concursurilor școlare și extrașcolare, obținând rezultate notabile, dintre care menționăm: Premiul I și Mențiune la etapa județeană a Concursului național de biologie „George Emil Palade”; Premiul I și mai multe Mențiuni la etapa județeană a olimpiadei de Religie; Mențiune la etapa județeană a Olimpiadei de Limba Engleză; Premiul III la etapa județeană a olimpiadei de limba franceză; Mențiune la etapa județeană și la etapa națională a Concursului de Chimie „Lazăr Edeleanu”; Premiul I, II, III și mențiune la concursul național online de Fizică, Chimie și Biologie „Zircon”, organizat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași; Premiul I la concursul interdisciplinar „As în științe”; Premiul III la concursul județean „Ocrotirea mediului – o șansă pentru generațiile viitoare”; Premiul II la concursul interjudețean „Învierea Domnului – prilej de bucurie sfântă”; Premiul I și mențiune în cadrul proiectului „Bucuriile iernii”; Premiul I și II la concursul Comper, etapa națională (limba română și matematică).

De asemenea, elevii au participat la numeroase alte competiții educaționale, dintre care amintim: „Formidabilii” (etapele I, II și III), „Nomina”, „Micii olimpici”, „Micul isteț”, precum și la concursuri creative, cu rezultate deosebite în cadrul următoarelor inițiative: „Magia anotimpurilor”, „This is me”, „Sportul Altfel”, „Jocurile Prieteniei”, „În lumea cuvintelor”, „Feerie de iarnă”, „Bullying – Over and Out!”, „Despre pădure, prin arte vizuale”, „Cu primăvara în suflet”.

În domeniul sportiv, elevii coordonați de profesorii de specialitate au obținut rezultate remarcabile: Locul II la Olimpiada Națională a Sportului Școlar – proba de cros, băieți, gimnaziu (faza județeană); Locul III la Cupa Recomsid – handbal fete, gimnaziu; Locul III la Cupa Recomsid Baby Handbal – fete, ciclul primar (clasele I-IV).

În ceea ce privește parteneriatele educaționale, școala a derulat activități cu instituții relevante, precum: Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, Primăria Municipiului Hunedoara, Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, Agenția Națională Apele Române, alte unități școlare din localitate sau din țară etc.

În vederea asigurării unui climat educațional modern și eficient, unitatea noastră de învățământ a beneficiat de dotări cu echipamente IT și mobilier școlar, prin sprijinul oferit de Primăria Municipiului Hunedoara, în cadrul proiectului „Creșterea calității actului educațional prin dotarea și digitalizarea unităților de învățământ din Municipiul Hunedoara  – Cred în Hunedoara”.

Privim retrospectiv cu mândrie realizările acestui an școlar și pășim cu încredere spre noi obiective, menținându-ne angajamentul pentru educație de calitate, incluziune și performanță.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 Prof.  Pasc Loredana-Ioana

În cadrul proiectului PNRAS R.E.M.I. (Română – Engleză – Matematică – Informatică), derulat la Școala Gimnazială Băcia – după cum ne-a informat prof. Camelia Dușa în calitatea sa de director – elevii au avut parte de o serie de activități extracurriculare practice menite să le dezvolte creativitatea, gândirea critică, spiritul de echipă și conștiința civică, dar și să consolideze cunoștințele din domeniile-cheie ale educației moderne.

Sub deviza „Învățăm cu bucurie, trăim sănătos și ne exprimăm prin artă”- a intervenit prof.  Pasc Loredana-Ioana (foto) – elevii au participat la activități diversificate, care au îmbinat educația pentru sănătate cu cea artistică, științifică și digitală.

Activitățile „Trăiește sănătos” și „Săptămâna fără ecrane” au încurajat mișcarea, alimentația echilibrată și reducerea timpului petrecut în fața dispozitivelor. Prin jocuri, dezbateri și activități în aer liber, elevii au învățat despre beneficiile unui stil de viață activ și sănătos.

