5 noiembrie 2025, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri literare. În calitate de oaspete al manifestării: autorul Nicolae Preda, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „Halta Marga”, Editura „TIM“ Reșița, 2025.
5. November 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Nicolae Preda und seine neueste Buchveröffentlichung: „Halta Marga”, erschienen im Verlag „TIM“ Reschitza, 2025.
Într-o zi de toamnă, cu miros de gutui și mere coapte, într-un decor tomnatic, preșcolarii și elevii de la Școala Primară Ohaba Sibișel, coordonați de prof. înv. primar Iuliana Gogoașă, Anca Bucur și prof. ed. timpurie Damaris Obrejan au implementat proiectul „Festivalul toamnei”.
Într-o atmosferă de basm, copiii s-au bucurat de un decor spectaculos, s-au întrecut în sculptarea fructelor, legumelor și dovlecilor. La activitate au fost invitați și Minnie și Mikey Mouse.
Minunatul anotimp, TOAMNA – susținea prof. Loredana Liliana Leleșan (foto) – ne-a făcut, ca după o zi petrecută în natură, să regăsim liniște interioară, plăcerea de a descoperi de fiecare dată ceva nou în mijlocul unor peisaje naturale mirifice de la poalele Munților Retezat, din comuna Râu de Mori.
În organizarea și desfășurarea proiectului ne-au fost alături părinții tuturor copiilor.
Festivalul toamnei a fost o zi plină de culoare, zâmbete și recunoștință, un moment în care ne-am adunat cu toții – preșcolari, elevi și cadre didactice pentru a cinsti roadele toamnei și hărnicia dragilor părinți.
Parada costumelor, expoziția cu lucrări creative, recoltele toamnei și dovlecii veseli au adus culoare și bucurie în școală. Muzica, dansul și veselia au transformat ziua într-o adevărată sărbătoare a toamnei.
Toamna a înflorit în palmele copiilor și la Grădinița cu Program Normal Râu de Mori. Coordonați de profesorii pentru educație timpurie Nanciu Mădălina și Avădanei Camelia, preșcolarii de la cele două grupe ale grădiniței au pornit într-o călătorie veselă în lumea legumelor sănătoase. Au descoperit formele, culorile și mirosurile acestora, au aflat cât de importante sunt pentru o creștere sănătoasă și plină de energie, apoi au observat cu atenție dovleacul – vedeta toamnei. Inspirându-se din natură, cei mici au pictat dovleci veseli și colorați, transformând activitatea într-o adevărată explozie de culoare, zâmbete și voie bună.
Printre râsete și uimire, au crescut flori din vis și culoare. Crizantemele s-au născut din răbdare, din miros de miere și pământ reavăn, din bucuria de a descoperi lumea altfel – prin ochii curioși ai copiilor.
Așa se învață toamna – nu din cărți, ci din petale, din joacă și din mirare. Ne învață să fim răbdători, să creștem încet, dar sigur, să observăm, să mirosim, să atingem cu grijă, să fim mai atenți, mai prezenți, mai buni.
Toamna ne face să fim recunoscători pentru tot ce avem, pentru grâul din holde, merele rumene din livezi și zâmbetele celor din jur.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Concursul este parte a FESTIVALUL INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA, ed. a XII-a, Reșița, 13-18 noiembrie 2025
„ În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii./ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Munții Semenic.” Imnul Reșiței, text Octavian DOCLIN, muzica Sabin PAUTZA
Înscrierea în concurs se va face până la data de 10 noiembrie 2025 (inclusiv) pe adresa: Librăria Semn de Carte, str.Libertății 13, ccod poștal 320051, jud.Caraș-Severin, pe adresa de email contact@metarsis.ro, sau whatsup tel. 0040 734 749 383 pe baza următoarelor documente:
Copie a certificatului de naştere/cărţii de identitate/paşaportului.
Fişa de înscriere completată.
Confirmarea achitării taxei de participare.
