,, MEHEDINȚÎ, j. situată la marginea Romănieî despre Apussua și Nordu, unde se învecineză cu Temișana și Transilvaniea, despățendusse la Sudu de Serbiea, prin Dunăre, iar la Apussu prin părăulu Bahna. În vechime hotarulu  j. despre Apussu era riulu Cerna, dar s’a încălcatu de Austriea. De la hotarulu nou și pană la cela vechîu, este cale de o oră. Elu se numesce astu felu de la Mehadiea – veche luată cu nedreptulu de Austriea. Suprafața lui este de 1,099,399 pogone. Pămentulu  seu este ½  muntossu și ½ câmpenu; elu produce cereale, lemne și altele, dar maî înbelșugatu este în miere si ceră, pentru care și marea lui este o Albină. Acesta j. se înparte în 7 p. și anume: Cloșanî (plaîu), Motrulu-de sussu, Ocolu, Motrulu-de-giossu, Dumbrava, Blahnița și Câmpu, cuprindendu  189 C. rurale și 3 Urbane cu 192.879 1. Reședința Prefectureî luî este în orașulu Severinu.” DIMITRIE FRUNDESCU: Dictionaru topograficu si statisticu alu Romaniei … : precedatu de geografia si statistica țerei, Bucureșci 1872, tipografia statului  https://archive.org/details/dictionarutopog00frungoog


Județul Mehedinți, apare menționat pe la sfârșitul secolului al XV-lea, luând locul parțial al vechiului județ al Motrului (1415) și al unei părți din județul de Baltă, în Țara Românească. Județul Mehedinți era clar menționat ca unul dintre cele 17 județe ale Țării Românești în scrierile din 1718 (de exemplu, în lucrarea lui Anton Maria Del Chiaro, în perioada ocupației austriece a Olteniei 1718-1739).
Așadar, deși precursori și entități similare existau mai demult, numele de Județul Mehedinți apare în documente la sfârșitul secolului al XV-lea și este bine stabilit administrativ cel puțin din secolul al XVIII-lea.

În perioada de formare și organizare a Țării Românești, înainte ca structurile administrative să fie complet stabilite, existau mai multe mici județe sau ținuturi care gravitau în jurul principalelor râuri. Zona de vest a Olteniei era împărțită în mai multe astfel de unități, printre care și: Județul Jaleș (sau Jales), Județul Motrului, Județul Gilort, Județul Gorj (care le va absorbi treptat).
Județul Motrului cuprindea teritoriul din jurul cursului râului Motru, extinzându-se probabil pe ambele maluri.
Existența acestui județ este confirmată într-un document istoric important, respectiv un hrisov (document domnesc) emis de Mircea cel Bătrân la 10 Iunie 1415.
Acest hrisov este menționat în lucrările istoricilor ca fiind prima și, se pare, singura dată când Județul Motru apare explicit ca împărțire administrativă de sine stătătoare.
Județul Motrului a avut o existență de scurtă durată ca denumire administrativă principală. Pe măsură ce structurile statale s-au consolidat, teritoriul său a fost absorbit de județele vecine mai mari, în special Județul Mehedinți, care a preluat o parte din acest teritoriu și Județul Gorj, care a preluat cealaltă parte, devenind în timp unitatea administrativă dominantă în nord-vestul Olteniei. Localitatea Ploștina (nucleul actualului oraș Motru) a trecut, de exemplu, de la Județul Jaleș la Județul Mehedinți după anul 1450.
Așa cum este citat în studiile vechi despre împărțirile administrative, atestarea provine din hrisovul lui Mircea cel Bătrân din 1415, referință regăsită, de exemplu, în articolele despre vechile împărțiri administrative ale Olteniei (ex: în publicații ale Academiei Române, secția istorică, sau articole vechi precum cele scrise de istorici precum D. F. Marian).

O altă entitate administrativă timpurie a Țării Românești, a fost Județul de Baltă, a cărui localizare exactă a constituit un subiect de dezbatere între istorici.
Acesta a fost situat în sudul Olteniei, de-a lungul fluviului Dunărea. Numele provine de la caracteristica geografică a zonei: prezența extinsă a bălților și mlaștinilor din lunca Dunării.
Conform unor istorici (I. C. Filitti și Constantin C. Giurescu) acest județ se întindea de-a lungul Dunării, acoperind o parte din zona care astăzi se află în sudul Județului Mehedinți (începând de la zona Blahniței/Mehedinți). Continuând spre est, incluzând o parte semnificativă din sudul actualului Județ Dolj (ajungând până la balta Bistreț).
Județul de Baltă este unul dintre cele mai puțin documentate județe vechi și este menționat explicit doar în câteva documente, deși teritoriul său era probabil menționat sub alte nume. Spre exemplu, un document emis de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, datat 28 octombrie 1428, întărea proprietățile mănăstirilor Tismana și Vodița, menționând sate situate în „Județul de Baltă, la Dunăre”.
Un alt document, aproape identic, din 20 septembrie 1444, emis de Iancu de Hunedoara, confirma aceleași proprietăți.
Ca și în cazul Județului Motrului, pe măsură ce Țara Românească și-a consolidat administrația, Județul de Baltă a fost absorbit de structurile mai mari și mai stabile:
Nord-Vestul său a fost încorporat în cele din urmă în Județul Mehedinți. Estul său a fost preluat de Județul Dolj.
În linii mari, o parte din teritoriul acestui județ medieval a contribuit la formarea ulterioară a părții sudice a Județului Mehedinți.

O controversă veche, ce nu a reușit a găsi o soluționare, în sensul de a se ajunge la un consens, este originea denumirii județului: Mehedinți.
Legătura dintre denumirea județului Mehedinți și localitatea Mehadia (situată astăzi în județul Caraș-Severin, Banat) este teoria etimologică cea mai susținută de istorici. Multe păreri, din partea specialiștilor, susțin că numele Mehedinți înseamnă „cei de la Mehadia”.
Teoria principală este cea a originii slave a denumirii, susținută, de exemplu, de istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Aceasta afirmă că numele Mehedinți provine dintr-un termen slav, probabil „Mehedinski” (sau o formă similară, cum ar fi „Medinți”). Acest termen desemna locuitorii sau „teritoriul din jurul orașului Mehadia”. Sufixul „- inți” în toponimia românească indică adesea un neam, o populație sau o zonă care aparține de o anumită așezare (similar cu Târgoviște de la Târgov sau București de la Bucur). La fel de interesant este și faptul că localnicii Mehadiei se autonumesc ,,meginți” – termenul este folosit și astăzi pentru a denumi cu mândrie locuitorii vechii cetăți. Așadar, Mehedinți ar însemna literal „cei de la Mehadia” sau „ținutul Mehadiei”. Diferența de pronunție și scriere (g față de h sau d) este comună în evoluția fonetică a limbii române, mai ales la granița cu influențe slave și maghiare. Așadar, acest termen ,,meginți” poate constitui o legătură lingvistică directă între ,,Mehadia” și ,,Mehedinți”.
Luând în considerare contextul istoric și geografic, localitatea Mehadia, în cuprinsul întregului său trecut, a fost un centru important, având o istorie care începe încă din perioada romană (castrul Ad Mediam – tradus prin „la jumătatea drumului”, sau ,,Praetorium”) și a continuat ca un centru administrativ în Evul Mediu.
În Evul Mediu, Mehadia și teritoriile înconjurătoare făceau parte din Banatul de Severin, care era o unitate administrativă de graniță. La momentul organizării inițiale a Țării Românești, granițele administrative erau extrem de fluide. Județul Mehedinți, în forma sa timpurie (din secolul al XV-lea), cel mai probabil includea inițial și zona Mehadiei, sau era zona imediat învecinată și puternic influențată de acest centru important. Chiar dacă Mehadia a ajuns ulterior în Banat (și implicit sub altă stăpânire), numele dat de populație teritoriului său adiacent (ulterior județul Mehedinți) a rămas.
O altă teorie, extrem de interesantă, însă mai puțin susținută, nefiind documentată istoric sau lingvistic, este cea a originii maghiare, (Neuere Erscheinungen der rumanischen Geschichtsschreibung, 127—128). și anume o ipoteză care leagă denumirea de cuvântul maghiar méhészkedés (stupărit), pe baza faptului că în stema veche a județului Mehedinți era reprezentată o albină, simbolizând apicultura dezvoltată în zonă.

Un document, cercetat recent, deschide acest nou orizont de analiză, într-o interesantă perspectivă. Ceea ce susține autorul, cu argumente foarte pertinente de această dată, într-un mod foarte elocvent, este teoria acestei activități  comune în cele două areale: apicultura. Documentul conține extrase din studiul „DIN TOPONIMIA ROMÎNEASCĂ”, apărut în revista Convorbiri Literare în 1896, care investighează originea numelor de locuri precum Mehadia și Mehedinți. În determinarea originii denumirii localității Mehadia, autorul face o sinteză a două lucrări foarte importante: Istoria Bănatului Severinului şi a comitatului Severin şi, mai pe scurt, in Toponimia Ungariii – amândouă de istoricul şi filologul maghiar Frideric Pesty (Pesty Frigyes, A Szorenyi bansag es Szoreny varmegye tortenete, Budapest 1876, v II. p. 309—366 şi Magyarorszag helynevei, Budapest 1888, v. I, p. 208 – 211.

Partea lingvistică se concentrează pe disputa etimologică a numelui Mehadia, dezbătând dacă acesta provine din stațiunea romană Ad-Mediam sau din toponimul maghiar Mihald (derivat din numele personal Mihály), cu observația că regulile fonetice nu susțin o derivare directă a acestora. Autorul sugerează în cele din urmă că Méhed-, însemnând „plin de albine” în maghiară, ar fi rădăcina primitivă, o ipoteză susținută de simbolul albinei din stema districtului Mehedinți, zonă renumită istoric pentru apicultură. 

Cu toate acestea, concluzia larg acceptată de către specialiști, rămâne cea legată de Mehadia și de termenul slav care desemna locuitorii sau teritoriul ei învecinat.

 

Imaginea prezintă sigiliul județului Mehedinți din secolul al XVIII-lea. Sigiliul, datând din 1774, este circular și înfățișează în centru o insectă (posibil o albină stilizată), un curs de apă (cel mai probabil Dunărea) și textul:  ЖȢDЕЦȢЛ  MEXEDINЦІ, care se traduce ca:  JUDEȚUL MEHEDINȚI. De remarcat – foarte interesant – textul conține atât caractere latine, cât și chirilice.

,,Pină astăzi Mehedinţenii, fruntaşii vechiului Banat al Severinului, poartă drept emblemă in marca lor districtuală o albină.” ( DIMITRIE FRUNDESCU: Dictionaru topograficu si statisticu alu Romaniei … : precedatu de geografia si statistica țerei, 277, Bucureșci 1872, tipografia statului)

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

 

Bibliografia:

– DIMITRIE DAN : DIN TOPONIMIA ROMÎNEASCĂ –STUDIU ISTORICO-LINGUISTIC – Mehadia sau Mehedia şi Mehedinţi.

– DIMITRIE FRUNDESCU: Dictionaru topograficu si statisticu alu Romaniei … : precedatu de geografia si statistica țerei, Bucureșci 1872, tipografia statului (bcub.ro)

– Convorbiri Literare, 1896 (anul 30, nr.1-12)  – Ziarele Arcanum

Principalul motiv pentru care, an de an, revin în România, este cel de a putea fi la Borloveni în jur de douăzeci de zile.
Pentru mine, Borloveniul și Valea Almăjului nu sunt simplu un „loc”. Borloveniul este locul strămoșilor mei, locul unde sunt mormintele lor, locul unde am învățat principalele noțiuni despre lume și, atâta cât am putut și m-am priceput, diferența dintre bine și rău. Pentru mine Borloveniul este un tărâm special, care stă între lumea văzută și cea nevăzută, un tărâm în care se mai văd urmele și aromă , „Raiului în care ne-a vrut Dumnezeu”.
În Borloveni, în casa strămoșilor mei, mai aflu duhul lor, prezența lor care, foarte adesea, nu am îndoială, este fizică, atmosfera vie a unei lumi care a fost cu mai multă rânduială și, categoric, cu mai multă frică de Dumnezeu și chiar prezența, se mai simte vie, prezența unei Împărațîi care a avut mai multe părți bune decât rele și care ar fi putut să facă actuala clipă istorică mult mai cu rost.
Vremea petrecută în Borloveni este vreme cu folos și un dar pe care mi-l face Dumnezeu, mie celui dintâi dintre păcătoși, nu știu de ce.

Toate ceasurile în Borloveni îmi pare că se află sub semnul unei taine. A unei taine care, uneori, se deschide și se arată tulburător.
Într-un fel este dimineața și răsăritul soarelui. Atunci când razele izbucnesc de pe „cracul Bolgii” și inundă cu lumină gangul casei Boldea. Într-un alt fel sunt ceasurile amiezii și duhul “prânzului”, care se așează peste sat. În cu totul alt fel sunt ceasurile mocnite ale după amiezii, când soarele dogorește și totul este cuprins de o liniște încordată.
Apoi vine seara, cu agitația sfârșitului unei zile de lucru, cu fumul pregătirilor pentru cină și treptata trecere spre liniștea nopții.
În acele ceasuri, stând pe gang și privind coroanele copacilor, simțind duhul pădurii și aroma fără egal o locului, simțim o anume tristețe, o anume amărăciune că lucrurile acestei lumi au sfârșit. Și tocmai atunci frumusețea Borloveniului o simțim până la limita durerii. Astfel, la apusul soarelui, culorile vieții strălucesc mai viu, mai nebiruit. Atunci trebuie să mulțumim lui Dumnezeu pentru darul fără egal de a fi parte din Borloveni.

Alexandru Nemoianu
Istoric
USA

11 noiembrie 2025, ora 16:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

33 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița.

153 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2023.

Expoziție de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu).

Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).

 

 

11. November 2025, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

33 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza.

153 Jahre seit dem Bau der ersten Dampflokomotive in Reschitza, 1872 – 2025.

Kunstausstellung „Die Dampflokomotive“ mit Arbeiten aus Stuttgart (Adriana Hermle), aus Bokschan (Nik Potocean), aus Bukarest (Luciana Cristina Ionescu), aus Reschitza (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) und aus Temeswar (Lia Popescu).

Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).

 

Despre Hotelul CALUL ALB, din Mehadia, nu există foarte multe date privind contextul apariției sale, în afară de faptul că acesta a fost înființat în anul 1893, având ca proprietar pe Simion Popescu. (În Banat, simbolul Calului Alb este asociat adesea cu figura eliberatorului, Prințul Eugeniu de Savoya, care a recucerit Timișoara și Banatul de la otomani, în anii 1716-1718).

Între cele două războaie mondiale, îl regăsim în proprietatea lui Ștefan Iorgovan, cel mai probabil, preluat printr-un proces de vânzare-cumpărare, între cei doi. În perioada marii crize economice, datorită dificultăților financiare generate de aceasta, localul ajunge în pragul falimentului. În aceste împrejurări, comunitatea, conștientă de importanța socială a localului, hotărăște, în anul 1933, de a oferi un sprijin major în continuarea funcționării acestuia, prin înființarea, într-una dintre încăperile sale, a unei ,,Cassine Române” (în contextul vremii, Casina era un soi de club social, respectiv o asociație culturală și de întrajutorare a intelectualilor și notabilităților. Casinele organizau serate literare, conferințe, baluri, concerte și, uneori, susțineau o bibliotecă proprie. Ele contribuiau activ la dezvoltarea gustului pentru cultură și la promovarea limbii și literaturii românești). Prin chiria și activitatea sa, Casina a oferit sprijin financiar esențial hotelului, asigurând supraviețuirea acestuia și menținerea unui loc dedicat culturii românești. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă a succesului pe o perioadă mai îndelungată a acestei măsuri, deoarece, după anul 1934 nu se mai regăsesc date concludente privind desfășurarea vreunei activități economice sau culturale în această locație.

Astăzi, pe amplasamentul hotelului Calul Alb, aflăm o altă construcție, ridicată ulterior, în perioada comunistă, ce servește, de la punerea sa în funcțiune și până azi, ca spațiu comercial.

În ceea ce privește importanța respectivului local, în cadrul comunității locale, de remarcat, în special în perioada administrației austro-ungare, că acesta era un loc de întâlnire central pentru activitățile culturale și patriotice ale localnicilor din Mehadia, devenit astfel un centru important al vieții culturale și naționale românești din Mehadia. Desfășurarea unor activități, precum corurile vocale, inclusiv coruri bisericești, constituiau manifestări cu rol esențial în păstrarea identității naționale și culturale în Banat și Transilvania.

În concluzie, Hotelul CALUL ALB din Mehadia, rămâne în istorie ca un reper major al vieții culturale și sociale a Mehadiei, într-o perioadă importantă din punctul de vedere al luptei pentru afirmarea identității naționale. Manifestările culturale și patriotice, desfășurate aici, precum și actul de solidaritate al comunității de a-l salva de la faliment, au avut un rol incontestabil în afirmarea identității naționale și în consolidarea unității locale.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

 

În cele ce urmează, redau trei, dintre multele articole, apărute și culese din presa vremii, cu precizările de rigoare. Toate acestea demonstrează intensa activitate cultural-spirituală, desfășurată sub acest acoperământ.

 

,,Cor vocal în Mehadia.

Din Mehadia ni se scrie: „în 12 Septemvrie a dat corul din Mehadia primul concert în sala hotelului „Calul alb“, la care a luat parte un public numeros, compus din inteligenţă, plugari şi străini din împrejurime. Iniţiatorul acelui cor este bravul preot local Alexie Frateş, care n’a cruţat nimic pentru ajungerea acelui scop. S’a declamat poesia „Peneş Curcanul“ de teologul absolvent Ilie Popa, s’a cântat apoi „Ciobanul din Ardeal“. La urmă a fost joc. Oaspeţii s’au întors acasă pe deplin mulţumiţi de reuşita acelui concert. „

(,,Tribuna” – Sibiu, 30 septembrie 1893)

 

,,Concert în Mehadia.

Corul vocal bisericesc din Mehadia aranjează Vineri, la 2/15 Februarie a. c (întimpinarea Domnului), în sala hotelului dela ,,Calul alb”, în favorul fondului meu, concert împreunat cu declamaţiuni şi teatru, la care respectuos învită începutul la 8 ore seara. Preţul de întrare: pentru locul I. 1 coroană 20 ban de persoană, pentru locul II. 80 bani de persoană. După producţiune urmează joc. In pausă se va juca ,,Batuta” şi ,,Căluşerul”. Suprasolviri se primesc cu mulţumită şi se vor curta prin ziaristică.

Programa: I. Concert: Anton Sequens: ,,Motto”, cor bărbătesc 1. Ioan Vidu: ,,Nainte Române”, cor bărbătesc. — 2. George Coşbuc: ,,Duşman cere”, poesie predată de domnişoara Chita Cincheză. — 3. , * ,,Cor şi cavatină”, cor bărbătesc. — 4. E. Krüger: ,,La arme”, aranjată pentru cor de bărbaţi, de Nicolae Groza junior.

(,,Tribuna”, Sibiu 14 februarie, 1901)

 

Scrisori din Mehadia

ȘEZĂTOARE ȘCOLARĂ.

Duminecă, 19 i. c. școala primară din localitate, de sub conducerea d-lui dir. lancu Bacilă, aranjează o șezătoare în localul „Calul Alb“. Programul va fi compus din cântece, dansuri și poezii cu caracter național. Sperăm, că copilașii și de rândul acest vorști să ofere publicului câteva clipe de plăcere și uitare a timpurilor grele. MATINEU ARTISTIC.

Societatea corală din localitate a aranjat în localul „Calul Alb“ în ziua de 12 i. c. un matineu artistic. Programul a fost compus din cântece de celebri noștri compozitori Vidu, Dima, Kiriac, etc. Reușita a fost relativ mulțumitoare. Prin muncă ce cred că va depune dirijorul corului, d-l D-tru Mazilu, în curând sperăm că va fi la înălțime.

S’A ÎNFIINȚAT CASINA.

Am anunțat la timp perspectiva de înființare a unei casine în comuna Mehadia. Această acțiune începută cu atâta entuziasm, căci așa sunt „meginții” la orice început, cu deosebită satisfacție aflăm că s’a ajuns la realizare. Acțiunea începută a fost condusă de către d-l Gh. Crăciunescu, un tânăr idealist, ca dovadă că a fost condusă de un element capabil, este că s’a ajuns la un sfârșit. Știut este că „pădure fără uscătură nu există“, de aceia îmi permit a zice, nu cu răutate sufletească, că și printre acei oameni cari frecventează casina, poate că se vor găsi indivizi de a căror caracter putem îndoi. Nu doresc decât să mai lase din pretenții acei ce trebue și le cerem înțelegere, și iar înțelegere! Altfel iar râd acei ce abia așteaptă să ne vadă neînțelegându-ne. BION. (Iancu Băcilă-n.n.)”

(,,Vestul”- Timișoara, 18 martie, 1933).

 

 

10 noiembrie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a XI-a.

 

10. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil XI.

Doi frați români sunt parte a unui proiect care are scopul de a promova România și frumusețile ei turistice. Via Transilvanica este un proiect unic în România – început în 2018 și finalizat la sfârșitul lui 2022 – un traseu turistic de lungă distanță care străbate țara de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin. După finalizarea construcției, se organizează diverse activități care să promoveze România și pe români. Activitatea finalizată la sfârșitul lunii octombrie 2025 a fost una inedită, dar extrem de benefică scopului enunțat

1.400 de km care cuprind unele dintre cele mai frumoase zone ale României, sate uitate de lume care creează o experiență autentică. Fiecare km parcurs este marcat de o bornă din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică. Organizatorii acestui proiect ne invită pe toți cei care iubim țara și pe oamenii ei să pornim la pas pe Via Transilvanica, în căutare de oameni care fac binele în România, care se implică și schimbă lucrurile. Vom descoperi povestea drumului care unește și oamenii din spatele poveștii, cei care au făcut posibil proiectul. Pentru severineni, Via Transilvanica este un proiect de țară în care ne regăsim perfect. Muzeul Regiunii Porților de Fier s-a implicat total  în a populariza fapte, oameni, evenimente care „vorbesc” despre România și despre tot ce e mai frumos aici și drumul care îi unește pe români

În cazul de față, cei doi frați, Tibi Ușeriu a alergat din Roma până la Severin, iar fratele său, Alin Ușeriu, a parcurs Via Transilvanica începând de la Putna. La sfârșitul lui octombrie, cei doi frați s-au întâlnit la Drobeta‑Turnu Severin, în curtea muzeului, într-un moment simbolic la care au luat parte sute de severineni.

Reprezentanții Asociației cultural artistice Portul din Străbuni au fost prezenți la eveniment, alături de personalități marcante ale judetului și conducerea Muzeului Regiunii Porților de Fier. La Severin, fratii Alin Ușeriu și Tibi Ușeriu s-au întâlnit după călătorii lungi, cu mult efort dar cu o țintă nobilă.

Alin a plecat la începutul lunii iunie din Drobeta Turnu Severin spre Putna pe drumul Via Transilvanica și s-a întors tot pe același traseu, 2800 km în total. Tibi a plecat în alergare din Roma la începutul lunii octombrie spre Drobeta, 1800 km.

Frații au străbătut aceste trasee cu mult efort pentru a promova Via Transilvanica și Comunitatea Oamenii Drumului. Via Transilvanica este cel mai bun ambasador de țară, e drumul care unește. E nevoie de susținerea acestei povești care se întinde pe 1600 de km și care arată drumețului o Românie minunată, cu gazde primitoare, locuri fabuloase, tradiții și bucate alese.

Oricare dintre noi poate deveni parte din această mare comunitate a celor care promovează România. Cei doi frați au fost așteptați la Severin de o mulțime entuziastă de oameni de toate vârstele și de diverse profesii, pentru a fi răsplătiți pentru efortul făcut în beneficiul țării și al românilor.

9 noiembrie 2025, ora 11.00, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:

Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Birda / Banat.

 

9 noiembrie 2025, ora 12.15, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):

Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

9. November 2025, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:

Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak, Kreis Arad). Musikalische Einlagen: der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) sowie die Sing- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Birda im Banat.

 

9. November 2025, 12:15 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):

Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

 

9 noiembrie 2025, ora 11.00, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:

Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

9 noiembrie 2025, ora 11.00, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:

Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Birda / Banat.

 

9 noiembrie 2025, ora 12.00, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):

Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

10 noiembrie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a XI-a.

 

11 noiembrie 2025, ora 16:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

33 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița.

153 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2023.

Expoziție de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu).

Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).

 

13 noiembrie 2025, ora 11.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:

Salonul de toamnă: Finisajul expoziției de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița).

 

13 noiembrie 2025, ora 13.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Salonul de toamnă: Vernisajul expoziției de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița).

 

13 noiembrie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XII-a.

Sabin Pautza și comunitatea germană din Banat: Cultura  unește. Orașe vii.

Duplex  Reșița – Frankfurt am Main: Întâlnire online cu dipl.-ing. dr. Sergio Morariu (Germania).

FISART sau culorile orașului: Reșița – Timișoara – Frankfurt am Main.

 

14 noiembrie 2025, Biblioteca „Astra” Sibiu:

Colocviile „Freamătul tăcerii în poezie”, 13 – 15 noiembrie 2025, Sibiu.

Participarea autorului Erwin Josef Țigla la dezbaterile organizate cu prelegerea „Reșițeanul Rolf Bossert: o biografie poetică”.

 

14 – 16 noiembrie 2025, ora 17.00, Universitatea de Vest Timișoara:

Participarea lui Erwin Josef Ţigla la Expoziția Filatelică Națională cu participare Internațională „TimFilEx 2025“, cu exponatul „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea“.

 

15 noiembrie 2025, ora 15.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

35 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990): Încheierea proiectului.

Program cultural cu participarea formațiilor etniei germane din Reșița (corul „Franz Stürmer“ – dirijoare: prof. Elena Cozâltea, Duo Marianne & Petru Chirilovici, formația vocal-instrumentală „Resicza“ – coordonator: Iuliu Fazakas, precum și formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – coordonatori: Marianne & Nelu Florea). În calitate de oaspeți participă Corul „Theissblume = Floare de Tisa“ din Szeged / Ungaria (dirijoare: Eva Hell), corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara (dirijor: prof. Arthur Funk), formația de dansuri germane „Klatschmohn“ Szeged / Ungaria (conducători: Alexandra Korom & Engi Balázs), grupul cultural al Uniunii Pensionarilor din Kikinda / Serbia (coordonator: prof. Milan Periz) și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara (coordonatoare: prof. Luise Finta).

 

16 noiembrie 2025, ora 10.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița:

38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).

Sfântă Liturghie solemnă duminicală în limba germană.

Înfrumusețare muzicală: Corurile „Theissblume = Floare de Tisa“ din Szeged / Ungaria (dirijoare: Eva Hell) și „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea). La orgă: Patrick Paulescu.

 

16 noiembrie 2025, ora 11.45, Mormântul Aviatorilor din Cimitirul 2-3 Reșița:

„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (16 noiembrie 2025).

Comemorarea victimelor celor două conflagrații mondiale. Incursiune muzicală: formația vocal-instrumentală „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

16 noiembrie 2025, ora 12.15, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (16 noiembrie 2025).

107 ani de la terminarea Primului Război Mondial. Expoziție de fotografii din colecția Erwin Josef Țigla, reprezentând câteva dintre monumentele din Banatul Montan, ridicate în amintirea victimelor celor două conflagrații mondiale și expoziție de filatelie dedicată Primului Război Mondial, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

9. November 2025, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:

Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak, Kreis Arad). Musikalische Einlagen: der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) sowie die Sing- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

9. November 2025, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:

Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Birda im Banat.

 

9. November 2025, 12:00 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):

Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

10. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil XI.

 

11. November 2025, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

33 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza.

153 Jahre seit dem Bau der ersten Dampflokomotive in Reschitza, 1872 – 2025.

Kunstausstellung „Die Dampflokomotive“ mit Arbeiten aus Stuttgart (Adriana Hermle), aus Bokschan (Nik Potocean), aus Bukarest (Luciana Cristina Ionescu), aus Reschitza (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) und aus Temeswar (Lia Popescu).

Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).

 

13. November 2025, 11:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Herbst-Kunstsalon: Finissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).

 

13. November 2025, 14:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).

 

13. November 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationales „Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XII. Auflage.

Sabin Pautza und die Banater Deutschen: Die bindende Kultur. Die lebendigen Städte.

Duplex Reschitza – Frankfurt am Main: Eine Online-Begegnung mit Dipl.-Ing. Dr. Sergio Morariu (Deutschland).

FISART oder die Farben der Stadt: Reschitza – Temeswar – Frankfurt am Main.

 

14. November 2025, „Astra“-Bibliothek Hermannstadt:

Kolloquium „Dans Zittern der Stille in der Poesie“, 13. – 15. November 2025, Hermannstadt.

Teilnahme Erwin Josef Țiglas mit einem Referat zu Rolf Bossert und seinen Gedichten.

 

14. – 16. November 2025, 17:00 Uhr, West-Universität Temeswar:

Teilnahme des Reschitzaer Philatelisten Erwin Josef Ţigla an der Landesausstellung mit internationaler Beteiligung „TimFilEx 2025“ mit dem Exponat „Der heilige Papst Johannes Paul II.“.

 

15. November 2025, 15:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

35 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990): Abschluss des Projekts.

Festkulturprogramm mit allen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, das Duo Marianne & Petru Chirilovici, die „Resicza“-Vokal- und Instrumentalgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas sowie die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Koordination: Marianne & Nelu Florea). Als Gäste, mit dabei: der „Theissblume“-Chor Szeged / Ungarn (Dirigentin: Eva Hell), der „Temeswarer Liederkranz“ (Dirigent: Arthur Funk), die Volkstanzgruppe „Klatschmohn“ Szeged / Ungarn (Leiter: Alexandra Korom & Engi Balázs), die Kulturgruppe der Rentnervereinigung aus Kikinda / Serbien (Koordination: Milan Periz) und die Volkstanzgruppe „Bunter Herbstreigen“ aus Temeswar (Koordination: Luise Finta).

 

16. November 2025, 10:30 Uhr, Römisch-Katholische „Maria Schnee”-Kirche Reschitza:

38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).

Sonntägliches Hochamt in deutscher Sprache.

Musikalische Umrahmung: der „Theissblume“-Chor Szeged / Ungarn (Dirigentin: Eva Hell) und der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea). An der Orgel: Patrick Paulescu.

 

16. November 2025, 11:45 Uhr, „Flieger“-Grab Reschitza:

Volkstrauertag (16. November 2025).

Ehrung der Gefallenen der beiden Weltkriege. Musikalische Umrahmung: die „Resicza“-Vokal- und Instrumentalgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas.

 

16. November 2025, 12:15 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Volkstrauertag (16. November 2025).

107 Jahre seit dem Ende des Ersten Weltkriegs (11. November 1918): Fotoausstellung von Denkmälern, die dem I. und II. Weltkrieg gewidmet wurden und sich im Banater Bergland befinden (Autor: Erwin Josef Țigla) und Philatelie-Ausstellung zum I. Weltkrieg (Sammlung Erwin Josef Țigla).

 

7 noiembrie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri literare. În calitate de oaspete al manifestării: autorul Marian Apostol, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „Medeea”, Editura „Hoffman“ Caracal, 2025.

 

 

7. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Marian Apostol und seine neueste Buchveröffentlichung: „Medeea”, erschienen im Verlag „Hoffman“ Caracal, 2025.

 

 

6 noiembrie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de sculptură aniversară „Doru Modoacă (Reșița) – 60!”

 

6. November 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Holzschnitzerei-Ausstellung Doru Modoacă (Reschitza): 60!

Elevii din clasele a II-a A și a II-a B, din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Hunedoara au devenit cavaleri și domnițe pentru o zi, într-o aventură medievală la Castelul Corvinilor, contând pentru programul „Școala Altfel”. Elevii – după cum ne spunea prof. Ilucă Simona Julieta (foto) – și-au dezvoltat cu această ocazie imaginația și au descoperit legendele Hunedoarei, transformând orele de istorie într-o călătorie în timp.

O vizită la Castelul Corvinilor în cadrul programului „Școala Altfel” a fost o experiență memorabilă și educativă pentru elevii îndrumați de prof. Ilucă Simona Julieta și Lupșan Clementina. Deși nu există un program standardizat specific exclusiv pentru clasa a II-a, activitățile extracurriculare s-au axat pe explorarea istoriei, legendelor și arhitecturii castelului într-o manieră accesibilă vârstei.

„Școala Altfel” a adus un plus de magie și istorie în viețile elevilor. Aceștia au pășit pe urmele cavalerilor și domnițelor, vizitând impresionantul Castel al Corvinilor. Vizita nu a fost un simplu tur, ci o adevărată aventură interactivă, adaptată perfect vârstei mici a exploratorilor. Încă de la traversarea podului de acces, elevii au fost introduși în atmosfera fascinantă a Evului Mediu. Le-am povestit micuților Legenda Corbului – simbolul familiei Corvinilor – captivându-i cu detalii despre fântâna misterioasă și celebrele turnuri. Obiectivul principal al vizitei a fost să le demonstrăm elevilor că istoria nu se învață doar din manuale. Castelul Corvinilor le-a dezvoltat spiritul de observație, curiozitatea și, mai ales, apartenența la comunitate. A fost o lecție reușită de istorie, artă și cultură locală.

În cadrul lecției de sănătate contând pentru „Școala Altfel” elevii clasei a II-a A au explorat tărâmul magic al fructelor și vitaminelor. Au învățat de ce un măr este mai bun decât un baton de ciocolată și cum fructele le dau energie pentru joacă și învățat.

Activitatea a avut un scop clar: să îi convingă că fructele nu sunt doar gustoase, ci și vitale pentru o creștere armonioasă și pentru performanța școlară. Lecția teoretică s-a transformat rapid într-o activitate practică distractivă, intitulată „Atelierul fructelor vesele”:

Elevii au gustat diverse fructe, învățând să le identifice nu doar după aspect, ci și după textură și beneficiul principal. Au preparat propriile smoothie-uri din fructe proaspete, demonstrând că pot crea gustări sănătoase și delicioase. Succesul acestei activități nu ar fi fost posibil fără implicarea părinților. Mesajul transmis acasă de către clasa a II-a A este clar: „Fructul zilei ține doctorul departe!” Această inițiativă din cadrul „Școlii Altfel” nu doar că a îmbogățit cunoștințele elevilor, dar a plantat și semințele unor obiceiuri alimentare sănătoase care le vor fi de folos pe tot parcursul vieții. Este dovada că educația, atunci când este practică și distractivă, poate schimba în bine stilul de viață al copiilor.

Nu a lipsit o reușită expediție la Târgu Mureș, sub genericul O lecție vie de biologie. Elevii au explorat Muzeul de Științele Naturii și Grădina Zoologică, transformând cunoașterea despre natură într-o experiență memorabilă.

Fascinați, au admirat schelete de animale preistorice și fosile, încercând să înțeleagă cum arăta viața pe Pământ cu milioane de ani în urmă. Prin diorame viu colorate, elevii au învățat despre păsări, mamifere și insecte, punând întrebări despre habitatele și adaptările acestora. După lecția despre trecut, a urmat întâlnirea cu prezentul: o vizită la Grădina Zoologică din Târgu Mureș, una dintre cele mai mari din țară. Aici, cunoștințele teoretice din muzeu au prins viață.

Elevii au putut observa, de la distanță sigură, specii exotice, de la lei și tigri la maimuțe jucăușe și elefanți impunători. Vizita a subliniat respectul pentru natură și importanța protejării mediului înconjurător, consolidând cunoștințele de științe predate la școală. Elevii clasei a II-a A s-au întors acasă nu doar cu suveniruri, ci și cu o mulțime de cunoștințe noi.

Expediția la Târgu Mureș a demonstrat că natura și știința pot fi surse inepuizabile de uimire și învățare pentru elevi.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana/ UZPR

 

 

Duminică, 2 noiembrie 2025, după Sfânta Liturghie, în Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bocșa Română, s-a desfășurat un moment cultural artistic menit să marcheze împlinirea celor 150 de ani de tradiție corală în această frumoasă biserică, recunoscută și ca „Voronețul Banatului”.

Programul momentului aniversar a cuprins o slujbă de pomenire pentru membrii corului plecați la cele veșnice, o slujbă de mulțumire și recunoștință pentru toți cei implicați în viața corală a bisericii și a comunității și un scurt istoric al corului bisericesc din Bocșa Română prin prezentarea cărții „Corul bisericesc din Bocșa Română: monografie 1875—2015”, autori Silviu Ferciug, Liana Ferciug și Dorel Viorel Cherciu (Reșița: TIM, 2015„Bocșa, istorie și cultură”). De asemenea, cu acest prilej au fost înmânate însemne de recunoștință din partea primarului orașului Bocșa, Patriciu Mirel Pascu, iar Corul „Armonia” al Bisericii „Sf. Nicolae” și „Sf. Împ. Constantin și Elena” Bocșa Română, sub bagheta dirijorului pr. dr. Silviu Ionel Ferciug, a susținut un miniconcert aniversar.

După înmânarea diplomelor de excelență, în semn de recunoștință pentru  importantă contribuție la păstrarea și promovarea tradiției corale din orașul Bocșa, tuturor membrilor corului de ieri și de azi (unele diplome fiind conferite In memoriam), viceprimarul orașului Bocșa, dl. Bogdan Pop, a înmânat dirijorului Silviu Ionel Ferciug, reprezentant al Corului bisericesc „Armonia” din Bocșa Română, o plachetă aniversară din partea administrației locale, ca semn al recunoștinței și prețuirii acestui nucleu artistic bocșean, care, din 1875 încoace, a vegheat fără întrerupere la conservarea tradiției muzicale corale în Cetatea Bocșei, promovând acest ținut, cu mândrie și devotament, în țară și străinătate.

La 140 de ani de la înființare, Corul bisericesc  din Bocșa Română își prezenta istoria într-o monografie bogată, bine documentată, exemplară pentru studierea vieții muzicale și religioase din Banat, întocmită de  preoții Silviu Ionel Ferciug și Dorel Viorel Cherciu, dimpreună cu prof. Liana Ferciug.

Iată că, după zece ani de la apariția acestei cărți, încă se poate vorbi despre importanța informațiilor oferite de această monografie, în același timp vorbindu-se și despre necesitatea unei noi lucrări, care să completeze pagini valoroase pentru istoria corurilor bisericești din Banat.  

Despre carte, despre istoria și activitatea acestei mișcări corale bocșene, au vorbit pr. dr. Silviu Ionel Ferciug, pr. dr. Dorel Viorel Cherciu, bibl. Gabriela Șerban și istoricul Mihai Vișan.

Evenimentul a fost organizat de Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae”  și „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Bocșa Română, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului  Patriciu Mirel Pascu și viceprimarului Bogdan Pop.

Credincioșii de toate vârstele participanți la eveniment s-au putut bucura de vocile frumoase ale coriștilor care au interpretat cântări bisericești, dar și cântece laice, iar surpriza a venit din partea tinerei Silviana Maria Ferciug, studentă la Facultatea de Muzică din Timișoara, care a susținut un solo înălțător interpretând priceasna „Iartă-mă, Dumnezeul meu!”. 

Așadar, evenimentul s-a încheiat într-un ton optimist, convinși fiind cu toții că acest Cor Bisericesc de la Bocșa Română are viitor! Tineri talentați, în frunte cu Silviana Maria Ferciug, pot duce mai departe tradiția corului „Armonia”, pot susține cântarea corală  și cea de strană în biserica strămoșească și pot adânci prin cânt trăirea duhovnicească a creștinilor în acest „Voroneț al Banatului”!

La mulți ani, „Armonia”! La mulți ani coriștilor de toate vârstele!

 

 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din RomâniaThe Union of Professional Journalists of Romaniawww.uzpr.ro

Un nou studiu, publicat de revista The Lancet, a evaluat impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra vieții, sănătății și mijloacelor de trai ale oamenilor. Concluzia este alarmantă: atunci când guvernele din întreaga lume nu acționează, milioane de oameni sunt afectați. Aceste „întârzieri în adaptare” exacerbează efectele schimbărilor climatice asupra planetei și a oamenilor, notează autorii. „Atenuarea gazelor cu efect de seră nu este la nivel global la fel de rapidă și de rapid progresând după cum este necesar pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Există o nevoie reală de a comunica și de a urmări progresul în domeniul sănătății, deoarece este o parte fundamental importantă a impactului schimbărilor climatice și este rareori discutată”, a declarat pentru Euronews Joacim Rocklöv, co–director al Centrului Lancet Countdown Europe.

Lancet Countdown este o colaborare multinațională care analizează relația dintre schimbările climatice și sănătate, inclusiv indicatori privind decesele cauzate de căldura extremă și fumul incendiilor de vegetație, acoperirea spațiilor albastre urbane (râuri, lacuri și linii de coastă), finanțarea adaptării la sănătate și implicarea individuală în sănătate și schimbările climatice.

Dintre cei 20 de indicatori diferiți care urmăresc amenințările la adresa sănătății, 13 au atins deja niveluri fără precedent.

Studiul arată că poluarea cauzată de giganții combustibililor fosili este legată de valurile de căldură care au ucis mii de oameni. Eșecul de a reduce efectele încălzirii cauzate de schimbările climatice a dus la o creștere a ratei deceselor legate de căldură cu 23% din anii 1990, ajungând la 546.000 pe an. Anul trecut a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, cu consecințe catastrofale. La nivel mondial, o persoană medie a fost expusă la un număr record de 16 zile caniculare suplimentare care pun în pericol sănătatea, ca urmare a schimbărilor climatice – o creștere de 389% față de media anuală din 1986 până în 2005. Cei mai vulnerabili (cei sub 1 an și cei peste 65 de ani) au înregistrat, în medie, un maxim istoric, de 20 de zile cu val de căldură – o creștere de 304%.