Atelierul „Alimentele viitorului – inventează!” a provocat elevii să îmbine imaginația cu știința, propunând soluții alimentare sustenabile. Creativitatea a fost pusă în valoare și prin activitățile de tip scrapbooking, realizarea semnelor de carte, felicitări de 8 Martie, ornamente de Paști sau fluturași de primăvară.

Prin tehnica quilling, elevii au realizat rame foto, peisaje tematice și semne de carte, iar în cadrul atelierului de meșteșuguri au decorat pietre, lemn și carton cu simboluri tradiționale de Dragobete, contribuind astfel la conservarea și valorizarea culturii populare.

Activitățile dedicate peisajului natural și cultural au subliniat importanța patrimoniului românesc și internațional. Studiile de caz din Munții Bucegi (Babele și Sfinxul), analiza peisajelor urbane, rurale, culturale sau moderne, alături de realizarea peisajelor în miniatură, au stimulat gândirea interdisciplinară și simțul estetic al elevilor.

Un element central al proiectului a fost integrarea disciplinelor fundamentale din acronimul R.E.M.I. în activitățile practice.

• La limba română, elevii au creat texte descriptive și mesaje tematice, au compus poezii și au lucrat în ateliere de exprimare creativă.
• La matematică, activitățile au inclus jocuri logico-matematice, construcții geometrice aplicate în artă (de exemplu, în realizarea ramelor foto) și exerciții de estimare și măsurare în lucrări practice.
• La limba engleză, copiii au realizat semne de carte bilingve, au lucrat pe vocabular specific temelor abordate și au integrat cuvinte-cheie în activitățile artistice.
• La informatică, s-au folosit aplicații digitale pentru a documenta activitățile, pentru editarea materialelor vizuale și pentru crearea de prezentări interactive, integrând astfel competențele digitale în contextul educației nonformale.

Semnele de carte tematice, lucrările creative și proiectele vizuale au avut ca punct de plecare literele R.E.M.I., fiecare activitate reflectând conținuturi interdisciplinare și încurajând colaborarea între elevi și cadrele didactice.

Toate aceste activități au fost posibile datorită implicării dedicate a cadrelor didactice, elevilor și părinților, într-un efort comun de a transforma școala într-un spațiu viu, deschis învățării autentice. Activitățile extracurriculare au consolidat relațiile din comunitatea educațională și au adus un plus de valoare în formarea elevilor.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

 

3 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

254 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.

Expoziția de fotografii „Reșița pierdută” din colecția Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), cu fotografii din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în perioada comunistă. Manifestare expozițională organizată cu sprijinul fiului fotografului, Jancsi Mato.

 

3. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Afișează textul citat

Jurnaliștii de investigație se confruntă cu provocări și amenințări severe, iar legăturile lor vitale cu avertizorii de integritate sunt supuse unor presiuni tot mai mari, au declarat cercetătorii prezenți la evenimentul Asociației Drept și Societate, care a avut loc recent la Chicago.

Intimidarea legală are un „efect descurajant”, iar cei implicați în jurnalismul de securitate se confruntă cu riscuri extreme. Experții au discutat despre preocupările semnificative cu privire la pericolele cu care se confruntă mulți jurnaliști în angajamentul lor de a descoperi adevărul, de la supravegherea omniprezentă a statului la urmărirea penală țintită și chiar operațiuni de spionaj ale unor state ostile.

Membrii fondatori ai rețelei de cercetare colaborativă privind criminalitatea economică și conformitatea corporativă (CRN41), printre care Diane Ring (Boston College) și Costantino Grasso (Universitatea din Exeter), au organizat mai multe sesiuni axate pe aceste probleme critice. Atelierele au abordat rolul indispensabil pe care îl joacă jurnalismul de investigație în protejarea democrației și asigurarea unei responsabilități solide, precum și modul în care reporterii servesc drept mecanism crucial, adesea în prima linie, pentru demascarea corupției, a practicilor lipsite de etică și a potențialelor infracțiuni, în special din partea entităților puternice care altfel ar putea opera în secret.

Cercetătorii au discutat despre abuzul calculat al proceselor legale, prin intermediul proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP), care sunt concepute special pentru a intimida, a epuiza resursele financiare și, în cele din urmă, a reduce la tăcere relatările.