PREMII: Premiul I – 1.000 lei; Premiul II – 700 lei; Premiul III – 400 lei; Mențiune – Diplomă
Șapte ani de cercetare și peste 200 de movile documentate în teren. Sunt elementele care stau la baza unei cărți inedite, o apariție editorială esențială. Este vorba despre primul volum dedicat tumulilor funerari din județul Timiș: Movilă, Gomilă, Humka, Halom sau Hügel ? Repertoriul movilelor de pământ din jud. Timiș (vol.I), carte semnată de arheologii: Dragoș Diaconescu și Victor Bunoiu și apărută sub egida Muzeului Național al Banatului și a Direcției Județene pentru Cultură Timiș.
Cei doi cercetători readuc la lumină în cele peste 560 de pagini ale acestui volum, o parte uitată a istoriei Banatului: movilele de pământ, acele monumente tăcute care, de mii de ani, veghează peste câmpiile Timișului. Lucrarea aduce laolaltă hărți istorice, fotografii, fișe descriptive, analize arheologice și modele 3D și se constituie astfel într-un instrument indispensabil pentru arheologi, istorici, muzeografi și toți cei preocupați de protejarea patrimoniului național.
„Primul pas în protejarea movilelor de pământ, pentru o dorită și necesară cercetare arheologică a lor, este repertorierea cât mai acribică cu putință, intrând astfel (…) pe direcția unei linii de cercetare schițată în 1872.”, explică Dragoș Diaconescu.
„Banatul este presărat cu urme vizibile ale trecutului, dar multe dintre ele riscă să dispară sub plug sau excavator. Această carte este nu doar o cercetare științifică, ci și un apel la protejarea unui patrimoniu tăcut, dar esențial pentru identitatea noastră culturală. Tocmai de aceea am efectuat o cercetare amplă și minuțioasă. În cei 7 ani de muncă, am efectuat cercetări în peste 25 de U.A.T.-uri, totalizând o arie de peste 1800 de km pătrați”, subliniază Victor Bunoiu.
„Inventarierea tumulilor din judeţul Timiş va deveni, de fapt, un model de bune practici în evidenţa arheologică, aşa cum şi efortul de repertoriere a siturilor arheologice sau de cercetare sistematică pe care această echipă a făcut‑o arată că în arheologie încă mai există oameni de vocaţie. Sper ca următoarele volume să conţină cercetări mai bine finanţate, aparatură mai performantă şi un interes mai mare al diverselor administraţii pentru ce contează cu adevărat. Doar citez autorii: în 153 de ani de cercetare arheologică, în Banatul de câmpie au fost cercetate, cu metode ştiinţifice, doar 4 movile de pământ. Cu atât mai mult, această carte este esenţială pentru specialişti şi pasionaţi, constituie un manual şi un inventar şi este o lecţie de metodă şi un ghid practic care va deveni un document peste care nu se va putea trece.” – spune Sorin Vlad Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș
Pe 1 noiembrie 1928, în urma unui efort colectiv al oamenilor de știință, inginerilor și pasionaților de radiofonie, a răsunat pentru prima dată în eter apelul „Alo, alo, aici Radio București!”. Acest moment marchează nașterea radiodifuziunii publice române instituția care, sub diverse forme organizaționale, avea să însoțească deciziile, crizele, bucuriile și transformările societății românești pentru aproape un secol. În această sinteză documentară, structurată în episoade tematice, urmărim traseul Radio România prin marile evenimente istorice ale României, demonstrând cum un microfon, o frecvență și o rețea de oameni pot influența fluxul informației, cultura și memoria colectivă. (rador.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dan Constantin, președintele UZPR.
Astăzi sunt 4 ani de când Doru Dinu GLĂVAN s-a mutat într-o Stea. Peste 7 zile vor fi 2 ani de când Oana Maria CENAN- GLĂVAN i s-a alăturat, mult prea devreme. Le menținem vie amintirea invitând tinerii școlari și liceenii la CONCURS:
CONCURS DE REPORTAJE „DORU DINU GLĂVAN” CONCURS DE INTERVIURI „OANA CENAN GLĂVAN”
„Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255” „Micii mari jurnalişti”, ed.a IV-a, 2026
Dăm startul celei de-a IV-a ediții a Concursului de reportaje „DORU DINU GLĂVAN” și a celui de interviuri „ OANA CENAN GLĂVAN” sub genericul „Mici mari jurnalişti”, ed. a IV-a, 2026, „Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255″ Ne propunem să menținem vie amintirea ziaristului, corespondentului, fondatorul Radio Reșița Doru Dinu Glăvan (07.06.1946-31.10.2021) și a jurnalistei Oana Maria Cenan- Glăvan (17.07.1973- 07.11.2023).
Concursul de reportaje poartă numele „Doru Dinu GLĂVAN” din respect pentru jurnalistul, reporterul, omul de radio, inițiator şi primul director al Radio România REȘIȚA. La 8 august 1995, Doru Dinu Glăvan alături de fiica sa Oana Cenana Glăvan și împreună cu tineri entuziaşti au constituit Fundația Radio Caraș-Severin (inițiativă susținută și de autoritățile locale) care, după o muncă tenace, susținută, exact după un an, la 8 august 1996 a primit statut oficial de Post Public local al Societății Române de Radiodifuziune și a emis primul semnal în eter. Doru Dinu GLĂVAN a fost preşedinte al Uniuni Ziariştilor Profesionişti din România, pe care a dezvoltat-o devenind cea mai mare Uniune din țară și pentru care a obținut ,,Statutul de Uniune de Creație și Utilitate Publică”. Concursul de interviuri purtă numele ,,Oana Maria Cenan- Glăvan” din respect față de jurnalistă, primul președinte al Filialei Caraș-Severin a UZP România. Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții sociale, spirituale, descoperirea de tinere talente din Banatul Montan pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare. Concursul propune tinerilor să devină jurnaliști ai comunității lor prin stimularea interesului elevilor pentru istoria, identitatea și personalitățile locale, promovând talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII. Recomandăm ca reportajele să se axeze pe realitățile județului Caraș-Severin, ale orașelor și comunelor bănățene, aflate, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu oamenii și locurile natale. Îndemnăm școlarii mari și liceenii să descopere, să pună în valoare, să transmită mai departe memoria și energia Bantului Montan, a Reșiței- în anul 255 de Istorie Industrială, să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine. Reportajele scrise și interviurile având ca titlu „Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255″ pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, tradiții, culturi, etnii, popoare și chiar țări. Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5 pană la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro, în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin sau WhatsApp 0734 749 383 Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe 3 categorii de concurenți: clasele V-VI, VII-VIII și IX-XII. Premiul I, II, III, Mențiune Premiul Societății pentru Cultură METARSIS Premiul UZPR filiala Caraş-Severin Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI” Premiul familiei Cenan- Glăvan
Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România prin grija Centrului de Cultură și Artă Caraş-Severin. Gala de premiere va avea loc marți, 09 iunie 2026, ora 14:00 la sediul din Lunca Bârzavei a Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI” din Reșița. (Camelia Duca)
Organizator: Societate pentru Cultură METARSIS- activități şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană- în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, Centrul de Cultură și Artă Caraş-Severin, Biblioteca Județeană ,,Paul IORGOVICI”, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Filiala Caraș-Severin.
1 – 2 noiembrie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Birda / Banat.
1 noiembrie 2025, începând cu ora 15.30, Cimitirul nr. 2 – 3 Reșița și mormântul preotului mons. Paul Lackner (ora 16.00):
Derularea proiectului „Ziua răposaților, 2025: Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ și Devoțiune pentru cei răposați.
3 noiembrie 2025, începând cu ora 9.00, sala de festivități a Liceului Teoretic „Nikolaus Lenau“ Timișoara:
Conferința internațională „Nikolaus Lenau la împlinirea a 175 de ani de la trecerea sa în eternitate”.
Prelegere susținută în limba germană de Erwin Josef Țigla (Reșița): „Nikolaus Lenau – 175 Jahre seit seinem Tod: Gedenken im August 2025 = Nikolaus Lenau – 175 de ani de la trecerea sa în eternitate: manifestări comemorative organizate anul acesta, în luna august“.
5 noiembrie 2025, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri literare. În calitate de oaspete al manifestării: autorul Nicolae Preda, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „Halta Marga”, Editura „TIM“ Reșița, 2025.
6 noiembrie 2025, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de sculptură aniversară „Doru Modoacă (Reșița) – 60!”
7 noiembrie 2025, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri literare. În calitate de oaspete al manifestării: autorul Marian Apostol, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „Medeea”, Editura „Hoffman“ Caracal, 2025.
1. – 2. November 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Birda im Banat.
1. November 2025, ab 15:30 Uhr, Friedhof Nr. 2 – 3, Reschitza und Grab von Msgr. Paul Lackner (16:00 Uhr):
Umsetzung des Projekts „Allerseelen 2025: Mehr Allerseelenkerzen auf unseren Friedhöfen“ und Andacht für die Verstorbenen.
3. November 2025, ab 9:00 Uhr, Festsaal des „Nikolaus Lenau“-Lyzeums Temeswar:
Internationale Nikolaus-Lenau-Gedenktagung, anlässlich seines 175. Todestages.
Vortrag von Erwin Josef Țigla (Reschitza): „Nikolaus Lenau – 175 Jahre seit seinem Tod: Gedenken im August 2025“.
5. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Nicolae Preda und seine neueste Buchveröffentlichung: „Halta Marga”, erschienen im Verlag „TIM“ Reschitza, 2025.
6. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
7. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Marian Apostol und seine neueste Buchveröffentlichung: „Medeea”, erschienen im Verlag „Hoffman“ Caracal, 2025.
(Dialog cu Florin Nistoresc – șef laborator „NISTORESC DENT”)
– De unde ideea înființării unui laborator dentar?
– Din dorința de-a veni în sprijinul pacienților și a medicilor stomatologi în a executa lucrări protetice de calitate și realizate prin tehnologii moderne.
– Ce înseamnă acest laborator pentru pacienții beneficiari de lucrări dentare?
– Încredere și siguranță a lucrărilor dentare. Un nou zâmbet recâștigat, urmare a unei danturi realizate profesional.
Chiar dacă relația directă a pacienților este cu medicul stomatolog, lucrările protetice sunt realizate estetic și cu precizie în laboratorul nostru.
– Cum este structurat laboratorul?
– Pe departamente specializate: ceramică și estetică dentară, proteze totale și scheletate, design digital, CAD/CAM și imprimare 3 D.
– Privind colectivul de muncă de aici, ce ne puteți zice?
– Pentru angajații noștri, laboratorul este mai mult decât un loc de muncă. Este un spațiu de dezvoltare profesională, de învățare continuă și de exprimare artistică.
– Cum este văzut acest laborator de pacienții beneficiari ai activității de aici?
– Feedback-ul pe care-l primim prin intermediul medicilor stomatologi colaboratori este pozitiv. Pacienții apreciază confortul, esteticul lucrărilor și durabilitatea acestora.
– Cât despre tehnologiile moderne aplicate în activitatea de aici, ce ne puteți puncta?
– Aș nota mesele de lucru ergonomice cu sistem de aspirație integrat, imprimanta 3D profesională pentru modele, sistemul CAD/CAM, scanerul și aparatul de frezat.
– Cum pot ajunge pacienții la acest laborator?
– Prin intermediul medicilor stomatologi cu care colaborăm.
În cazuri speciale, pacienții ne pot contacta pentru adaptări, probe sau culoare a dinților.
– Sunteți mulțumit de rezultatele activității laboratorului?
– Rezultatele sunt rodul colaborării și seriozității în activitatea zilnică. Succesul activității de aici este al întregii echipe formată din Monica Nistoresc, Antonela Dumbuleu, Ramona Rusu și Cosmina Șuc.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Recent, în organizarea Asociației CARP „Speranța” Hunedoara (președinte Rotar Delian Dorel), elevii cercului de creație literară „Speranța”, sub genericul „De la seniori învățăm cutezanța și omenia”, au avut prilejul să asiste la prezentarea cărții „CLIPĂ, STAI,…”, semnată de profesorul pensionar Virgil-Gilu ZĂVOIANU. El este unul dintre intelectualii de marcă ai satului Cinciș-Cerna.
Prezentarea cărții a fost făcută de seniorul Ilie Dumitru.
În cuvântul său, autorul, membru de onoare al cercului de creație literară „Speranța” al seniorilor, cu emoții firești, a punctat momentele de bucurie și trăirile sufletești create de jocurile copilăriei, frumusețea locurilor natale, mireasma nopților cu strălucirea stelelor, amintind în același timp de perioada studiilor și a locurilor de muncă unde și-a desfășurat activitatea, dar și rolul în viața lui, a familiei și a credinței în Dumnezeu. De apreciat sunt poeziile și epigramele creație proprie.
Cum ambii părinți se află în lumea stelelor, a dorit să ofere cititorilor o clipă din viața sa, cu dovezi ale destinului într-o lume cu surprize, speranțe și incertitudini.
Pe marginea cărții au mai vorbit prof. Georgeta-Ileana Cizmaș și Gelu Borza – consilier al Asociației CARP „Speranța” Hunedoara.
În organizarea Asociației „Cincișenii”, Primăria comunei Teliucu Inferior și Societatea Inginerilor Energeticieni din România, la Căminul Cultural din frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna s-a desfășurat un reușit eveniment cultural.
Despre această inedită activitate l-am rugat să ne vorbească prof. dr. ing. Victor VAIDA (foto), președinte al Asociației „Cincișenii”, fond pe care am consemnat:
– A fost o activitate reușită. După vizitarea expozițiilor aflate în muzeul sătesc, într-o sală anume amenajată a Căminului Cultural, au avut loc:
Lansarea cărții „Istoria energeticii românești”, vorbitori fiind prof. dr. Rusalin Ișfănoni și prof. dr. ing. Victor Vaida;
Prezentarea referatelor „Sinuciderea lui Decebal, minciuna orgoliului columnic” de către scriitorul Ioan Scorobete și „Eutanasierea magică a mătușii Nica” (susținut de prof. dr. Rusalin Ișfănoni);
Vizionarea și expunerea de către prof. dr. Rusalin Ișfănoni a filmului etnofolcloric „Sărbătoarea Paștilor la Cernișoara Florese”;
Interesante au fost și referatele susținute de prof. Gilu Zăvoianu (Intelectualii satului Cinciș-Cerna) și învățătorul Malea Francisc (Popas în folclorul autentic al județului Hunedoara).
Activitatea s-a încheiat cu un apreciat moment de cânt și poezie semnat de poetul popular Gelu Dobrescu, solistele de muzică populară Ana Almășana-Ciontea, Geanina Vâță și poeta Maria Sângerean Sibioara.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
2025: Anul omagial Cardinal Iuliu Hossu (*31 ianuarie 1885, Milaș / Bistrița-Năsăud – †28 mai 1970, București).
2025: Pentru Reșița, Anul Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (*25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet) / Închiderea evenimentelor organizate la Reșița cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea fericitului Episcop Martir.
Prezentare de cărți, cu prilejul împlinirii a 77 de ani de la arestarea episcopilor greco-catolici din România:
Albumul bilingv româno-englez „Fericitul Valeriu Traian Frențiu – 150”, coordonatoare: Rodica Indig, cu un cuvânt înainte al Episcopului Virgil Bercea, autorii textelor: Alexandru Buzalic, Silviu Sana & Rodica Indig, apărut la Editura „Primus“ Oradea, 2024);
volumul „Episcopul Valeriu Traian Frențiu în dosarele Securității“, autor: pr. dr. Sergiu Soica, apărută la Editura „Mega“ Cluj-Napoca, 2023.
28. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
2025: Hommage-Jahr Kardinal Iuliu Hossu (*31. Januar 1885, Milaș / Bistritz-Nassod – †28. Mai 1970, Bukarest).
2025: Jahr des besonderen Gedenkens in Reschitza an den seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet) / Abschluss der Veranstaltungsreihe in Reschitza, organisiert anlässlich des 150. Geburtstags des seligen Märtyrerbischofs.
Buchpräsentationen, anlässlich des 77. Jahrestags der Inhaftnahme der griechisch-katholischen Bischöfe Rumäniens:
das zweisprachige Album (rumänisch – englisch) „Fericitul Valeriu Traian Frențiu – 150” (= „Der Selige Valeriu Traian Frențiu – 150), Koordination: Rodica Indig, mit einem Vorwort von Bischof Virgil Bercea, Autoren der Texte: Alexandru Buzalic, Silviu Sana & Rodica Indig, erschienen im Verlag „Primus“ Großwardein, 2024);
der Band „Episcopul Valeriu Traian Frențiu în dosarele Securității“ (= „Der Bischof Valeriu Traian Frențiu in den Dossiers der Securitate“), Autor: Pfr. Dr. Sergiu Soica, erschienen im Verlag „Mega“ Klausenburg, 2023.
