22 noiembrie 2025, ora 15.00, Sala „Karl Singer” și foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:
Participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), a Duo Marianne & Petru Chirilovici, a grupului vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas), precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), toate din Reșița, la programul cultural organizat de corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri germane „Buntes Herbstreigen” din Timișoara, la 32 de ani, respectiv, 29 de ani de la înființare.
Robert Stolz (*25 august 1880, Graz – † 27 iunie 1975, Berlin): o expoziție documentară, la 145 de ani de la naștere și 50 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului austriac, a cărui muzică a fost iubită și cântată în Banat.
Expoziție de artă plastică dedicată municipiului Orșova și Dunării din Banatul Montan, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Expun: Pătraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
Expoziția documentară dedicată șvabilor bănățeni și germanilor din Banatul Montan, organizată de FORUMOST, Centrul de Cercetări și Cooperare cu Europa Centrală, de Est, de Centru-Est și de Sud-Est al Universității din Augsburg (Germania).
22. November 2025, 15:00 Uhr, „Karl Singer“-Festsaal und Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses, Temeswar:
Robert Stolz (*25. August 1880, Graz – † 27. Juni 1975, Berlin): eine Dokumentationsausstellung anlässlich des 145. Geburtstags und 50. Todestags des österreichischen Komponisten, in Erinnerung an seine Musik, die oft und gerne im Banat vorgetragen wurde.
Kunstausstellung, Orschowa und der Donau im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Puiu Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
Stellwandausstellung zu den Banater Schwaben und Banater Berglanddeutschen, in der Organisation von FORUMOST, das Forschungs- und Kooperationszentrum Mittel-, Ost-, Ostmittel- und Südosteuropa der Augsburger Universität.
În 8 februarie 1943, la Câlnic-Reşiţa, vedea lumina lumii viitorul compozitor și dirijor Sabin PAUTZA.
Absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, specialitatea dirijat, compoziție și pedagogie muzicală.
În anul 1970 urmează cursurile Academiei Muzicale „Chigiana” din Siena, Italia, specialitatea compoziție și dirijat orchestră cu Franco Donatoni, Franco Ferrara şi Bruno Maderna.
Activitatea sa internaţională de dirijor şi compozitor i-a adus in 1995 titlul onorific de Doctor în Muzică, acordat de Institutul pentru Cercetări Aplicate din Londra. Deasemenea, în anul 2005 Academia de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca i-a acordat titlul de Doctor In Muzică.
Compozitor, dirijor, profesor, manager, sunt patru ipostaze ce definesc personalitatea muzicianului român Sabin Pautza. El este considerat şi confirmat de critici respectabili ai lumii ca fiind Leonard Bernstein al României, plecând de la realitatea că în ultima jumătate de secol puţini compozitori au reuşit să-şi dirijeze cu măiestrie propriile compoziţii fiind, în acelaşi timp, şi interpreţi.
Între anii 1965-1984 predă la Universitatea de Arte “G. Enescu” din Iaşi.
În 1984 pleacă în America, iar în 1987 devine director artistic și prim dirijor al celei mai vechi orchestre simfonice din New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra.
Este numit “Conductor Emeritus for life” (din 2011) la Plainfield Symphony Orchestra.
Deţine numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale, printre care: premiul „George Enescu”, al Academiei Române, premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, marele premiu al Televiziunii Române, premiul de compoziţie al „Concursului Internaţional din Salt Lake City”, Utah, premiul „Rudolf Nissim” al Uniunii Compozitorilor Americani şi marele premiu „Doctor Martin Luther King Jr.” pentru compoziție.
În septembrie 2016 Regele Mihai I al Romaniei l-a decorat cu Medalia „Nihil Sine Deo” a Casei Regale a României, recunoscându-l ca Ambasador Cultural al României pe meridianele lumii.
Este cetățean de onoare al orașului Plainfield din New Jersey și al orașului Reșița, Caraș-Severin precum și al Județului Caraș-Severin. Liceul de Artă din Municipiul Reșița poartă numele „Sabin Pautza”.
Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, al ASCAP – Uniunea Compozitorilor Americani și GEMA, Uniuna Compozitorilor din Germania. Membru onorific al Consiliului de conducere al Institutului Biografic American. Numele lui Sabin PAUTZA figurează în “Who’s Who in Music” (1988-2003) şi în volumul, “2000 de oameni de americani de seamă” publicat de Institutul Biografic American.
Compoziţiile sale au fost înregistrate de către firma „Swift Music Group” din Statele Unite, în seria „Opera Omnia”, pe 15 CD-uri. De asemenea, editura muzicală „San Nicobian” din New York, i-a publicat în exclusivitate partiturile sale.
Din anul 2014 are loc la Reșița Festivalul Internațional de interpretare pianistică și compoziție „Sabin Pautza” organizat de Societatea pentru Cultură „METARSIS”.
Anul acesta, în perioada 13-18 noiembrie s-a derulat în municipiul de pe malul Bârzavei cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional “Sabin Pautza”. Despre această manifestare derulată pe parcursul a 6 zile, în care ne-am putut bucura de muzică bună, de lansări de carte, concerte și expoziții interesante am discutat cu maestrul Sabin Pautza.
Criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu s-a stins!
Fabulosul scriitor Cornel Ungureanu s-a mutat la cele veșnice!
Dragul nostru prieten Cornel Ungureanu a plecat la Domnul!
Ziua de 19 noiembrie 2025 va fi de acum una tristă pentru cei care l-au iubit și l-au prețuit pe Omul și Cărturarul bănățean Cornel Ungureanu!
Cu doi ani în urmă, atunci când îl sărbătoream la Bocșa pe Cornel Ungureanu la ceas aniversar, scriam câteva rânduri de bucurie și recunoștință. Astăzi, la ceasul plecării acestuia în „lumea cea fără de dor”, voi transforma bucuria în tristețe, însă voi păstra recunoștința, care este veșnică! Întotdeauna îi voi fi recunoscătoare acestui mare om pentru mâna întinsă drept sprijin la nevoie, pentru cuvintele și încurajările primite la ceas de restriște, pentru încredere și susținere atunci când totul părea că se dărâmă și era potrivnic, pentru mult prea generoasa prietenie dăruită mie și bibliotecii mele!
Există oameni despre care ți-e greu să vorbești, deoarece cuvintele sunt sărace pentru a descrie personalitatea acestora sau, pur și simplu, pentru a-ți exprima admirația și prețuirea!
Există oameni care, prin delicatețe și generozitate, îți dau curaj și te inspiră! Te îndeamnă spre acțiuni de care nu credeai că ai fi capabil, spre proiecte pe care, în mod normal, nu ai fi îndrăznit să le întreprinzi.
Există oameni care, prin răbdarea și încrederea acordate, te ajută să te schimbi din oricine în cineva!
Astfel de oameni sunt oamenii de incontestabilă valoare! Iar unul dintre aceștia este maestrul Cornel Ungureanu!
Născut în 3 august 1943 la Lugoj, Corneliu Tiberiu Ungureanu a absolvit Școala elementară din Zăgujeni, Liceul „Traian Doda” din Caransebeș, Facultatea de filologie a Universității din Timișoara și Doctoratul în filologie, urmând o carieră firească atât în plan universitar, cât și literar, clădind o reală personalitate culturală, un veritabil critic, istoric literar și eseist.
Profesor, apoi referent literar la Teatrul de Stat „Matei Millo” din Timișoara, redactor, secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Orizont”, președintele Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor (din 1990 până în prezent), profesor la Facultatea de Litere și Filosofie din Timișoara, sunt câteva dintre activitățile pe care Cornel Ungureanu le-a desfășurat cu măiestrie de-a lungul vremii, iar pe unele încă le desfășoară.
Scriitor prolific, cunoscut în țară și în străinătate, multe dintre volumele sale se bucură de traduceri reușite.
A debutat publicistic cu critică literară în „Scrisul bănățean” (1962) și de atunci continuă să publice în nenumărate periodice din țară și străinătate.
Debutul editorial se produce în 1975 cu volumul „La umbra cărților în floare”, un mănunchi de cronici literare „echilibrate și decente” (Nicolae Manolescu), și continuă cu excepționale cărți de istorie și critică literară, iar după 1990 manifestă un interes aproape exclusiv pentru geografia și istoria literară: „Geografia literară, așa cum o concepe, studiază literatura Provinciei sau mai târziu pe aceea din Mitteleuropa ori pe aceea a exilaților, redefinind «centrul prin echivalențele cu periferia»; istoria, la rândul ei, constă în refacerea unor dosare privitoare la opere uitate, pierdute sau ignorate, datorate fie unui I. Slavici, fie unui I.D. Sârbu.” (Nicolae Manolescu în „Istoria critică a literaturii române”).
Merită a fi amintite volume precum: „La umbra cărților în floare” (1975); „Proză și reflexivitate” (1977); „Contextul operei” (1979); „Proza românească de azi. I. Cucerirea tradiției” (1985); „Imediata noastră apropiere” (vol. I, 1980 și vol. II, 1991); „Mircea Eliade și literatura exilului” (1995); „La Vest de Eden. O introducere în literatura exilului” (vol. I, 1995 și vol. II, 2000); „A treia Europă” (1997); „Fragmente despre teatru” (1997); „A muri în Tibet” (1998); „Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă” (în colaborare, 1998); „ Introducere în viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist” (1999); „Despre regi, saltimbanci și maimuțe” (vol. I, 2001 și vol. II, 2003); „Mitteleuropa periferiilor” (2002); „Ioan Slavici: monografie” (2002); „Geografia literară” (2002); „Geografia literară a României, azi” (vol. I-IV, 2003 – 2006); „Despre Cercul literar de la Sibiu. Intervalul timișorean” (2004); „Europa Centrală, Geografia unei iluzii” (2004); „Sorin Titel” (2005); „Octavian Goga, monografie” (2007); „Istoria secretă a literaturii române” (2007); „Petre Stoica și regăsirea Europei Centrale” (2010); „Șantier 2. Un itinerar în căutarea lui Micea Eliade” (2010); „Zilele și nopțile săptămânii. O introducere în opera lui D.R. Popescu” (2014); „Literatura Banatului” (2015); „Arta paricidului la români” (2016); „Dialoguri. Pagini de jurnal” (2021) etc; dar și volume semnate în calitate de coautor cum ar fi: „Ioan Holender. De la Viena la Timișoara” (2014), „Antologia literaturii dialectale bănățene” (2017) ș.a.
Cu un simplu search pe Google putem accesa nenumărate informații de și despre cărturarul Cornel Ungureanu și opera sa, dar și răsfoind tradiționalele dicționare, lexicoane sau enciclopedii de literatură: de la „Prima verba” a lui Laurențiu Ulici (1978) la „Pâinea noastră cea de toate zilele” a lui Ovid S. Crohmălniceanu (1981); de la „Critici români de azi” a lui Gheorghe Grigurgu (1984) la „Literatura Română Contemporană” a lui Laurențiu Ulici (1995); de la „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin” (1998) la „Dicționarul scriitorilor din Banat” (2005), de la „Istoria critică a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu (2008) la „Enciclopedia Banatului. Literatura” (2016) ș.a.m.d. și la cea mai recentă lucrare a lui Ionel Bota: „Spectacolul poate începe”. Despre o „poveste a textului” în scrisul lui Cornel Ungureanu (2024).
Astăzi, la ceas de tristețe, dorim să ne alăturăm celor care transmit gânduri îndoliate și condoleanțe familiei, neuitând faptul că, în toate vremurile – mai bune și mai grele -, omul, scriitorul, cărturarul Cornel Ungureanu a fost alături bibliotecii bocșene și managerului ei. Ne-a onorat cu încredere și generozitate, mai mult, ne-a onorat cu prietenia domniei sale! Astfel încât astăzi, 19 noiembrie 2025, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și „Șerbanii de Bocșa” (cum îi plăcea domniei sale să ne numească) au pierdut nu doar un fabulos scriitor, un ales cărturar și drag colaborator, dar și un veritabil prieten!
Din primele rânduri afirmam că e extrem de greu să scrii și să vorbești despre oameni-legendă, personalități marcante despre care vorbește însăși bogata și diversificata lor activitate! Așadar, asigurându-vă de toată dragostea și prețuirea, am să mă limitez, cu gratitudine, la un sincer Mulțumesc!
Mulțumesc, maestre! Dumnezeu să vă odihnească și un colțișor din Rai să vă dăruiască! Vă vom purta în gând și-n suflet cu drag și recunoștință!
Plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului a aprobat prin vot propunerile de membri ai consiliilor de de administraţie de la Radio România și TVR. Ulterior, aceștia au depus jurământul.
Cu un mandat de 4 ani, noul Consiliul de Administrație al SRR este compus din Ruxandra Ileana Săraru (titular), Radu-Bogdan Herjeu (titular) și Alexandru Ioan Șerbănescu (titular) – din partea PSD; Maria Muntean (titular) și Maria Lăcrămioara Nicolescu (supleant) – din partea AUR; Vlad Mircea Pufu (titular) și Alexandra Bogdan (supleant) – din partea PNL; Robert Cristian Schwartz (titular), Alexandra Coliban (titular) și Cristian-Gabriel Seidler (supleant) – din partea USR; Annamaria Bodoczi (titular) și Katalin Demeter (supleant) – din partea UDMR; Roxana Georgeta Gheorghe (titular) și Mirela Antoanela Petrescu (supleant) – din partea celorlalte minorități. Din partea președintelui României au fost votați Dragoș-Gabriel Pătlăgeanu (titular) și Camelia-Tatiana Ilie (supleant), iar din partea Guvernului Nadina-Ioana Dogioiu (titular) și Daniela-Elena Sălbatecu (supleant).
Potrivit radioromania.ro, salariații Societății Române de Radiodifuziune vor fi reprezentați în CA de către Marius-Dorian Tănase (titular), Nicoleta-Viorica Balaci (titular), Mihai-Ioan Miclăuș (supleant) și Laurențiu-Marius Olteanu (supleant).
Consiliul de Administraţie al TVR validat este format din Loredana Corchiş (titular), Stelian Bărăgan (titular) şi Nicoleta Amalia Matei (titular) – propuşi de PSD, Monica Simona Ghiurco (titular) şi Rafael Udrişte (supleant) – propuşi de AUR, Radu Carp (titular), Cristina-Ancuţa Pocora (titular) şi, respectiv, Daniela Sava (supleant) şi Gheorghe Croitoru (supleant) – propuşi de PNL, Catrinel Trofin (titular) şi Cătălin Ghiţă (supleant) – propuşi de USR, Anderco Aliz-Timea (titular) şi Kis Timea (supleant) – propuse de UDMR, Cristiana-Narcisa Manciu (titular) şi Bogdan-Alexandru Cuza (supleant) – propuşi din partea preşedintelui României, Ana Adriana Săftoiu (titular) şi Mariana Luca (supleant) – propuşi din partea Guvernului, Emanuel Sorin Torică (titular) şi Cristinel Godinac (titular), Gabriela Luminiţa Iordănescu (supleant) şi Alina Amza (supleant) – propuşi din partea personalului angajat al Societăţii Române de Televiziune, Borislav Velimirovici (titular) şi Gjorgji Ivanovski (supleant) – propuşi din partea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Membrii Consiliului de Administraţie al SRR l-au propus pe Robert Cristian Schwartz ca Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune. Acesta urmează a fi validat de Parlament.
În aceeași ședință a fost aleasă și conducerea Societății Române de Televiziune. Adriana Săftoiu este propusă ca președinte director general al televiziunii publice.
În data de 19 noiembrie se împlinesc 38 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița. Pentru a marca evenimentul, în această zi au loc mai multe manifestări. Programul este următorul:
19 noiembrie 2025, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
Sfântă Liturghie de mulțumire în limba germană și română pentru cei 38 de ani de activitate, dedicată totodată Sfintei Elisabeta, patroana spirituală a asociației, celebrează pr. Veniamin Pălie, canonic și arhidiacon al Banatului Montan.
19 noiembrie 2025, ora 18.45, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Expoziție de fotografii și de filatelie având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Ţigla.
Program cultural cu participarea următoarelor formații ale etniei germane din Reșița: corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – adulții (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 38 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – 19 noiembrie 2025, asociația a organizat sau co-organizat un număr de 7.301 manifestări. Din acestea, 3.053 au fost organizate la Reșița. Existența unor filiale constituie dovezi clare de implicare zonală. De asemenea, 776 de manifestări au fost organizate sau co-organizate în localități unde nu suntem prezenți prin filiale. Cele 1.703 de expoziții, cele 75 de manifestări distractive, precum sunt balurile, sau cele 395 de excursii organizate rotunjesc aria de activitate a asociației jubiliare, ca de altfel și cele 678 de manifestări cu caracter spiritual.
Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (35 de ediții), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (35 de ediții) sau „Copiii desenează ținutul natal” (din doi în doi ani, 17 ediții) fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Alte manifestări precum „Primăvara culturală germană la Reșița” (23 de ediții), „Te salut, copilărie” (18 ediții), „Iunie – luna expozițiilor” (18 ediții), „Gărâna în septembrie“ (27 de ediții), „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (18 ediții) și „Toamna culturală germană la Reșița” (23 de ediții) stau de asemenea ca model în implicarea culturală din municipiu, din județ, din țară și chiar de peste hotare. Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente comemorative anuale dedicate deportării în fosta URSS și a deportării în Bărăgan.
Asociația editează publicația „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”), alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea, trebuie amintite cele peste 130 de apariții editoriale și cele 30 numere din publicația „Info”.
Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani, căzuți în cele două Războaie Mondiale, se află de asemenea în planul de activități al asociației, ca și participarea, prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu, la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare.
Anul trecut, asociația noastră a primit o apreciere internațională. A fost o deosebită onoare pentru asociația noastră să i se confere, în data de 15 noiembrie 2024, la Neumarkt in der Steiermark / Austria, din partea Christinei Hofmeister, însărcinata grupului Austria din partea Fondation du Mérite Européen Luxembourg, Diploma de Onoare „Mérite Européen“.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 38 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!
La Școala Primară Mărtinești s-au trăit zile pline de lumină și bucurie. Târgul Toamnei, care a ajuns la a III-a ediție, a adunat laolaltă copii, părinți și cadre didactice într-o atmosferă caldă, de sărbătoare și recunoștință.
Școala s-a umplut de râsete și culoare: coșuri cu mere roșii, dovleci zâmbitori, dulciuri făcute acasă de mamele noastre harnice, dar mai ales inimile mari ale copiilor care și-au pus sufletul în fiecare ornament, desen sau lucru handmade.
La final, o tombolă veselă a adus și mai multă emoție – fiecare copil și-a văzut munca apreciată și răsplătită cu zâmbete. A fost o zi simplă – susținea prof. Lenuța Aurelia CÎNDEA (foto), în calitatea sa de director – dar plină de sens: o dovadă că acolo unde școala, familia și comunitatea bat la unison, se nasc cele mai frumoase amintiri.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Bruxelles, „inima Europei”, noiembrie 2025. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România are o nouă filială, Europa, inaugurată sub auspiciile unui program care include proiecte notabile.
În prezența unei delegații a UZPR alcătuită din Emil Stanciu, vicepreședinte, Grigore Radoslavescu, președinte al Comisiei de Etică, Lavinia Betea și Ioan Pamparău, membri ai Consiliului Director, și Teodora Marin, membru al Comisiei de Atestare Profesională și coordonator al Editurii UZP, Filiala Europa și-a început activitatea cu dezbaterea „Rolul jurnaliștilor și al instituțiilor media în implementarea Directivei Media Freedom Act”. „Această reglementare presupune o serie de cerințe pentru instituțiile media, dar în același timp include mai multe mecanisme de protecție pentru jurnaliști. Intenția legiuitorului european a fost de a proteja independența presei într-un context în care, din nefericire, mass-media este supusă mai multor forme de atacuri și amenințări Regulamentul European privind libertatea mass-mediei este aplicabil începând cu 8 august 2025, iar ministerul de resort a inițiat un grup de lucru pentru a efectua transpunerea Directivei, pornind de la realități și provocări care există în România. Noua reglementare se referă la acordarea de garanții pentru independența editorială, transparență privind proprietatea media, mecanisme extinse de protecție pentru jurnaliști, inclusiv în cazul creatorilor de conținut din mass-media digitală, limitarea concentrării media și promovarea pluralismului. Ca vicepreședinte al Parlamentului European și eurodeputat, am avut ocazia să mă refer la acest subiect atât prin interpelări către Comisia Europeană, cât și prin organizarea unor evenimente dedicate acestui aspect – în precedentul mandat am fost președintele Comisiei pentru Cultură și Media și am lucrat la acest document. Astăzi avem alături colegi de la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, structură cu o lungă experiență și mă bucur că avem această Filială a UZPR la Bruxelles, care se ocupă de tot ce înseamnă reprezentarea organizației la nivel european, inclusiv tematica dezbaterii de astăzi, una relevantă, întrucât există o corelare între aspectele românești și cele europene” a spus vicepreședintele PE Victor Negrescu, care și-a început cariera ca jurnalist.
„Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, de departe cea mai puternică organizație din țară, care reunește peste 5.000 de membri, s-a implicat direct în promovarea noului regulament al UE, pentru implementarea rapidă și armonizarea legislației, în misiunea de protejare a libertății presei și a profesiei de jurnalist. UZPR a lansat o dezbatere națională pe această temă, la care au participat reprezentanți ai autorităților statului, experți în domeniu, lideri de opinie, care au abordat aspectele practice și juridice ale implementării acestui regulament. Într-o epocă a turbulențelor, profesia de jurnalist este amenințată de dezinformări și de tentative de a se îngrădi libertatea de exprimare. Responsabilitatea de a delimita adevărul de fals le revine în primul rând jurnaliștilor. Mulțumim Parlamentului European pentru că, în calitate de jurnaliști ai UZPR, putem să ne exprimăm opiniile în acest cadru, care reprezintă chintesența democrației. Toți cei care suntem astăzi aici avem o responsabilitate mare în legătură ci viitorul presei”, a punctat Emil Stanciu.
„După 1989, jurnaliștii au fost printre cei care au făcut cel mai mult pentru democratizare. Noul regulament european privind libertatea presei, pentru noi, cei care am fost în breaslă în toți acești ani, este o recunoaștere a drepturilor și obligațiilor noastre. Gândirea corectă, în spiritul adevărului, este întotdeauna critică”, a afirmat Lavinia Betea.
Prezentă la dezbateri, ES d-na Andreea Păstârnac, Ambasadorul României în Regatul Belgiei, a declarat că „o asemenea dezbatere are un mare impact”, în contextul provocărilor pe care le ridică extinderea inteligenței artificiale.
La rândul său, Grigore Radoslavescu a înmânat vicepreședintelui Parlamentului European un raport cu viziunea Filialei Iași a UZPR în legătură cu transpunerea în România a Directivei European Media Freedom Act: „Anul acesta împlinesc 50 de ani de activitate în presa militară. Astăzi se vede foarte bine că evenimentele conflictuale care au loc au componente de tip război. Întotdeauna vom avea nevoie de jurnaliști de război”.
Prezentă la dezbatere, Nela Riehl, președinta Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, a mulțumit pentru invitația la eveniment: „Vorbim astăzi despre implementarea EMFA. Cred că discuțiile vin într-un moment foarte potrivit, pentru că astăzi, la nivel european, luptăm pentru apărarea democrației. Și ce poate fi o democrație fără jurnalism? Cu toții suntem de acord că presa are un rol fundamental în orice democrație sănătoasă. După multe discuții cu jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor media, nu pot nega că situația este foarte dificilă, dar am observat o hotărâre de neclintit a jurnaliștilor, care nu renunță la standardele etice, la corectitudinea informației și la verificarea faptelor. Independență, pluralism, transparență – acesta este modelul pe care îl susținem și care trebuie extins în toată Uniunea Europeană. Este timpul ca jurnaliștii să fie protejați pe tot teritoriul UE”.
La dezbaterea „Rolul jurnaliștilor și al instituțiilor media în implementarea Directivei Media Freedom Act” au participat Liviu Hopârtean, președintele Casei de Cultură Belgo-Română „Arthis”, care a subliniat că „UZPR, cu 5.000 de membri și 64 de filiale, reprezintă o putere”, Sabine Verheyen, vicepreședinte al Parlamentului European, Dan Ionescu, director Euronium.Brussels.
Evenimentele care au prilejuit inaugurarea Filialei Europa a UZPR au inclus o expoziție de pictură a artistelor Ana Jilinschi, Floare Muntean și Angela Petruța, din Alba. La Galeria Arthis, din Bruxelles, au fost prezenți cu acest prilej vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și ES d–na Andreea Păstârnac, Ambasadorul României în Regatul Belgiei.
Eduard Dabrowski este un tânăr compozitor și dirijor român născut în Brașov, Transilvania. Este recunoscut în special pentru muzica filmelor-documentare „Sw!m” și „Banatul Montan”, filme regizate de Sabin Dorohoi, a căror coloană sonoră se află disponibilă la nivel mondial pe toate platformele muzicale de pe toate continentele.
Eduard Dabrowski a fost câștigătorul Concursului de Compoziție „Sabin Pautza”, ediția 2019. Anul acesta el a făcut parte din juriul Concursului de compoziție din cadrul Festivalului Internațional “Sabin Pautza”, ediția a XII-a.
În ceea ce privește lumea dirijatului, Eduard este, din anul 2018, dirijorul permanent al orchestrei KamerArt, orchestră formată din elevi și studenți, cu care a ajuns să concerteze pe scena Ateneului Român.
Eduard este și câștigătorul Concursului de Dirijat „Ionel Perlea”, ediția 2017. Licențiat al Universității Naționale de Muzică din București, Eduard a reușit să aibă o activitate însemnată în lumea muzicală românească, fiind și îndrumat de profesori de seamă ce spuneau despre el următoarele: „Eduard s-a dovedit a fi un element cert pentru viitorul muzicii românești” – Cristian Mandeal. „Muzica lui Eduard are un potențial creativ deosebit, lucrările sale fiind scrise cu talent, intuiție muzicală și har” – Dan Dediu
Premiile concursului de compoziție desfășurat în cadrul Festivalului Internațional „Sabin Pautza” au fost anunțate într-un cadru festiv, duminică 16 noiembrie, la Sala Lira a Liceului de Arte „Sabin Păuța” . La ediția actuală, cea de-a XII-a, au participat cu lucrări , nouă concurenți. Au fost acordate 3 premii și o mențiune. Premiul I a fost acordat lui Hector GARCIA din Spania, pentru lucrarea “ Planeta Aurora”. Premiul al II-lea lui Matei POP de la Cluj, pentru lucrarea “Copilul albastru”, premiul al III-lea a fost câștigat de Andre BATÂR din București, cu lucrarea “Trigonometrie”. Mențiune specială, masterandul Sebastian Covaci din Timișoara.
Premiul “Octavian Doclin” i s-a decernat studentului Alex Moldovan, pentru lucrarea corală „Tatăl nostru”. Un gest demn de remarcat a fost făcut de compozitorul Eduard Dabrowski, membru al juriului, care a dăruit indemnizația sa de jurat celui mai tânăr participant la concurs, elevului Ian Dinuț . El a spus că acest elev de la Liceul “Ion Vidu” din Timișoara, a scris o missă, care reprezintă o lucrare complicată, greu de realizat la această vârstă.
Concertul de gală a fost susținut de Orchestra simfonică a Liceului “Ion Vidu” din Timișoara, care a încântat publicul prin interpretare și prin programul prezentat. Dirijorul acestei tinere formații este profesorul Cosmin Hărșian.
O seară minunată, în care organizatorii, Camelia și Lucian Duca de la Societatea „Metarsis” a mulțumit sponsorilor și instituțiilor partenere, acordând diplome de participare.
18 noiembrie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
38 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987).
Expoziție de artă plastică dedicată Reșiței, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.
Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XII-a.
Sabin Pautza, bănățeanul.
Vernisajul expoziției de artă naivă a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”. Curator: Gustav Hlinka.Participă cu lucrări: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka, Carmen Todosie & Tatiana Țibru.
18. November 2025, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:
38 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987).
Kunstausstellung, der Stadt Reschitza gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru
Internationales „Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XII. Auflage
Vernissage der Ausstellung Naiver Kunst mit Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka, Carmen Todosie & Tatiana Țibru.
Odată cu anul 2024, despre care aș spune că a fost anul ideilor profesionale în dezbatere, lucrurile au intrat în normal. Sub genericul Ziaristica înmers am dezbătut temele: De la regula celor 5 W la fake-news și știrile pe striptease; Fake-news-urile și prima victimă a războiului – ADEVĂRUL!;Muzeul presei din Banatul de Munte între proiect și realitate. 2024 a fost și anul lansărilor de carte. Cărți de publicistică, cărți de literatură semnate de membrii Filialei Caraș-Severin a UZPR. Tot mai mulți ziariști au devenit și autori de carte. O parte a criticii de specialitate identifică, această tradiție mereu reînnoită în Banatul de Munte, drept un fenomen despre care am vorbit și la club cu prilejul dezbaterii: Jurnalism și literatură? Jurnalism sau literatură? Dileme vechi și noi pornind de la cărțile lansate de membrii Filialei Caraș-Severin a UZPR: Mario Balint, Daniel Botgros, Gheorghe Jurma, Victor Nafiru, Erwin Josef Țigla, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia. La acestă întrunire, de fapt la toate, ne-a fost parteneră Editura TIM, din Reșița, director Gheorghe Jurma, ziarist cu vechi stagii, scriitor, autorul unui masiv volum despre presa locală intitulat: „Panorama presei din Caraș-Severin”.
Așadar, 2024 a fost și anul parteneriatelor. Pe lângă parteneriatul cu Editura TIM, am avut unul și cu Radio România Reșița. Luni în șir, pe terasa de la Radio Reșița, o superbă grădină suspendată la kilometrul zero al Reșiței, au avut loc întrunirile noastre. Cu dezbateri, cu idei din interiorul bresle și din afară, cu zeci de zeci de participanți la câte o lansare de carte. Dar poate cele mai interesante parteneriat, cele cu un conținut aparte, s-au născut la întâlnirea dintre istorici și „istoricii clipei”, cum sunt considerați ziariștii. Prima a fost în Valea Almăjului, la Șopotul Vechi, comuna Dalboșeț (19 octombrie 2024), acolo unde printr-o preocupare de o viață profesorul Gheorghe Rancu a înființat Muzeul presei ruraledin Banatul istoric. Și unde fiul său, istoricul Dacian Rancu, împreună cu oficialitățile locului, îi continuă pasiunea. Existența acestui muzeu a fost motivul pentru care Clubul Presei din Banatul de Munte s-a aflat în „Valea Miracolelor”. Dar nu a fost un miracol, ci doar un firesc, faptul că, la „Colocviile presei din Banatul de Munte”, tematica noastră, a Clubului Presei, s-a completat perfect cu cea a secțiunii „Istoria presei” din cadrul „Conferinței istoricilor din Banatul istoric”, ediția a III-a. Au participat: istorici și ziariști din județele Caraș-Severin, Timiș, Hunedoara; istorici, oameni de cultură și ziariști de la presa de limba română din Serbia, Ungaria; chiar și o delegație, la nivel național, a UZPR, formată din: Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR, și Teodora Marin, responsabilă a Editurii UZP.
Presa și Revoluția
În 17 decembrie 2024, la Muzeul Banatului Montan din Reșița, am organizat, dezbaterea: „PRESA ȘI REVOLUȚIA – 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989”.
De ce presa și revoluția? Pentru că rolul pe care presa/mass-media l-a avut în acele zile și nopți fierbinți a făcut parte din arsenalul învingătorului. A fost importantă. Cel puțin „Revoluția televizată” unică în felul său, a fost glonțul care a atins ținta.
De ce presa și revoluția? Pentru că noi, ziariștii, deși au trecut 35 de ani din acel decembrie 1989, nu am scris și nu am rescris totul. Da!, nu am rescris. Nu pentru a altera adevărul, ci tocmai pentru a întregi puzzel-ul numitADEVĂRULREVOLUȚIEI. Cu niște ani în urmă, într-una din cărțile mele scriam: nu e ușor să rostești adevărul, dar cu mult mai greu este să-l descoperi. Și nu mă dezic. A fost greu de descoperit adevărurile Revoluției din Decembrie, unele nu au fost descoperite nici până astăzi: a fost revoluție, lovitură de stat sau revoltă populară? ; cine a tras în noi?; unde sunt teroriști?… Cu adevărul a fost greu atunci, când ne-am trezit în cu totul și cu totul altă lume, e greu și astăzi, în epoca post-adevărului, pentru că tehnica și știința neadevărului, a răului au avansat. Oamenii cred cu mult mai mult în ceea ce se difuzează pe rețelele sociale decât în mediile informate, pun sub semnul întrebării informațiile mass-mediei profesioniste, dar cred în influenceri plătiți, cad în capcana fake-news-urilor și a manipulărilor cu mult mai mare apetență (nu că acestea nu s-ar fi practicat și în Decembrie 89).
La evocare, pentru că a fost mai mult o evocare, am avut drept parteneri: Asociația Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan și Editura TIM. O evocare și o premieră. Așa cum a mărturisit dr. Livia Magina, pentru prima dată, în toți cei 35 de ani, instituția, al cărei manager este, a fost parte la o acțiune consacrată lui Decembrie 89. Au vorbit despre evenimentele din Reșița și județ: revoluționarii Ion D. Cucu, Irinel Gavril Struță și Liviu Spătaru; istoricii Livia Magina și Constantin Brătescu, ziariștii: Gheorghe Jurma, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia. A străjuit această reuniune, nu lipsită de scântei revanșarde, o mini-expoziție documentară cu ziare, publicații, afișe, apărute în zilele revoluției la Reșița, Timișoara, Lugoj, Caransebeș – orașe martir din Banat -, dar și obiecte ale revoluționarilor, inclusiv steagul Revoluției la Reșița. Undeva în spatele vorbitorilor, pe un ecran, s-au derulat fotografii realizate în timpul revoluției de reșițenii Aurel Săndulescu și Ion Voina, dar și de timișoreanul Constantin Duma, membru al UZPR, premiat în acele zile la Gala de excelență a UZPR din București.
Și ca să mă întorc la începutul acestor rânduri: da!, ziariștii din Caraș-Severin au un club la care vor dezbate – și în continuare! – frământările breslei și ale comunității în care trăiesc. Dovada: în 2025, clubul și-a continuat activitatea cu marcarea celor 20 de ani de activitate a primului studio TV privat din Reșița, BanatTV și lansarea volumului Conectat la apocalipsă, mai mult decât un ghid de bune practici pentru corespondenții de război, autor Mario Balint, reporter de război la Radio România Actualități.
***
Programul Clubului, 2020 – 2025
22.VII.2020 – Constituirea Clubului presei din Banatul de Munte.
– Din istoria presei locale. Dezbatere: Ziare și ziariști ale Banatului de Munte.
– Ziaristica (Idei) în mers: Comunicatul de presă.
15. I.2021 – „Opera publicistică a poetului Mihai Eminescu” ; sesiune de comunicări.
Invitați speciali, Laureați ai Galei UZPR: Prof.univ.dr. Adrian Dinu Rachieru, de la Universitatea de Vest din Timișoara; Gheorghe Jurma, eminescolog.
3.VII.2021 – „250 de ani de industrie la Reșița – Memoria focului, Memoria timpului” – dezbatere online realizată în colaborare cu Studioul Banat TV; transmisă și în filialele UZPR din țară.
21.V.2024 – Ziaristica în mers: Prestigiu și performanță în spiritul și litera noului statut al UZPR.
– Din istoria presei locale: „Semenicul 50+”; prezentarea volumului „Revista Semenicul – o retrospectivă subiectiv/obiectivă” și lansarea celui mai recent număr; prezintă Gheorghe Jurma.
– Ziaristica în mers: Dezbatere: „Jurnalism sau literatură? Jurnalism și literatură?” dezbatere, pornind de la cărțile membrilor filialei UZPR: M.Balint; D.Botgros; V.Nafiru; N.Sârbu; D.Sgaverdia; E.J.Țigla.
27.VI.2024 – Lansare de carte: „MIGRAM… Construind și deconstruind lumi” (Vol.1+2), autor Dorina Sgaverdia; Editura TIM Reșița. Prezintă Prif.univ.Dr. Adrian Dinu Rachieru, sociolog și critic literar și Gheorghe Jurma, directorul Editurii TIM.
31.VII. 2024 – Din istoria presei locale: „Fenomenul Reflex”: Revista de artă, cultură, civilizație Reflex + Colocviile Reflex de la Băile Herculane și Reșița. Prezintă Ada D.Cruceanu, realizatorul revistei Reflex.
18.IX.2024 – Ziaristica în mers: 1.„De la regula celor 5W la Fake news”; 2. „Fake news-urile și prima victimă a războiului – ADEVARUL”. Prezintă: Daniel Botgros, Mario Balint. Dorina Sgaverdia.
19 și 20 X.2024 – Din istoria presei locale: Șopotul Vechi – Vizitarea Muzeului presei locale din Banatul istoric – realizat de prof. Ghe. Rancu;
– Muzeului Presei din Banatul de Munte între proiect și realizare – dezbatere: Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR; Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR; Teodora Marin, coordonator al Editurii UZPR; I.D. Cucu și Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan.
– Sesiune de comunicări științifice: parteneriat între ediția a III-a a Conferinței istoricilor din Banatul istoric, secțiune „Istoria presei din Banatul istoric”, realizator Dacian Rancu, istoric și Clubul Presei din Banatul de Munte.
17.XII.2024 – „PRESA ȘI REVOLUȚIA – 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989” .
– Vernisajul expoziției foto-documentare: „Reșița și orașele martir din Banat – Timișoara, Lugoj, Caransebeș – în Revoluția din Decembrie 1989”.
– Remember: Zilele și nopțile revoluției la Reșița – Oraș Erou, Oraș Martir. Prezintă:I.D.Cucu, pre;edintele Filialei Caraș-Severin a UZPR și vicepreședinte al Asociației Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin; Irinel Gavril Struță, președintele Asociației Tinerilor Revoluționari din Decembrie 1989 Caraș-Severin; Liviu Spătaru, președinte de onoare al Asociației Luptătorilor în Revoluția din Decembrie 1989 Caraș-Sevrin.
– Din istoria presei locale: TIMPUL – Ziarul Revoluției din Decembrie 1989 la Reșița. Prezintă ziariștii: Gheorghe Jurma; Nicolae Sârbu; Dorina Sgaverdia.
– Cărțile Revoluției din decembrie 1989 – expoziție.
25.02.2025 – Ziaristica în mers: „Mass-Media în epoca inteligenței artificiale”; Prezintă: Ileana Rotaru, Conf.Univ la Universitatea de Vest din Timișoara.
– „Banat TV ține cu tine” – 20 de ani de la înființarea studioului. Prezintă: Cornelia și Lucian Dunăreanu.
14.IV.2025 – Lansare de carte: „Conectat la Apocalipsă” (Ghid de bune practici pentru corespondenții de război), de Mario Balint. Prezintă: Gheorghe Jurma, Daniel Botgros, Dan Popoviciu, General Ioan Ioan, Pr. Petru Berbentea, Dorina Sgaverdia.
Concertul extraordinar derulat în 15 noiembrie 2025, în cadrul Festivalului Internațional „Sabin Pautza”, a avut loc la Parohia Romano Catolică “Preasfânta Treime” din Govândari. Cei prezenți s-au bucurat de o stare de bine transmisă prin intermediul muzicii de către elevii profesoarei Adina Covaci de la Liceul de Muzică “Ion Vidu”din Timișoara. Acompaniamentul de orgă realizat de profesorul Cristian Roșoagă și vocile tinere ale elevilor de la Liceul de Muzică „Ion Vidu”, au creat o vibrație înaltă și o energie frumoasă prin mesaj și interpretare . Alături de profesoara Adina Covaci au evoluat elevele sale: Luiza Țucă, Minola Holdun, Andrei Dorgo, Lidia Nadudvari. Au putut fi auzite cu acest prilej, piese compuse de J.S.Bach, C. Gounod, G.Donizzeti, D.Scarlat, A.Vivaldi, Sabin Pautza.
Nu contează dacă o asculţi sau o interpretezi, muzica bisericească are această calitate de a te încărca cu energie pozitivă şi de a te linişti.
În cadrul aceluiași eveniment au putut fi audiați elevii Paul Covaci la vioară, Ian Dinuț la violoncel, Ioan Popa la clarinet. Profesori coordonatori: Sandra Berariu, Diana Silaghi și Albert Avram.
Sebastian Covaci a interpretat lieduri scrise de maestrul Sabin Pautza pe versurile poetului Costel Simedrea și ale profesoarei Adina Covaci. Punctul culminant al serii l-a reprezentat momentul în care soprana Adina Covaci a interpretat piesa “Tatăl Nostru “ ce aparține cunoscutului compozitor Sabin Pautza. Creatorul a lăcrimat auzindu-și muzica, iar publicul a aplaudat interpretarea de excepție a profesoarei Adina Covaci. Anul acesta, în 2025, Adina Covaci este director artistic al festivalului “Sabin Pautza”. Ea a fost acompaniată la pian de fiul ei, masterandul Sebastian Covaci.
A fost o seară minunată a spus și preotul paroh Valentin Macedon Hițigaș de la Parohia “Preasfânta Treime” ,un moment de înălțare spirituală realizat prin muzică și rugăciune.
„Dintotdeauna, muzica a fost un fenomen artistic indispensabil fiinţei umane, pentru că prin ea s-au oglindit, fără prefăcătorie, însuşirile sufleteşti ale omului. Muzica a fost şi va rămâne a opta minune a lumii, fără de care limbajul ar fi rămas pe veci anost şi nesemnificativ .”- Prof. dr. Denisia Elena Mănoiu
Mulțumim compozitorului, soliștilor și instrumentiștilor pentru o seară minunată! Festivalul “Sabin Pautza”, continuă….
Deschiderea oficială a Festivalului Internațional “Sabin Pautza”, ediția a XII-a, a avut loc în seara zilei de 14 noiembrie, la Sala Lira a Liceului de Artă ce poartă numele marelui muzician. Corul „Armonia” condus de profesoara Emanuela Moldovan, a intonat ca de fiecare dată „Imnul Reșiței”, compoziția maestrului Sabin Pautza pe versurile poetului Octavian Doclin.
Camelia Duca, reprezentanta Societății „Metarsis” și organizatoarea acestui festival a prezentat juriul concursului internațional de compoziție din cadrul acestei ediții, cea de-a XII-a. Președintele juriului este compozitorul și dirijorul, prof. univ. dr. Sabin Pautza. Din juriu mai fac parte: compozitorul și dirijorul Eduard Dabrowski și profesorul Lucian Voina, profesor titular la Liceul de Arte „Sabin Păuța”. În cadrul concursului de compoziție de anul acesta s-au înscris 9 concurenți din Spania, București, Cluj și Timișoara. Lucrările sunt bune, astfel că noi, membrii juriului, încă lucrăm pentru a stabili corect valoarea fiecărei lucrări, a declarant compozitorul Sabin Pautza.
Corul “Armonia “ a prezentat în cadrul concertului extraordinar piese semnate de Sabin Pautza, Mendelssohn Bartholdy, W.A. Mozart, A. Moldovan ,Gheorghe Danga, Pierre Attaingnant, Ion Chirescu, Vasile Popovici, Michael Jackson. La pian a acompaniat prof. Cristian Roșoagă din Timișoara și Cristian Ștefan, din clasa a X-a , prof. Lucia Ghilea. Mezzosoprana Angelina-Elisabeta Istrate, clasa prof. Otilia Aionesei, a interpretat piese de W. Gomez, S. Sondheim/L. Bernstein . La pian prof. Ilie Sicoe.
Cea de-a doua parte a concertului care a deschis festivalul, s-a desfășurat sub genericul „Sabin Pautza în pleiada jazzului simfonic” . Profesorul Sorin Petrescu de la Timișoara, care a răspuns prezent la ultimele ediții ale aceste cunoscute manifestări a interpretat la pian alături de Andrei Cuibaru ( clarinet și saxofon) și Dorin Cuibaru( saxofon), lucrări din creația lui Sabin Pautza, George Gershwin, Leonard Bernstein, Leroy Andersen. A fost o sărbătoare a muzicii. Un moment emoționant în care compozitorul Sabin Pautza i-a lăudat pe cei trei instrumentiști pentru felul în care i-au interpretat compozițiile.
O noutate a acestei ediții, ne-a spus Camelia Duca este că anul acesta s-a instituit pe lângă premiile tradiționale, un premiu special intitulat “Premiul Octavian Doclin”, care îl comemorează la 5 ani de la plecare pe nemuritorul poet cărășan.
A fost o seară frumoasă, un dar pentru iubitorii muzicii bune.
For științific reputat, Academia de Științe Juridice din România are printre obiectivele principale promovarea, dezvoltarea, sprijinirea şi protejarea ştiinţelor juridice şi a învăţământului superior juridic sub toate formele. Instituția, care a împlinit recent un deceniu de existență, este un centru interdisciplinar al științelor juridice, organizează sesiuni și conferințe științifice, iar unele lucrări ale membrilor AȘJR pot fi de o reală utilitate pentru construcția unor politici publice și a normelor juridice din spațiul normativ românesc.
UZPR CARAS SEVERIN 