Mecanismele de descoperire a infracțiunilor

Potrivit news.exeter.ac.uk, scopul general al CRN41 este de a crea un forum global pentru cercetare și colaborare în domeniul criminalității economice și pentru dezvoltarea de măsuri de către instituții și companii pentru a atenua riscurile organizaționale și abaterile. Cercetătorii au stabilit un dialog pe termen lung privind infracțiunile economice tradiționale, cum ar fi corupția, evaziunea fiscală, spălarea de bani, frauda, tranzacționarea cu informații privilegiate, finanțarea terorismului și criminalitatea cibernetică, precum și practicile criminale interconectate, cum ar fi infracțiunile de mediu și omuciderea corporativă. Cercetarea include, de asemenea, comportamente organizaționale dăunătoare social, inclusiv lobby-ul lipsit de etică, abuzurile fiscale și degradarea mediului. Se pune un accent special pe rolul transparenței, al denunțării neregulilor și al tehnologiilor emergente.

Teme mai ample legate de responsabilitate și mecanismele de descoperire a infracțiunilor, esențiale pentru jurnalismul de investigație, au fost discutate în cadrul altor sesiuni. Cadrele universitare au provenit din instituții precum Universitatea din Exeter, Boston College, Universitatea din Oklahoma, Universitatea Flinders, Universitatea Luiss, Școala de Studii Avansate Sant’Anna, Universitatea din São Paulo și organisme non-academice precum Biroul Procurorului din Napoli și Whistleblowers of America.


The Guardian a lansat mesagerie securizată, pentru protejarea surselor

Între timp, The Guardian a lansat un nou instrument unic pentru protejarea surselor jurnalistice. Mesageria securizată este o inovație tehnologică importantă, care va facilita schimbul de informații confidențiale de către oameni cu jurnaliștii.

Impactul investigațiilor depinde de interacțiunile de încredere dintre cititori și reporteri. De la dezvăluirile lui Frank Hester la proiectul Pegasus, dosarele Uber, documentele Pandora și scandalul Michelle Mone/PPE Medpro, multe dintre cele mai puternice proiecte de investigație recente s-au bazat pe surse care se simt încrezătoare că pot partaja în siguranță informații cu The Guardian sau cu partenerii de reportaj. Mesageria securizată este cel mai recent instrument din arsenalul publicației, construită de echipa proprie de produs și inginerie, în parteneriat cu departamentul de informatică și tehnologie al Universității din Cambridg. Mesageria securizată este diferită de platformele tradiționale de partajare a informațiilor. Tehnologia din spatele mesageriei securizate ascunde faptul că mesageria are loc, făcând comunicarea imposibil de distins de alte date trimise către și dinspre aplicație de către milioanele de utilizatori obișnuiți. Prin utilizarea aplicației Guardian, alți utilizatori oferă în mod eficient „acoperire” și contribuie la protejarea surselor.

The Guardian a publicat codul sursă pentru tehnologia care permite ca acest sistem să poată fi utilizat în mod liber, pentru a se implementa instrumente de mesagerie securizată în propriile aplicații.

Foto: pixabay.com

2 iulie 2025, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Ioana Ciolea, expoziție de fotografii: „Reșița, mon amour”

 

2. Juli 2025, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Afișează textul citat

Nu peste multă vreme, în luna iulie, se împlinește un an de la preluarea mandatului noii conduceri centrale a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al celorlalte structuri de direcție și gestiune din componența sa. Pot afirma cu toată convingerea, fără a exagera cu nimic, că această înnoire, parafată prin voința unanimă a Adunării noastre Generale, și perioada care a urmat au marcat o mai mare vizibilitate a UZPR în societatea românească.

Uniunea noastră – structură profesională, de creație, reprezentativă, a breslei gazetarilor din România și a celor care folosesc limba română, oriunde s-au stabilit în lume – a acționat constant pentru apărarea membrilor săi, a tuturor confraților ziariști de a-și desfășura liber munca, fără niciun fel de îngrădire, pentru a nu fi supuși la amenințări și acte de presiune, inclusiv fizice.