Dokumentationsausstellung von Bogdan Andrei Mihele: Errichtung der „Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu“-Büste in Reschitza, 2025.
Sub acest generic, „Tudor Vladimirescu. Istorie, revoluție și legendă”, am inaugurat în 2021 un serial de video–documentar dedicat conducătorului Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu, cu prilejul Bicentenarului acelui moment istoric românesc.
Ideea a pornit de la ctitoria sa – singura – din satul Prejna, comuna Balta, Mehedinți, o biserică, în funcțiune și astăzi, și de la evenimentul creat cu acel prilej bicentenar de către autoritățile locale și județene.
Am realizat acel video–documentar de 20 de minute în Prejna, cu sprijinul Niculinei Stoican, fiică a satului, cu cel al Irinei Zoican, primar și al preotului paroh, Marius Stoian. Producția, realizată cu mijloace moderne, a avut proiecția în chiar ziua aniversării evenimentului în curtea bisericii, pe un ecran uriaș, în prezența multor invitați din județ și din țară. Succesul lui a determinat filmarea unui al doilea episod, de această dată în comuna Vladimir, de unde este mama eroului de la 1821, Prejna fiind satul natal al tatălui său. Filmările la această a doua parte, au mai fost făcute în 2023, cu sprijinul Consiliului județean Gorj și cele locale din Glogova, Padeș și Vladimir, dar și Tg Jiu, la Muzeul de Artă. Iar invitațiile de a filma și în alte locuri, legate de Tudor Vladimirescu, de lucruri mai puțin știute din viața și activitatea sa, au continuat. Așa se face că, în 2024, am filmat partea a treia la Drăgășani și în comuna Călina, subiectul fiind stegarul armatei sale de panduri, prilej de a afla amănunte foarte interesante în acest context, cu argumente și mărturii ale descendenților acelui personaj militar important.
Precizăm că acesta este un proiect freelancer, deci toate cheltuielile de producție au fost suportate de realizatori, neavând buget de la nicio instituție sau societate comercială. Și, totuși, au fost proiecții ale documentarelor la Glogova, Motru, Drăgășani, Tg Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova și urmează să fie definitivate ca date calendaristice o serie de alte proiecții la Craiova și la Pitești, în cadrul unor proiecte, la fel, inițiate de asociații ori comitete școlare de părinți. De consemnat și difuzări pe posturi locale tv, dar și participarea primelor două episoade la Festivalul Internațional de Film și Televiziune SIMFEST Tg Mureș în 2021 și 2023, unde s-au bucurat de selecții pentru vizionarea finală de jurizare.
În același timp, echipa de realizatori – Dan Șalapa, coordonator proiect, Marius Trifan, Victorian Tănase, Eugen Negoiță, Dan Luncan, Andrei Burghină – au invitații să filmeze alte două episoade, cu subiecte total inedite, în această vară, 2025.
Dincolo de acestea, realizatorii așteaptă și alte invitații în alte locuri din țară, proiecțiile fiind disponibile în prezența reprezentanților realizatorilor, prilej de a lansa discuții pe marginea lor, a personalității lui Tudor Vladimirescu, interviuri, promovare a locurilor cu semnificații istorice din zonă etc.
2025: Anul omagial Cardinal Iuliu Hossu (*31 ianuarie 1885, Milaș / Bistrița-Năsăud – †28 mai 1970, București).
2025: Pentru Reșița, Anul Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (*25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet) / Închiderea evenimentelor organizate la Reșița cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea fericitului Episcop Martir.
Prezentare de cărți, cu prilejul împlinirii a 77 de ani de la arestarea episcopilor greco-catolici din România:
Albumul bilingv româno-englez „Fericitul Valeriu Traian Frențiu – 150”, coordonatoare: Rodica Indig, cu un cuvânt înainte al Episcopului Virgil Bercea, autorii textelor: Alexandru Buzalic, Silviu Sana & Rodica Indig, apărut la Editura „Primus“ Oradea, 2024);
volumul „Episcopul Valeriu Traian Frențiu în dosarele Securității“, autor: pr. dr. Sergiu Soica, apărută la Editura „Mega“ Cluj-Napoca, 2023.
Regina Maria a României (*29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent / Anglia – †18 iulie 1938, Pelișor, Sinaia): 150 de ani de la naștere. O expoziție filatelică.
Expoziție foto dedicată Zilei Reformației, 31 octombrie. Cu fotografii din orașul lui Luther Wittenberg, Germania, realizate de Erwin Josef Țigla.
28. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
2025: Hommage-Jahr Kardinal Iuliu Hossu (*31. Januar 1885, Milaș / Bistritz-Nassod – †28. Mai 1970, Bukarest).
2025: Jahr des besonderen Gedenkens in Reschitza an den seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet) / Abschluss der Veranstaltungsreihe in Reschitza, organisiert anlässlich des 150. Geburtstags des seligen Märtyrerbischofs.
Buchpräsentationen, anlässlich des 77. Jahrestags der Inhaftnahme der griechisch-katholischen Bischöfe Rumäniens:
das zweisprachige Album (rumänisch – englisch) „Fericitul Valeriu Traian Frențiu – 150” (= „Der Selige Valeriu Traian Frențiu – 150), Koordination: Rodica Indig, mit einem Vorwort von Bischof Virgil Bercea, Autoren der Texte: Alexandru Buzalic, Silviu Sana & Rodica Indig, erschienen im Verlag „Primus“ Großwardein, 2024);
der Band „Episcopul Valeriu Traian Frențiu în dosarele Securității“ (= „Der Bischof Valeriu Traian Frențiu in den Dossiers der Securitate“), Autor: Pfr. Dr. Sergiu Soica, erschienen im Verlag „Mega“ Klausenburg, 2023.
Dokumentationsausstellung von Bogdan Andrei Mihele: Errichtung der „Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu“-Büste in Reschitza, 2025.
29. Oktober 2025, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Königin Maria von Rumänien (*29. Oktober 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent / England – †18. Juli 1938, Pelischor, Sinaia): 150. Geburtstag: eine Philatelie-Ausstellung.
31. Oktober 2025, Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:
Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober), mit Fotos aus der Lutherstadt Wittenberg, Deutschland von Erwin Josef Țigla.
Numărul deșerturilor de știri locale se extind constant – pe de o parte sunt de remarcat eforturile jurnaliștilor de a menține în viață publicații și site-uri de informații, pe de altă parte crește vulnerabilitatea comunităților la dezinformare și polarizare. În lipsa celor care critică autoritățile și investighează corupția, deșerturile de știri sunt, în toată lumea, un atac direct la pilonii statului de drept și reperelor democrației.
Europa – venituri în scădere, distribuție părtinitoare a subvențiilor de stat, violență online
Studiul „Uncovering news deserts in Europe. Risks and opportunities for local and community media in the EU”, realizat de Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), detectează provocări și oportunități pentru mass-media locală și comunitară din cele 27 de state membre ale UE, analizând fenomenul deșerturilor de știri dintr-o perspectivă holistică. O rețea de cercetători din toate cele 27 de state membre ale UE a efectuat investigația, utilizând metodologia dezvoltată de CMPF. Aceștia au evaluat riscurile pe baza a 55 de variabile care se referă la condițiile pieței media locale; siguranța și condițiile de muncă ale jurnaliștilor locali, independența editorială a instituțiilor locale și incluziunea socială.
Datele colectate cu privire la locațiile mass-media locale și comunitare au fost utilizate pentru a crea hărți interactive care acoperă aproximativ jumătate din UE-27. Acest lucru subliniază o lipsă considerabilă de date nu numai privind distribuția geografică a mass-media locale, ci și privind informațiile financiare, veniturile și măsurătorile de audiență axate pe localitate în întreaga UE.
Potrivit europeanjournalists.org, cele mai presante probleme privesc împletirea veniturilor în scădere și a distribuției părtinitoare a publicității și subvențiilor de stat către mass-media locală. O altă preocupare urgentă este controlul politic exercitat prin intermediul proprietății directe și/sau indirecte asupra mass-media locale, o problemă deosebit de răspândită în statele membre din Europa Centrală și de Sud.
Scăderea numărului de jurnaliști locali – răspândită în întreaga UE – provine în mare măsură din tendința în creștere de centralizare a redacțiilor în principalele orașe. Sunt raportate condiții de muncă nesatisfăcătoare pentru jurnaliștii locali, în special pentru jurnaliștii care lucrează pe cont propriu, iar atacurile online împotriva acestora sunt în creștere.
SUA – 50 milioane de americani au acces limitat sau deloc la știri locale
Numărul deșerturilor de știri locale din SUA a atins niveluri record în acest an, închiderile de ziare au continuat în ritm alarmant, iar reducerile de finanțare pentru radioul public ar putea agrava problema în lunile următoare, potrivit Raportului Medill privind starea știrilor locale din 2025. În același timp, peste 300 de startup-uri de știri locale au fost lansate în ultimii cinci ani, dintre care 80% au fost publicații exclusiv digitale.
Pentru al patrulea an consecutiv, Inițiativa de Știri Locale Medill de la Școala de Jurnalism, Media, Comunicații de Marketing Integrate Medill a Universității Northwestern a realizat un sondaj în rândul organizațiilor de știri locale, pentru a identifica tendințele din peisajul media local, aflat în rapidă transformare. Cercetătorii au analizat ziarele locale, site-urile exclusiv digitale, mass-media etnică și posturile publice de radio. Pentru prima dată, cercetătorii Medill au examinat și scăderea numărului de cititori digitali de publicații. S-a constatat că numărul de comunități situate în deșerturi de știri a crescut în 2025, iar în alte 1.524 de unități teritoriale a mai rămas o singură sursă de știri. În total, aproximativ 50 milioane de americani au acces limitat sau deloc la știri locale.
Potrivit medill.northwestern.edu, creșterea numărului de deșerturi de știri a fost însoțită de o creștere a închiderilor de ziare, care au ajuns la 136 în ultimul an, o rată de peste două pe săptămână. Medill notează că majoritatea închiderilor din acest an au avut loc la ziare mai mici, deținute independent – nu la cele controlate de lanțuri mari – ceea ce semnalează că un număr tot mai mare de edituri de familie cu vechime cedează presiunilor economice. De asemenea, și numărul total de locuri de muncă la publicații a scăzut în ultimul an – industria a pierdut peste trei sferturi din locurile sale de muncă din 2005 până în prezent.
Echipa Medill a descoperit și că alte 250 de zone prezintă risc ridicat de a deveni deșerturi de știri în următorul deceniu, iar traficul web către 100 dintre cele mai mari ziare a scăzut cu peste 45% în ultimii patru ani. „Acest raport evidențiază transformarea de proporție istorică a știrilor locale. Pe de o parte, deșerturile de știri se extind, iar închiderile continuă rapid. Pe de altă parte, apar sute de startup-uri. Întrebările sunt cum va arăta ecosistemul știrilor locale peste câțiva ani și dacă vor fi lăsate în urmă părți ale SUA”, a declarat Tim Franklin, profesor și titular al catedrei John M. Mutz în știri locale la Medill.
America latină – regimuri politice „care alimentează sentimentele anti-media”
Statisticile privind deșerturile de știri din America Latină variază în funcție de țară. În Brazilia, „Atlas da Notícia” a constatat că aproape jumătate (48,7%) dintre municipalități nu aveau agenții de știri locale începând cu 2023. Columbia avea 8,8 milioane de locuitori în „zone tăcute” în 2019. În Venezuela, studiul „Atlasul Tăcerii” a constatat că peste 5 milioane de oameni nu aveau acces suficient la mass-media, 90 de municipalități fiind clasificate drept deșerturi de știri. Chile are aproape jumătate din comunele sale în deșerturi de știri.
Pentru Irene Benito, coordonatoare de noi proiecte la Forumul de Jurnalism Argentina, discuția despre deșerturile de știri locale este o conversație despre viitorul jurnalismului. „Am rămas cu foarte puține voci”, a declarat Benito pentru LatAm Journalism Review. În 2021, ea a condus primul studiu despre deșerturile de știri locale din Argentina. Declinul jurnalismului – determinat de regimuri politice care alimentează sentimentele anti-media, alături de o nouă generație care vede puține oportunități în profesie – a exacerbat această situație, adaugă Benito.
UZPR CARAS SEVERIN 