Condițiile mai calde și mai uscate alimentează, de asemenea, condițiile pentru incendiile de vegetație. Numai în 2024, poluarea aerului cu particule fine provenite de la fumul incendiilor de vegetație a fost asociată cu un număr record, de 154.000 de decese. Secetele și valurile de căldură au crescut, de asemenea, numărul de persoane care se confruntă cu insecuritate alimentară moderată sau severă, cu 123 de milioane în 2023, comparativ cu media anuală între 1981 și 2010.

Raportul subliniază, de asemenea, că 2,5 milioane de decese în fiecare an sunt atribuibile poluării aerului provenite din arderea combustibililor fosili.

Marina Romanello, director executiv al Lancet Countdown la University College London, a declarat, într-un comunicat de presă, că bilanțul din acest an „relevă o imagine sumbră și incontestabilă – distrugerea vieților și a mijloacelor de trai va continua să se intensifice până când vom pune capăt dependenței de combustibilii fosili și ne vom intensifica dramatic adaptarea”. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

În ziua de 3 noiembrie a avut loc ședința Consiliului Director al UZPR, întrunită statutar, cu prezența membrilor la sediu și online. Au participat, de asemenea, ca invitați, Claudia Motea, coordonator al Teatrului NostruM, jurnalista Monica Cercelescu, Adrian Suciu, președinte al Filialei Occident și Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin.

În deschiderea ședinței, președintele Dan Constantin a felicitat-o pe Claudia Motea pentru prestația de excepție de pe scena Sălii Dalles, în spectacolul omagial dedicat celor 150 de ani de la nașterea Reginei Maria: „A fost un spectacol total, de autor. O felicităm pe Claudia Motea și o asigurăm de sprijinul nostru, pe care vom căuta să-l extindem”. „Menționez UZPR la toate evenimentele și spectacolele mele. Uniunea a fost alături de mine și vă mulțumesc!”, a spus Claudia Motea.

Mai departe, a fost menționată recenta distincție obținută de Adrian Suciu în Serbia. La următorul punct de pe ordinea de zi, președintele Constantin a menționat că Uniunea are în prezent 5.138 de membri înscriși (400 numai în 2025, membri tineri, cu activitate profesională constantă în presă) și a supus dezbaterilor situația membrilor care au restanțe la plata cotizației: „Am încercat să clarificăm aceste situații, în așa fel încât să nu se ajungă la tensiuni statutare. Vom continua aceste demersuri, prin trimiterea de notificări”. În context, președintele UZPR a menționat faptul că evaluarea dosarelor de către Comisia de Atestare Profesională rămâne „exigentă și obiectivă”. Totodată, Dan Constantin a subliniat și faptul că situația financiară a UZPR este una stabilă, echilibrată: „Vom elabora un proiect de buget de venituri și cheltuieli pentru anul 2026”.

Un alt punct pe ordinea de zi a fost Gala Premiilor UZPR. Secretarul general Mădălina Corina Diaconu a anunțat că juriul a avansat semnificativ în stabilirea premianților, că nominalizații vor fi anuțați public și că festivitatea de premiere va avea loc la începutul anului 2026. „Criterul de selecție a fost meritocrația. Invităm și pe viitor filialele să se implice în depistarea jurnaliștilor și publicațiilor de valoare. În ce privește Premiile din acest an, consider că s-a înțeles pe deplin esența acordării lor, iar propunerile de la filialele UZPR au fost foarte bune”, a arătat Monica Zvirjinschi.

Situația filialelor din Diaspora a fost un alt punct pe ordinea de zi, vicepreședintele Emil Stanciu arătând că acestea au înregistrat unele comasări și acțiuni de unificare, „care să le permit să se încadreze în normele statutare, ce prevăd un număr minim de 20 de membri”. În acest context, s-au stabilit și regulile de înființare a unei filiale unice a UZPR în Serbia. Adrian Suciu a detaliat pe marginea activității Filialei Occident, arătând că s-au înregistrat fuziuni, că s-au derulat evenimente notabile și că „fiecare filială din străinătate contribuie la patrimoniul UZPR”. „Legăturile personale și unitatea în jurul limbii române generează acțiuni interesante în Diaspora”, a adăugat Marian Nencescu, președinte al Filialei Presa Culturală.

Vor continua dezbaterile organizate împreună cu Radio România

Înființarea Departamentului Juridic al UZPR a fost unul dintre punctele centrale de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Director al UZPR. Invitată să argumenteze acest demers, jurnalista Monica Cercelescu a arătat că „avalanșa de reglementări europene cu mare impact asupra presei și Directivele care trebuie implementate necesită ca UZPR să aibă o voce mai puternică în tot ceea ce înseamnă susținerea libertății presei și protecția jurnaliștilor. Intenționăm să organizăm evenimente cu experți, inclusiv internaționali și să ne începem activitatea cu informări legate de protejarea drepturilor jurnaliștilor”. „Activitatea Departamentului Juridic poate începe chiar cu un apel către instituțiile statului pentru acțiune concretă pentru protecția jurnaliștilor”, a argumentat Dan Constantin. Înființarea Departamentului Juridic al UZPR a fost aprobată în unanimitate de membrii Consiliului Director.

Înființarea Cluburilor UZPR a fost abordată, ca temă pe ordinea de zi, Emil Stanciu sintetizând demersurile în desfășurare: „Este vorba despre coagularea membrilor UZPR pe segmente de activitate – fotoreporteri, jurnalism economic, de turism, medical etc. Unele dintre aceste cluburi sunt destul de avansate ca proiecte”.

În același timp, președintele Dan Constantin a anunțat că vor continua dezbaterile organizate de UZPR împreună cu Radio România, din seria „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, „fiind necesară adâncirea demersurilor profesionale legate de această temă”.

De asemenea, Consiliul Director al UZPR a aprobat ca în funcția de redactor șef al Revistei UZP să fie numită Roxana Istudor.

În finalul întâlnirii s-a anunțat că o delegație de șase membri ai UZPR, în frunte cu vicepreședintele Emil Stanciu, va participa la lansarea Filialei Bruxelles a UZPR.

Departamentul Comunicare

Foto: Marius Simion