Libertatea opiniei, a cuvântului trebuie să fie sfinte și garantate ferm de toate organele administrației publice, până la Președinția României. Să ne însușim cu toții ca pe un crez suprem enunțul biblic „La început a fost Cuvântul…”! Să-i venerăm însemnătatea!

Un principiu major pe care ni l-am propus a fost acela de a conferi o mai mare autonomie filialelor noastre teritoriale, celorlalte structuri de afiliere profesională, în întrega lor activitate, luarea unei decizii fiind una colectivă, asumată de conducătorul filialei respective. Am stabilit și respectăm ceea ce am hotărât cu toții în Consiliul Director al UZPR, ca toate dosarele de primire și de solicitare de a beneficia de prevederile Legii 8 să fie luate în considerare la nivel central după ce au fost parafate prin semnătura președintelui de filială.

Cu această credință, am permanentizat – și procedăm întocmai în continuare – întâlnirile zonale ale filialelor UZPR, întrunind regulat președinții de filiale, membri ai Uniunii noastre, spre consultare și dezbaterea propunerilor asupra desfășurării corecte, în bune condiții, a activității Uniunii noastre. Fiecare dintre noi trebuie să-și spună sincer părerea, să fie ascultat și să-i fie acordat respectul cuvenit. Inclusiv orgoliile exaggerate trebuie fie luate în considerare, cu toată înțelegerea. Așa cum, la ultima noastră Adunare Generală ne-am asumat deviza „UZPR suntem noi. Toți! Egali!”, tot așa să o respectăm!

Dacă UZPR s-a dovedit a fi un reper în circuitul național al relațiilor sociale și culturale, Uniunea noastră s-a afirmat ca un factor moral pilduitor în întregul concert de atitudini și modele ce ne sunt servite ca exemple sociale și culturale. Codul nostru deontologic are în centrul său respectful față de adevăr, față de corectitudinea informației, respectul pentru contrarii. Acesta este în întreaga noastră activitate ghidul nostru unic suprem!

Poate de aceea, mai tot timpul, trebuie să ne întrebăm: ce am făcut, ce vom face? Analiza activității noastre nu trebuie să fie nici ocazională, nici festivistă. Credem că este necesar ca ea să fie făcută în fiecare zi, trebuie să îmbunătățim ceea ce am făcut bine, să corectăm ceea ce am greșit. Numai așa vom avea un curs ascendent, numai așa ne vom câștiga și păstra permanent respectul celor 5.000 de membri ai UZPR, al societății noastre. (Revista UZP, nr. 38/2025)

2 iulie 2025, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Ioana Ciolea, expoziție de fotografii: „Reșița, mon amour”

 

3 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

254 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.

Expoziția de fotografii „Reșița pierdută” din colecția Ioan Mato (*13 octombrie 1932, Iersig – †27 iunie 2004, Reșița), cu fotografii din istoria orașului vechi, parte care a fost demolată ca urmare a extinderii uzinelor reșițene în perioada comunistă. Manifestare expozițională organizată cu sprijinul fiului fotografului, Jancsi Mato.

 

4 iulie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

In memoriam Werner Hirschvogel (*13 decembrie 1931, Reșița – † 10 iulie 2014, Bad Reichenhall – Bavaria).

 

4 iulie 2025, ora 18.00, FABRIKAGE – Salonul de Artă și Industrie Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Expoziție multimedia curatoriată de Teodora Talhoș, cu lucrări ale artiștilor Gabriel Amza, Giorgos Chatzipanagiotis, Alex Todirică, Imre Tóth și Erik Kun – adunând perspective din cele trei Capitale Culturale Europene 2023: Elefsina, Veszprém și Timișoara.

4 iulie 2025, ora 18.30, Salonul de Artă și Industrie Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Expoziție de fotografie reșițeană – Un omagiu vizual adus orașului și artiștilor săi, între document și emoție.

De la furnal, la film. De la zgomotul metalului, la memoria vizuală. Reșița merge mai departe.

4 iulie 2025, ora 19.00, Salonul de Artă și Industrie Reșița – Atelier de turnare în aluminiu:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Un gest simbolic de reconstituire de fușăraie, coordonat de echipa MIC – Mociur Industrial Collection.

 

6 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Expoziție de fotografii a reșițeanului Petre Dalea, artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

 

7 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Reșița: 254 de ani de istorie industrială”.

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VII-a.

 

 

 

2. Juli 2025, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Fotoausstellung: „Reschitza, mon amour – Ioana Ciolea“.

 

3. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

254 Jahre, seitdem am 3. Juli 1771 in Deutsch-Reschitza deutsche, aus Bokschan hierher versetzte Schmelzer, die Hochöfen „Josephus” und „Franziskus” anbliesen, die Geburtsstunde der Industrie in Reschitza.

„Das verlorene Reschitza“: eine Foto-Ausstellung aus der Sammlung von Ioan Mato (*13. Oktober 1932, Iersig – †27. Juni 2004, Reschitza) über den verschwundenen Teil der Altstadt, wo vieles wegen des Werke-Ausbaus in den kommunistischen Zeiten abgetragen wurde. Organisiert in Zusammenarbeit mit dem Sohn des Ausstellers, Jancsi Mato (Reschitza).

 

4. Juli 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

In Memoriam Werner Hirschvogel (*13. Dezember 1931, Reschitza – † 10. Juli 2014, Bad Reichenhall – Bayern).

 

4. Juli 2025, 18:00 Uhr, FABRIKAGE – Kunst- und Industrie-Salon Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Multimediale Ausstellung, kuratiert von Teodora Talhoș, mit Werken der Künstler Gabriel Amza, Giorgos Chatzipanagiotis, Alex Todirică, Imre Tóth und Erik Kun – eine Sammlung von Perspektiven aus den drei Kulturhauptstädten Europas 2023: Elefsina, Veszprém und Temeswar.

 

4. Juli 2025, 18:30 Uhr, Kunst- und Industrie-Salon Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Eine Reschitza-Fotoausstellung – Eine visuelle Hommage an die Stadt und ihre Künstler, zwischen Dokument und Emotion.

Vom Hochofen zum Film. Vom Klang des Metalls zur visuellen Erinnerung. Reschitza geht weiter.

4. Juli 2025, 19:00 Uhr, Kunst- und Industrie-Salon Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Eine symbolische Geste der Wiederherstellung der Fușăraie (= „Pfusch”), koordiniert vom Team der MIC – Mociur Industrial Collection.

 

6. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Fotoausstellung des Reschitzaer Petre Dalea, Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

 

7. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Reschitza, 254 Jahre Industriegeschichte“.

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VII.

 

Recent, am consemnat prezența în tabăra anume amenajată pe meleagurile pitorești ale localității hunedorene Izvoarele, a membrilor cercului de creație literară și jurnalism „Speranța” organizat și susținut de Asociația CARP „Speranța” Hunedoara (președinte Rotar Delian Dorel), sub genericul „De la seniori învățăm cutezanța și omenia”.

Aceștia sunt elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara (director prof. Lucaciu Anca Maria) și componenți ai Casei Familiale „Maranata” (președinte Gligor Hada – Cetățean de onoare al municipiului Hunedoara).

Aici ei beneficiază de activități educative bine organizate și eficiente.

Am notat cu această ocazie realizarea unei fructuoase dezbateri pe tema „Sănătatea – primăvara vieții” susținută de prof. Georgeta-Ileana Cizmaș și Vili Orășan – om al locului și consilier în cadrul Asociației CARP „Speranța” Hunedoara.

Nu a lipsit înmânarea cercului de creație literară și jurnalism „Speranța”, prezent în tabără, a Diplomei de onoare din partea Editurii „Emia” (director Paulina Popa – membră a Uniunii Scriitorilor din România) și lansarea unui concurs pe tema „Mândria de a fi român”.

… Au fost momente de neuitat ale bucuriei, ale dragostei de scris și de creație literară.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR