Radu Botiș ne oferă un cadou literar de excepție

Citind-o din scoarță în scoarță, revista de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”, anul V, nr. 16-17, noiembrie 2023, mă trimite cu gândul la spusele lui Dumitru Stăniloaie: „Iubirea este o taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletul omului, care are la baza ei jertfa. Nu exista jertfă fără iubire și iubire fără jertfă. Iubirea poate învinge orice!” și la jertfa părintelui Radu Botiș, care se străduiește de ani buni să tipărească regulat, din trei în trei luni, această revistă ajunsă  un reper cultural demn de luat în seamă atât în Nord cât și în întreaga Românie.

Editorialul este semnat de prof. Olimpia Mureșan, membră UZPR, care așterne pe hârtie câteva gânduri despre nr. 14-15 și face o radiografie (sumară) a acestei reviste. Radu Botiș, sub titlul „Regăsire prin iubire” realizează o recenzie la volumul „Regăsiri” al autoarei Ana-Cristina Popescu, despre care afirmă: „Poeziile ei au menirea să încălzească sufletul oricărui cititor și să-l determine să se coboare în sine spre căutarea la rândul lui a adevăratei primăveri, care nu este altceva decât dragostea, să se regăsescă pe sine prin iubire, așa cum autoarea Ana-Cristina Popescu s-a regăsit prin iubirea ce a trecut dincolo de prag.”

Colonel în rezervă Ioan Bota, președintele Filialei Maramureș a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” scrie un eseu bine documentat despre „100 de ani de la înființarea Instituției Eroului Necunoscut în România.” Citez: „Ideea identității unui simbol al eroismului național a izvorât din dorinţa de a imortaliza pe cei care s-au jertfit în primul război mondial şi îşi are punctul de plecare, se pare, în Belgia”.

Sub titlul „Erou căzut pe frontul fără soartă”, o emoţionantă poezie scrie Radu Botiş despre străbunicul său, Iosif Botiş, mort pe front în primul război mondial.

Colonelul în rezervă Gavril Babiciu reliefează activitatea lui Vasile Lucaciu ca deputat în Parlamentul României întregite. Citez: „Renumele şi respectul pe care l-a avut deputatul dr. Vasile Lucaciu, ce devenise la acea vreme simbol al unităţii naţionale, a făcut ca acesta, ajutat de un număr de patru secretari să conducă lucrările Camerei Deputaţilor într-un număr mare de şedinţe. Elocenţa, hotărârea şi capacitatera organizatorică a lui Vasile Lucaciu se pot cu uşurinţă decoperi urmărind dezbaterile ce au avut loc pe durata întregii Sesiuni Extraordinare.”

Gelu Dragoş scrie despre volumul „Cartea ultimilor cai”, Editura Grinta Cluj Napoca a regretatului poet Vasile Morar din Chelinţa. Citez: „Vasile Morar ne-a convins şi de data aceasta, prin trăirile lui molipsitoare, că el, CALUL, este cel mai minunat animal din lume. Şi când te gândeşti că n-a pomenit de caii liberi din Delta Dunării…”

Note de lectură ne propune Ernest W.E. Herman cu titlul „Cristian Mocanu, APOCRIFE ÎN(-)CHIPU(-)I(TE)”, vorbind despre dreapta credinţă a Ortodoxiei.

Alte materiale sunt semnate de Mihai Tudor („Grăuntele de nisip”), Marina Bădulescu („Ferestre spre lumină” – o lansare de carte cu cântec), Aurelia Oancă („Şoaptele Mariei” cu referire la prozatoarea Maria Berciu şi cartea ei de proză scurtă „Şoapte”), Laura C. Munteanu („Şi tata-mi spunea” în memoria tatălui ei , scriitorul Dumitru Munteanu), colonelul în rezervă Ioan Marchiş („Filmul Pintea realizat în Maramureş”, vorbind despre folosirea pe platoul de filmare a cailor din Buteasa Râu şi Ciolt cât şi despre figuranţii din cele două sate), Juan Jose Garcia semnalează despre evenimentul numit „Săptămâna Culturală Românească din Spania”, Cristina Ştefan realizează o recenzie la volumul lui Constantin Dudu Rotaru – „Afaceri de amor, păruieli şi vesele întreceri cu cai la Saint Jean d Akre”, Raul Alexandru Mitruţi face referire la „Limbile mele, puterea mea, lumea mea”, Zenovia Zamfir se axează pe „Limba română, comoara din adâncuri”, Mirela Penu realizează  „Portret de român: profesor Smaranda Cazan – Livescu premiată la Gala Top 100 Români de pretutindeni”, Carmena Băinţan realizează un profil literar complex editorului, poetului Radu Botiş, Lilioara Macovei semnează proza „Chemaţii lui Dumnezeu”, Maria Berciu propune fragmentul „Marţsara”, Flaviu Claudiu Mihali scrie despre romanul lui Cosmin Perţa „Ca să nu se aleagă praful de toate” apărut la Editura Polirom Bucureşti, Cristina Ştefan propune eseul „Eminescu vs Cioran”, Al. Florin Ţene ne vorbeşte sentimental şi cu dovezi concludente despre „Montreal, centrul de promovare a culturii române”. Citez: „Activitatea laborioasă a Editurii Globart Universum poate fi un exemplu de bună practică pentru instituţiile culturale româneşti din străinătate şi, de ce nu, şi din ţara noastră”. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare este prezent cu „Diarium Academicum Septentrionis (XXV)”. Alec Portase ne aduce aminte de  Academia OJT, semnând cu titlul „Academia din ceruri…”. Călin Oprişan ni-l aduce în memorie pe minerul Mihăilă Gritta, cel care: „…şi-a cheltuit imensa avere descoperite în minele de aur din Roşia Montana, aproape două tone, pentru a ridica şcoli şi biserici în Apuseni”. Marin Pop îl omagiază pe „părintele” lui Păcală, autor de basme, poet, traducător, doctor în filosofie şi strălucit profesor de pedagogie şi autor de cărţi de specialiate, Petre Dulfu.

Poezia este bine reprezentată prin următorii poeţi: Radu Botiş, Cleopatra Lorinţiu, Elisabeta Boţan, Ioan Grigoraş, Nicoleta Surdei, Carmena Băinţan, Aurelia Oancă, Mioara Baciu, Gabriella Costescu, Gelu Dragoş, Violeta Andrei Stoicescu, Lili Stancu, Doina Guriţă şi Violeta Sabina Lazar şi Vasile Bele.

Revista editată sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi „Ars Vivat” are coperta semnată de Georgiana Maria Botiş şi reprezintă Monumentul scriitorului Petre Dulfu (1856-1953) dezvelit în anul 1930 la Tohat, Maramureş şi pe placa căruia stă scris cu litere sculptate în marmură: „OMAGIU poetului PETRE DULFU ridicat de comuna sa natală TOHAT şi de Asociaţia ASTRA din ZALĂU la 31 August 1930”.

Cinste redactorului-şef  Radu Botiş, redactor-şef adjunct Andreia Ghib Botiş, secretarului general de redacţie Marius Wagner-Bucur, redactorilor şi celor care au publicat în acest număr de 130 de pagini!

Gelu Dragoş/ UZPR

GABRIELA ȘERBAN: La hramul Bisericii „Sf. Nicolae” din Bocșa Română s-au lansat frumoase „Gânduri către Dumnezeu”

La sărbătoarea Sf. Ier. Nicolae, atunci când Biserica  intitulată „Voronețul Banatului” din Bocșa Română își cinstește hramul, a devenit tradiție ca enoriașii să participe și la un moment literar-artistic prin prezentarea unei cărți și a unui concert de colinde.

Și în acest an, credincioșii bocșeni au beneficiat de prezența unor importanți oameni de cultură, preoți și oficialități, care au răspuns cu bucurie invitației parohului Silviu Ionel Ferciug și managerului Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, Gabriela Șerban, pentru lansarea unui nou volum din proiectul „Gânduri către Dumnezeu”, volum apărut recent în seria „Bocșa, istorie și cultură” – cu numărul 67- , la Editura TIM din Reșița.

Cartea cuprinde cele mai izbutite lucrări ale elevilor premiați în cadrul celei de-a XVI-a ediție a Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”, concurs inițiat și organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, precum și câteva creații ale unor invitați speciali: Iulian Barbu, Anca Darida, Ion Grecu, Marina Ogășan și Cristina Sărățeanu.

Despre carte, despre proiectul devenit deja brand al orașului Bocșa, au vorbit: primarul Mirel Patriciu Pascu, prof. Stela Boulescu, scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, pr. dr. Silviu Ionel Ferciug și moderatorul întâlnirii, Gabriela Șerban.

De asemenea, un mesaj de felicitare și binecuvântare din partea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, au fost rostite de părintele inspector Mihai Ciucur, coordonatorul Departamentului de Tineret din cadrul Episcopiei Caransebeșului și prieten al Bocșei culturale și spirituale. Părintele inspector a oferit și daruri, atât Gabrielei Șerban, managerul proiectului „Gânduri către Dumnezeu”, cât și preotului Silviu Ionel Ferciug, coordonatorul activităților catehetice, educative și cultural-artistice desfășurate cu tinerii în cadrul Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Daruri au venit și din partea primarului orașului Bocșa, Patriciu Mirel Pascu, acesta oferind tuturor copiilor câte un exemplar din cartea lansată. De asemenea, au fost împărțite dulciuri cu prilejul cinstirii sfântului copiilor, Sf. Nicolae.

Finalul evenimentului a aparținut Corului Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, îndrumător prof. Gianina Mură, cor care a încântat numerosul public cu un bogat program de colinde.

O întâlnire de suflet, o sărbătoare a unei cărți și a unui proiect longeviv al Bocșei, născut cu 16 ani în urmă din dorința de a apropia copiii și tinerii de carte, de bibliotecă, dar, mai ales, de biserică și de Dumnezeu.

Și voi încheia citând din cuvântul părintelui Mihai Ciucur: „Felicitări tuturor ostenitorilor din orașul Bocșa, care lucrează cu timp și fără de timp spre folosul copiilor, al tinerilor și al credincioșilor de toate vârstele, spre slava lui Dumnezeu și a Bisericii Sale!”

COLUMNA 2000 ANUL XXIV, NR. 93-94-95-96 (IANUARIE-DECEMBRIE), 2023

CUPRINS:

EDITORIAL

  • Dumitru Mnerie, Capitala Timișoara….. 1
    OMAGIU
  • Constantin C. Gomboș, In Memoriam Aurel Turcuș la 80 de ani de la nașterea sa …. 12
  • Marinela Panțiru, Sorin Precup, Aurel Turcuș, poet, prozator, jurnalist ….. 14
    MAREA UNIRE
  • Virgil Popescu, Participarea dascălilor români din Banat la Marea Unire ….. 19
    PAGINI DE ISTORIE
  • Laurențiu Nistorescu, Dacia și Roma: primele trei secole de contact …. 23
  • Bogdan Muscalu, Mihaela Muscalu, Migrații în spațiul vestic al României (secolele I-III p.Chr.).
    Problema sosirii sarmaţilor iazygi în spaţiul dintre Dunăre şi Tisa …… 28
  • Ioan-Aurel Pop, Structuri teritorial-politice ale protoromânilor și românilor între secolele IV-IX d.Hr. ……. 35
  • Tiberiu Ciobanu, Vlad Țepeș și prima sa domnie ….. 38
  • Vlad Rusalin Sarca, Scurtă prezentare biografică a lui Pătrașcu cel Bun, tatăl întâiului nostru
    întregitor de neam și țară .. 44
  • Tiberiu Ciobanu, Despre Mihai Viteazul și „căderea” lui în „nemurire” la aniversarea a 465 de ani
    de la nașterea sa …. 46
  • Tiberiu Ciobanu, Un celebru aventurier englez, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul … 49
  • Tiberiu Ciobanu, Curiozități despre Mihai Viteazul ….. 53
  • Tiberiu Ciobanu, In memoriam – Mihai Viteazul ……. 55
  • Ioan Hațegan, Timișoara mitropolitului Iosif (Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș) …. 58
  • Tiberiu Ciobanu, Despre principele-cărturar român de renume mondial, Dimitrie Cantemir,
    la împlinirea a 350 de ani de la venirea sa pe lume și a 300 de ani de la „căderea” lui în „nemurire” …. 61
  • Tiberiu Ciobanu, Alexandru Ioan Cuza, „domnul Micii Uniri” și făuritorul României moderne…. 72
  • Alexandru Kósa, Cadrul geografic al Banatului și toponimia acestuia …. 88
  • Cristina Petolea, 135 de ani de la izbucnirea și, respectiv, înăbușirea Răscoalei țăranilor români din 1888….. 92
  • Sorin Codaț, Aspecte ale cooperării militare româno-franceze în Războiul de Reîntregire (1916-1918)…. 94
  • Horațiu Suciu, Banatul la sfârșitul Primului Război Mondial – perspective diverse …. 97
  • Luminița Cornelia Zugravu, Centenarul Constituției României întregite …. 107
  • Marieta Rubaneț, Aspecte din activitatea grupărilor de stânga din România până la intrarea în vigoare
    a Constituţiei democrate din 1923 ……. 111
  • Mihai Filip, 90 de ani de la izbucnirea și, respectiv, înăbușirea grevei din 1933 a muncitorilor feroviari
    de la Atelierele CFR „Grivița” din București ….. 119
  • Florin Zamfir, Vestul județului Timiș-Torontal, în tumultul evenimentelor din toamna anului 1944 . 122
  • Eusebiu Narai, Reflectarea personalităţii lui Petru Groza în Webografie (I) …. 128
  • Marius Brotac, Legislație în România comunistă. Perioada stalinistă …. 132
  • Valentin Bugariu, Istoricul orașului Gătaia și al satelor aparținătoare (II)…….. 135
  • Afilon Jompan, Evoluția istorică a populației localității Marga din județul Caraș-Severin …. 140
    PATRIMONIU
  • Dumitru Tomoni, Bichigi – repere istorice pentru o posibilă monografie .. 146
  • Miodrag Milin, Câteva repere bibliografice sârbești spre o enciclopedie a interculturalității băn
  • țene …… 154
  • Petre Barangă, Rodica Barangă, Constantin Daicoviciu, secvenţe biografice … 157
  • Lidia Ciobanu, Elba – „Lumina de la Timișoara” – o istorie de succes de peste 100 de ani …. 168
  • ÎSP Ioan Selejan, Pacea, darul lui Dumnezeu …… 171
  • Zaharia Pereș, Viaţa spirituală în Comitatul Caraş-Severin (între 1867-1918) şi implicaţiile sale
    în societate (I) …… 173
  • Ioan Bude, Hirotonie și ierarhie în Biserica Epocii Apostolice …. 181
  • Marius Florescu, „Înapoi la sfinții părinți!” și în ceea ce privește educația tinerilor…….. 186
  • Marius Ioana, Prolegomene la propria îmbătrânire. Filantropia prin cuvânt …….. 191
  • Stefano M. Cecchin, Ionuț Blidar, Preasfânta Fecioară Maria – Omul deplin, Icoană a Cuvântului … 194
  • Alina Doinița Șușoi, Sfântul Roman Melodul ……. 200
  • Claudiu Hrițcu, Mitropolitul Teoctist al Moldovei …….. 202
  • Dumitru Mnerie, Civilizația ortodoxă …… 206
    EVOCĂRI
  • Daniela Florian, Despre Miron Costin la 390 de ani de la nașterea sa……. 211
  • Sorin Gabriel Ionescu, Despre Nicolae Bălcescu la împlinirea a 175 de ani de la Revoluția din 1848-1849…… 214
  • Ioan David, Despre Valeriu Braniște la 95 de ani de la trecerea sa la cele veșnice …… 218
  • Otilia Breban, Despre Ioan Slavici la 175 de ani de la nașterea sa … 221
  • Ionel Popescu, Aniversare 150. Diaconul, profesorul și dirijorul Nicolae Firu …… 227
    DIN LARGA ROMÂNITATE
  • Valeriu Dulgheru (Republica Moldova), Republica Moldova – mai fermă în credința sa pentru democrație……. 229
  • Galina Martea (Olanda), Identitatea literaturii române, proces evolutiv în dezvoltarea umană …. 234
  • Eleonora Schipor (Bucovina de Nord, Ucraina), Merită să nu fie uitați ….. 238
  • Virginia Popović, Mircea Măran (Voivodina, Serbia), Orașul Vârșeț – centrul educațional al românilor
  • din Banatul sârbesc ……… 242
    DESPRE ARMATA ROMÂNĂ
  • Col. Viorel-Eugen Bitan, Locuri de poveste: poligonul de trageri de la Capu Midia, o punte între pământ
  • și cer pentru artileriștii și rachetiștii antiaerieni …… 246
    DESPRE REVOLUȚIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989
  • Adrian Matei Kali, Scurtă cronologie a Revoluției din Decembrie 1989 de la Timișoara …. 251
  • Ștefan Dună, Câteva amintiri despre evenimentele Revoluției din 1989 ….. 257
    DIN ISTORIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC DIN BANAT
  • Angela Dumitrescu, Rolul Reuniunilor culturale din Banat la crearea unităţii naţionale româneşti………… 265
    MERIDIANE
  • Sandu Golcea, Punic Carthage (Cartagina Punică)… 269
    RESTITUIRI
  • Sorin Tiberiu Bungescu, 85 de ani de la înfiinţarea Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană
    „General de brigadă Ion Bungescu” …… 276
    SED LEX
  • Pușa Carmen Pârvulescu, Legea pentru învoieli agricole din 23 decembrie 1907 … 279
    OPINII
  • Luminița Cornelia Zugravu, Mitul construcţiei în baladele sud-est europene …… 282
    LA CEAS ANIVERSAR
  • Diana Maria Sarca, Despre Liceul Teoretic „Vlad Țepeș” Timișoara la împlinirea a 20 de ani de existență….. 287
    323COLUMNA 2000
    Anul XXIV, nr. 93-94-95-96 (ianuarie-decembrie), 2023
    CONSEMNĂRI
  • Andreea Șerbănete, „Lumină lină – In Memoriam Aurel Turcuș” la cea de-a XX-a ediție …… 291
  • Mihaela Banc, Laureații Festivalului-concurs de creație literar-artistică și educativ-științifică
    de inspirație religioasă „Lumină lină – in Memoriam Aurel Turcuș”, ediția a XX-a ….. 293
  • Orieta Popa, „Glorie Eroilor Neamului” la cea de-a XXI-a ediție ……. 301
  • Ana Zlibuț, Proiectul european „Digital approaches for intergenerational cultural education” …. 302
    VITRINA CU CĂRȚI
  • Ioan Bude, O necesară și mai corectă interpretare – dimpreună cu Sfinții Părinți – a textelor biblice
    despre „nașterea” dintâi a lumii (Autorul) …….. 304
  • Marinela Panțiru, Ion Marin Almăjan și marea lui dragoste – Banatul (Autoarea) ……. 306
  • In Honorem Magistri Ioan David 70 (Redacția) …… 307
  • Ioan David, „Semenicul”, revistă culturală lunară, 1928-1932 (Crișu Dascălu) …… 308
  • Vincențiu Babeș 200. Ediție jubiliară (Crișu Dascălu) ……. 309
  • Ioan Hațegan, Alexandru Kósa, Scurtă istorie a Banatului medieval. Secolele X-XVIII (Autorii) .. 310
  • Ioan Hațegan, Alexandru Kósa, Banatul otoman. Studii istorice (Tatiana Ostroveanu) …. 311
  • Alexandru Kósa, Organizarea militară în Banatul medieval, secolele XIV-XVI (Sorin Bulboacă) .. 313
  • Tiberiu Ciobanu, Studii de istorie medievală românească (Autorul) ….314
  • Tiberiu Ciobanu, Istoria medievală a Banatului reflectată în opera lui Nicolae Stoica de Hațeg (Autorul)……315
  • Sorin-Gabriel Ionescu, Tiberiu Ciobanu (coord.), „Studii și cercetări istorice bănățene”, Serie nouă,
    VII-VIII, 2021-2022 (Ioan Hațegan) …… 316
  • Editura Fundației pentru Cultură și Învățământ „Ioan Slavici” din Timișoara, în al XX-lea an de funcționare (Dumitru Mnerie) …. 318

O ORĂ DE EMOȚII ȘI POEZIE


Recent, sala Astra, a Bibliotecii județene, Alexandru D. Xenopol, din Arad s-a dovedit neîncăpătoare cu prilejul unui moment de excepție și reală sărbătoare culturală ,,Întâlnire cu scriitorii” respectiv Ana Maria Păunescu ,,Ai timp să vorbim” și ,,Toate poeziile pe care nu ți le-am scris”. Cărți inedite și reprezentative pentru ,, o poetă din stirpea celor aleși”care scrie o poezie modernă încărcată de emoție și frumusețe. ,,Ziaristă energică și împătimită, în scrisul căreia se întâlnește ecoul inspirat al gazetăriei tatălui său, marele poet Adrian Păunescu, făcătoare de revistă ,,Flacăra lui Adrian Păunescu” pe care o redactează, sporindu-i anvergura și prin prestigioși colaboratori. Ana Maria Păunescu s-a înfățișat de curând și în ipostaza debutului poetic, semnând cartea intitulată ,,Toate poeziile pe care nu ți le-am scris”, Dinu Săraru , iunie 2022. N-am mai scris de mult poezie/ Poate că am trăit-o/ Și totuși, în noaptea asta, mă simt/ Mai aproape ca oricând de/ tot ce am mai scris, în acești / Ani deghizați în luni/ Acești ani care se traduc în poeme nescrise. (A.M.Păunescu)
… Și, Ștefan Mitroi, poet- publicist de notorietate. un om sufletul risipit prin cultura română, ne-a cucerit prin farmecul său de povestitor și titlurile incitante,, Memoria fumului și Pisica surdomută și alte unsprezece povestiri”. Cărți recente, prin care autorul chiar dacă recunoaște ,,mă născusem gata bătrân”dovedește prospețime și luciditatea de a ne aduce în prim plan revelația satului, care este o axă a lumii în care fumul face legătura între soba casei și Dumnezeu. Despre cărțile lui Ștefan Mitroi, a vorbit d-l prof. univ. Anton Ilica. Au mai rostit alocuțiuni, criticul literar Adrian Dinu Racheru și Aurel Usca, moderatorul evenimentului. Amfitrionul acestei întâlniri de succes și ecou național a fost d-l Ioan Gherman.
Într-o atmosferă de adevărată sărbătoare a cărții și socializare, autorii au acordat autografe iubitorilor de cultură prezenți la ,,Întâlnirea cu scriitorii”!
Dumitru BUȚOI, UZPR / Timiș

GABRIELA ȘERBAN: In memoriam Petru Encoveti Oance zis Tata Oancea 50 de ani de la plecarea în veșnicie

În 4 decembrie 2023 se împlinesc 50 de ani de la moartea celui numit de bănățeni „Tata Oancea”,  cunoscut pentru ceea ce a însemnat în literatura şi publicistica bănăţeană, pentru arta făurită (iconostase la diverse biserici), pentru dragostea de carte şi lectură şi pentru că întreaga lui viaţă a slujit cu devotament acestei cauze măreţe: creaţia.

S-a născut în 29 august 1881 la Bocşa Vasiova, jud. Caraş-Severin,şi a murit tot aici în 4 decembrie 1973, fiind înmormântat în cimitirul ortodox din Bocșa Vasiova.

Condeier plugar, autodidact,pasionat de carte,Tata Oancea a citit extrem de mult şi a colecționat cărţi, realizând o bibliotecă impresionantă nu doar prin cantitate, ci, mai ales, prin calitatea volumelor. A sculptat în lemn, a desenat şi a scris. Între 1929 şi 1947 a scos revista Vasiova. Este uluitor faptul că a reușit, timp de aprope două decenii, să suţină o revistă singur: a scris articole, a adunat materiale, a executat manopera tipografului şi corectorului, apoi, singur,a vândut-o, devenind propriul său agent publicitar. A trăit întreaga viaţă înconjurat de cărţi şi aşternând pe hârtie, în sute de jurnale, întâmplările sale de zi cu zi. A avut cinci copii, toţi absolvind şcoli superioare.

Figură pitorească a Banatului şi a Vasiovei, Tata Oancea este unic prin unele dintre legendele adevărate, iscate de fapte şi întâmplări ale existenţei sale. De exemplu, mascota neobişnuită a lui Tata Oancea: gâsca. Plecat pe front şi-a luat toată averea: familia şi gâsca.

Alături de revista „Vasiova” – care este „opera” lui Tata Oancea – există câteva volume care-i poartă semnătura, unele apărute în timpul vieții, altele apărute postum:Primăvara. 1928; ed. II. Timişoara. 1936; Vara. Oraviţa. 1928; Toamna. Timişoara. 1936; Anotimpuri: antologie întocmită de Mihai Deleanu. Reşiţa. 1970; Moartea călugăriţei fără noroc. Reşiţa: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Vara: poesii. Ed. a II-a.-Arad: Sens, [2016]; Primăvara. Ed. a III-a.-Arad: Sens, 2017;Toamna: poesii. Ed. a II-a.- Arad: Sens, [2019]; Iarna: poesii. – Arad: Sens, 2022 .

Multe și nenumărate sunt referințele atunci când vine vorba despre poezie în grai, despre condeierii țărani și/sau literatură dialectală! Pagini întregi s-au scris și se vor mai scrie despre acestea, făcându-se trimitere, neapărat, și la Tata Oancea. Iar din paginile jurnalelor sale încă se nasc volume, prin strădania scriitorului Vasile Bogdan (vezi în seria „Bocșa, istorie și cultură” titlul Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. 5 volume până acum).

Astăzi, la 50 de ani de la plecarea în veșnicie, alături de slujba religioasă oficiată de pr. Daniel Crecan întru pomenire în biserica din Vasiova,( biserică în care există iconostasul realizat de Tata Oancea și în care acesta se ruga), îl pomenim și noi, în scris, prin câteva rânduri găsite în caietele vechi rămase în casa părintească, prin câteva imagini și gânduri de ieri și de azi:

Lui TATA OANCEA

Cu adânc respect și considerație aștern aceste modeste gânduri pe caietul neobositului «bard al Vasiovei»care toată viața și-a închinat-o muncii nobile de scriitor.

Îi doresc lui Tata Oancea multă sănătate și să ajungă vârsta de «101 ani și o săptămână!»

Cu respect și afecțiune

Octavian Chisăliță

26-III-a 1968, Bocșa Vasiova”

***

„Am cunoscut pe «Tata Oancea» cu ani în urmă citind câteva volume de poezii și numerele din revista «Vasiova» care mi-au căzut în mână. La citirea creației lui «Tata Oancea » am rămas în suflet cu o aleasă admirație pentru o operă atât de frumos dăltuită din cuvinte măiestrite al căror autor este un Om atât de ales.

Astăzi, 17 august 1970, am avut ocazia de a-l cunoaște personal pe «Tata Oancea»și bucuria mi-a fost deplină. Cinste, respect și multă admirație pentru Poetul, Omul «Tata Oancea», care este o mândrie pentru Banatul nostru, fiind inedit prin toată jertfa și munca dezinteresată pe care a depus-o pentru luminarea Banatului nostru iubit.

17 august 1970

Vasile Petrica

Preot în Reșița”

***

„Ziua de azi va fi o zi care nu se poate uita. Am simțit stând alături de «Tata Oancea» multă stimă și respect pentru sufletul ales și mai ales pentru deviza «Munciți, cetiți, călătoriți» pe care ne-a repetat-o de mai multe ori.

Aceleași simțiri alese și pentru «Mama Oancea » care a dat dovadă de multă înțelegere și spirit de român și mai ales, o ardeleancă însuflețită.

Cu multă și aleasă prețuire, Cecilia Petrica.”

***

„Cu vie contemplație, cu adâncă admirație, am petrecut câteva clipe alături de artistul nostru bănățean «Tata Oancea» – dorul lui pentru cultură, pentru lectură, pasiunea pentru artă; versuri, proză, sculptură în lemn; această imagine a personalității lui «Tata Oancea»m-a urmărit din copilărie.

Spiritul lui viu și dornic de viață m-a impresionat întotdeauna până în adâncurile sufletului meu.

«Tata Oancea» imaginea vie a unui artist de neuitat și de contemplat întotdeauna, atunci când îl simți aproape și când îți apare imaginea visătoare a lui de boem.

«Tata Oancea» – o mândrie a bănățenilor și o bucurie a celor ce au trăit alături de creația lui.

Cu permanentă admirație, Maria Goian

Bocșa Vasiova, 2 mai 1970”

***

„Tata Oancea alias Petru Oance, era un bătrân înalt, slab, cu bițele albe acoperite de un «sombrero» negru. Cămașă albă cu lavalieră neagră de mătase, haine negre ș-un baston de fudulie. Un Don Quijote al Banatului mereu bătându-se cu «morile de vânt» ale vremurilor.

Dimineața la 5 se trezea, făcea o sută de mătănii fără greș, mulțumind cerului pentru «coleașa cu o țâră lapce». Ca orice gospodar al locului, trebăluia prin curte, sculpta, ca, în final să-și scrie memoriile în jurnalele personale.

În Timișoara a locuit vreo zece ani, scriind în revista «Vasiova», ce avea pe manșetă adresa: «Redacția: unde dă Dumnezeu!»

În primul război mondial cutreiera Europa ca soldat însoțit de soție și copiii născuți la acea vreme: Plinius, Caius, Titus, născut în Icin – Cehoslovacia, se nasc în țară Virgil și Sabin, – bașca gâsca ce și-a găsit locul ulterior, împăiată fiind în Muzeul Banatului din Timișoara. Astăzi, există o stradă într-un cartier din Timișoara care-i poartă numele.

Sunt ultimul mohican al familiei. După cinci băieți, o fată – nepoată. Când am învățat să citesc la școala dascălului Boulescu și a învățătoarei Maian, moșu´ mi-a dat cele mai grozave reviste «Dimineața copiilor» și «Universul copiilor» cu povești și basme frumoase.

Nu mi-a zis pe nume, neobișnuit fiind cu fetele. Îmi zicea «copile» și mi-a meșterit o săniuță ușoară ca un fulg.

Blândețea ochilor și zâmbetul fugar mi-au rămas în suflet!

Veșnicia să-i poarte numele!

Minerva Izvernaru

Bocșa, 18 noiembrie 2023”

Dumnezeu să-l odihnească pe Tata Oancea, acest „Don Quijote” al Banatului!

4 decembrie: ziua de pomenire a Sfintei Barbara sau Varvara, patroana minerilor

În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât și în cel catolic se comemorează Sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele și patroana geologilor, a arhitecților și a prizonierilor.
Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creștine, de rit bizantin și de rit roman, fecioară martiră. A fost înscrisă în calendarul creștin în secolul al XII-lea.
În această zi importantă pentru ei, minerii își sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase și culturale. Și în județul nostru, în centrele miniere, Sfânta Barbara sau Varvara este cinstită și venerată de toți aceia care sunt angrenați în această muncă grea. De-a lungul anilor, sărbătorirea Sfintei Barbara / Varvara și-a avut un loc bine conturat în viața minerilor.
Numele sfintei a fost dat înainte multor nou născuți, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar. Foarte mulți coloniști de limbă germană, cehă sau italiană, care s-au așezat pe meleagurile Banatului Montan, au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate Sfintei Barbara. De asemenea a fost adus și un obicei care se perpetuează și astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Ramurile înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori naturale în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseța masă de sărbători.
În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat Sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, în urmă cu mulți ani a fost aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuți la datorie.

Erwin Josef Ţigla

INVITAȚIE

4 decembrie 2023, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte în limba română, în prezența autorului, dr. Franz Metz (München / Germania): „In E-Dur. Otto Sykora und die heitere Musikgeschichte des Banater Berglands“ = „În mi-major. Otto Sykora și istoria muzicală a Banatului Montan”, apărută la Edition MUSIK SÜDOST München, 2023. La prezentare va participa și prof. dr. Damian Vulpe (Timișoara).

Participă Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

 

 

4. Dezember 2023, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation in rumänischer Sprache: „In E-Dur. Otto Sykora und die heitere Musikgeschichte des Banater Berglands“, erschienen bei Edition MUSIK SÜDOST München, 2023, mit dem Autor Dr. Franz Metz (München). Als Gast kommt nach Reschitza auch Prof. Dr. Damian Vulpe (Temeswar).

Mit der Teilnahme des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).

În memoria marelui poet bănățean Gheorghe Azap.

Prin cuvintele Mariei Radu Novac vom stârni memoria să-l aducă iarăși în fața noastră pe acest mare poet, pe nedrept uitat

Autor: Nicolae Toma, membru UZPR

Gheorghe Azap, un mare poet din Banat și din România, s-a născut la 26 iulie 1939 în satul Ticvaniu Mic, județul Caraș Severin.
A urmat cursurile școlii generale la Oravița, în apropierea satului natal, iar liceul, secția serală, la Anina. Nu și-a putut continua studiile din cauza sărăciei, iar cultura – remarcabilă, după cum ne-o dovedește creația sa – și-a însușit-o prin resurse proprii.
A exercitat diverse profesii: vopsitor, expeditor forestier, voiajor comercial, învățător suplinitor, pictor de firme, muncitor necalificat (1959-1971); revine în satul natal (1972).
Colaborează la: „Caraș-Severinul literar și artistic”, „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu”, „România literară”, „Semenicul”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna” etc.
A debutat în 1958 în presa timișoreană și a re-debutat în revista clujeană „Tribuna”. Editorial, numele îi apare pentru prima data în antologia „Uneori zborul” (șapte poeți tineri), apărută în 1973 la Facla. Placheta „Roxana, Roxana, Roxana” i-a fost premiată de Asociatia Scriitorilor din Timișoara.

Volume de versuri:
Maria-o caterincă zbuciumată, Timisoara, Editura Facla, 1975;
Bocceluța cu plăpânde, București, Editura Albatros, 1977;
Roxana, Roxana, Roxana, Bucuresti, Editura Albatros, 1978;
Etetera, Timisoara, Editura Facla, 1979;
Cântece ștrengărești, București, Editura Cartea Românească, 1981;
Cuibușorul nostru de nicicând, Timișoara, Editura Facla, 1982;
Ultimul exemplar, București, Editura Cartea Românească, 1987.
Vreo carte (Curriculum vitae), versuri, Timișoara, Editura Marineasa, 1995;
Tereremul ocarinei, versuri, Timișoara, Editura de Vest, 1995;
Una sută de catrene drese-n damf de damigene. Pagini din viața mea cu popas lângă canea, Reșița, Editura Modus P.H., 2001.
Volume colective:
La cota fierbinte. Culegere de versuri a cenaclelor literare, Reșița, 1972;
Uneori zborul: șapte poeți tineri Timișoara, Editura Facla, 1973;
Purtând în noi eterna Românie, Reșița, 1975;
Toată bucuria gliei, Reșița, 1977.
Premii:
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1995), Diploma de excelență (1999);
Premiul special pentru întreaga operă (2001).
Sursa: poeziile.com, poezie.ro

Maria Radu Novac, colega mea la redacția ziarului „Revoluționarul”, născută și ea la Ticvaniu Mic, l-a cunoscut pe poetul Gheorghe Azap și prin cuvintele ei vom stârni memoria să-l aducă iarăși în fața noastră pe acest mare poet, pe nedrept uitat.

Maria Radu Novac: L-am cunoscut pe Gheorghe Azap. A fost cu 10 ani mai mare și chiar mi-a dedicat poezii. Am toate cărțile lui cu dedicație și le apreciez că poeziile lui erau originale și aproape de sufletul meu. Poetul a fost foarte legat de Oravița, de oaza de cultură din acest vechi oraș.
În biografia lui nu sunt multe informații despre familie și vremurile acelea. Au fost vremuri tulburi și grele. În 1940 a început războiul, mulți din tinerii satului, ca și tatăl meu au fost trimiși pe front, unii nu s-au mai întors… Apoi comuniștii ne-au luat pământul și animalele la CAP.
Tatăl scriitorului, Gheorghe Azap a fost tâmplar, a făcut sculptură în lemn… iar mama, Elena, a făcut croitorie și broderie. Lucrările ei au fost opere de artă. În sat i s-a spus „PIȚA” de la pictat… a fost o artistă a lucrului cu acul.
În vremea aceea exista respect în comunitatea satului… noi, tinerii le spuneam „sărut- mâna”, vârstnicilor, mama lui Azap era „mama Lena” iar tatăl, „Uica Gheorghe”. Așa m-au educat părinții mei… nu conta că eram studentă sau profesoară. Acesta era mediul în care s-a dezvoltat talentul și personalitatea poetului.
Casa părintească a poetului era vizavi de Căminul cultural al satului… era fanfară, cor, pregăteam spectacole, teatru, am jucat piesele clasicilor români… Se organiza și joia tineretului… veneau studenții acasă la tatăl meu că să mă invite la dans. Era respect. Din clasa a 5- a la Ticvaniu Mare, la gimnaziu, aveam pian in sala de clasă.
La noi încă dinainte de al doilea război mondial, erau țărani liberi cu avere… dovadă sunt cărțile funciare de pe vremea imperiului. Cei înstăriți și-au trimis copiii la facultate, cum ar fi și socrii Liei Lucia Epure. Și noi cei născuți după război am mers toți la studii superioare…
După 1974 când m-am căsătorit cu un coleg, profesor de sport, Adam Ioan, l-am vizitat des pe Ghiță AZAP, la Casa părintească. Avea o cameră separată de restul casei înțesata de cărți, reviste și ziare care erau lumea lui pentru că era la curent cu tot ceea ce a apărut la edituri, cu cronicile literare… Era abonat la revistele literare și la ziarul local… faptul că locuia la sat nu l-a izolat de fenomenul literar.
Am păstrat cărțile lui cu autograf și știu data când l-am vizitat; făceam provizii de cafea pentru vizită ca să stăm să despicăm firul poeziei…
La Ghiță Azap te izbeau ochii lui albaștri, un albastru intens, ochii unui om inteligent. Te fixau ca o menghină…
Am făcut studii superioare filologice la Universitatea clujeană și am studiat scriitorii rusi. Unii l-au comparat pe Azap cu Esenin, un poet deprimant. Azap avea acoperiș deasupra capului, era cu părinții, mama Lena îi gătea… era un boem însurat cu Poezia, îmi asum când spun că nu era un poet deprimat.

Poetul a folosit cuvintele regionale pentru a da culoarea locală și a-și nuanța ideile…
„Sa nu m-aștepți în gară, singur vin,
iau taxiul și pic la tine-n noapte
aduc și o vadra, din Ticvan, cu vin,
că te-oi fi lihozit de zăr cu lapte.”

Gheorghe Azap – Scrisoare din tren.

Gheorghe Azap a debutat editorial destul de târziu. În 1975 apare volumul de poezie „Maria – o caterincă zbuciumată” la Editura Facla din Timișoara. Referitor la muza poetului pentru această carte pot să spun că satul meu e mic, iar toți ne cunoașteam bine. La acea vreme, consăteana mea, Epure Maria, era muza poetului, era o domnișoară dulce, studentă la Filologie… În repetate rânduri, poetul i-a împrumutat cărțile pentru bibliografia cerută la facultate. În sat i se spune Lia a lu Balu. Balu era un supranume, o poreclă din bătrâni, cum de altfel aveam toți din sat,
care te individualizează ca familie. Neamul lor este blond cu ochii albaștri dar Lia este șatenă… Actualmente, muza poetului se numește Ignea Maria și locuiește la Timișoara.
Al treilea volum de poezie a fost „Roxana, Roxana, Roxana”. Fata care l-a inspirat, Roxana, a venit la Ticvaniu numai în vacanță… ea locuia la Constanța. Era din familia Mariei… prima muză, acolo au fost toate fetele frumoase!
Într-o revistă, nu-mi amintesc numele, o doamnă scria că poetul a iubit studentele de la Cluj.
Am găsit în volumul „Etetera” o strofă din poezia

Desigur că odată va fi ca niciodată

” TE duci:
– să bei din Someș un bolovan de Lethe;
– să mă trezești în racla uitării vehemente;
Și-mi iei din sat pistruii celei mai bune fete,
Și serile parcurse cu dânsa-n farniente”

Cum eu am fost singura studentă la Cluj din sat, am citit doar… și am zâmbit. Nu ma fălesc cu poezii pentru ca nu am știut ca sunt muză. Eu mi-am văzut de carte… Am corespondant cu poetul care-mi urmărea parcursul jurnalistic și mă felicita pentru articolele publicate. Păstrez câteva scrisori cu scrisul lui elegant, caligrafic.
La moartea poetului, din 9 noiembrie 2014, a rămas a rămas în pământul satului natal …
În memoria lui, poetul Costel Simedrea a scris:

„Nea Ghiță mi-a fost tată, frate, prieten,
dar tot nu știu cine mi-a fost…
Știu cine nu e…
Omul acesta nici măcar nu e mort.
El este doar plecat într- un cer
și poate acolo este fericit”

Costel Simedrea vine des la mormântul poetului la Ticvaniu Mic, de cele mai multe ori e însoțit cu alți colegi și recită din poeziile lor pentru cel care a fost un mare poet, Gheorghe Azap.
Gheorghe Azap a lăsat o lume plină de amintiri frumoase și undeva în cer bucură îngerii cu poeziile lui.
Odihnă veșnică, dragă Ghiță Azap!

Cărțile lui Gheorghe Azap

Maria Radu Novac recitând versurile lui Gheorghe Azap la Oravița, 24 noiembrie 2023.

Fotografii la înmormântarea lui Gheorghe Azap oferite de Dorina Enuica.

Început de Advent

În 3 decembrie, credincioșii catolici de rit apusean (latin) intră în perioada numită Advent. În organizarea actuală a liturghiei romane, Adventul se plasează la începutul anului bisericesc. Anul liturgic începe cu prima duminică a Adventului, deoarece totul începe în Biserică cu venirea lui Cristos. Termenul latin „adventus” înseamnă „sosire” și semnifică o perioadă de pregătire dinaintea Crăciunului.
Cei care cunosc obiceiurile tradiționale ale catolicilor de rit apusean știu faptul că în această perioadă ei își pun în casă o coroniță din brad cu patru lumânări, de cele mai multe ori de culoare roșie. Cele patru lumânări reprezintă cele patru duminici de Advent. În fiecare duminică se aprinde câte o lumânare în plus, în așa fel încât, în ultima duminică, vor arde toate cele patru lumânări.
Acest obicei cu coronița de advent se regăsește și în multe case catolice din Banatul Montan.

Erwin Josef Ţigla

Sărbătoarea românilor

Dragi prieteni,

Ziua de 1 Decembrie este Ziua Naţională a României. Deci este şi ziua românilor basarabeni. Fiindcă România este şi ţara noastră, cu care ne leagă aceeaşi limbă, istorie, aceleaşi tradiţii şi dureri.

1 Decembrie nu este doar sărbătoarea, cum afirmă unii conaţionali de-ai mei, a ţării de dincolo de Prut, dar a tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla aceştia, pentru că suntem un singur popor – român.

În momentul actual, Basarabia este ca un copil orfan, care continuă să rătăcească pe străzile întunecate ale istoriei. Şi, obosit de atâta căutare, vrea să fie recunoscut, îmbrăţişat şi să se întoarcă acasă. Dar, din păcate, încă nu-şi poate găsi drumul, pentru că a fost înstrăinat prea multă vreme.

Iar la această rătăcire contribuie propaganda rusească, care în ultimii ani e mai agresivă ca niciodată. Pe reţelele de socializare, şi nu numai, se duce o luptă acerbă contra noastră. Tot felul de indivizi plătiţi promovează moldovenismul şi ne inventează o altă istorie, încercând să ne convingă că moldovenii şi românii nu sunt aceiaşi.

Ei ne învăţă cum să ne urâm pe noi înşine şi cum să ne urâm propria ţară şi identitate. Mă bucur că în acest an s-au închis mai multe posturi de televiziune ruseşti. Ele trebuiau să fie anihilate încă acum 30 de ani. Iar, în locul lor, să avem cât mai multe posturi româneşti, unde să se vorbească despre suferinţa acestui neam. Cât mai multe emisiuni ca „Lecţia de istorie”, moderată de Victor Munteanu la TVR – Moldova, şi care ar fi bine să fie difuzată pe toate posturile naţionale, ca să ne amintim cine suntem. Fiindcă mulţi dintre basarabenii noştri, cu regret, sunt încă uşor de manipulat de cei care nu se mai satură de pământ, iar ei nu-şi dau seama.

Anul trecut, aflându-mă împreună cu o delegaţie de la Bucureşti în Cimitirul Ortodox Central din Chişinău, la mormântul tatălui meu, care şi el a visat dintotdeauna reîntregirea ţării, aşa cum şi-au dorit-o şi Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi şi mulţi alţii care au luptat pentru identitatea noastră, o cerşetoare m-a întrebat:

– Domnii aceştia sunt români?

– Da, îi zic.

– Iaca, n-am mai văzut până acum niciun român.

Ei, ca această femeie gândesc încă mulţi basarabeni, care se află mereu într-o căutare de sine. Şi nu ştiu că la 1 decembrie 1918 strămoșii noştri s-au adunat la Alba Iulia ca toţi românii să fie într-o singură ţară.

Îmi doresc să vină un alt 1 Decembrie, în care să aibă loc o altă Mare Adunare Naţională, şi Alba Iulia să se mute la Chişinău.

Nu ştiu în care an va veni, dar sper că într-o zi acel 1 Decembrie să se întoarcă, iar noi să ne trezim acasă, acolo unde ne este locul. Iar până atunci, nu pot decât să spun: La mulţi ani, neamule drag! La mulţi ani, popor român!

Doina DABIJA

Procedura de predare a inculpaților M.M.C. și G.L. este în curs de desfășurare

Cosmin Muntean

Privind judecarea contestaţiei împotriva încheierii penale a Tribunalului Sibiu pronunțată în „Dosarul jafului de la Sibiu”, Cosmin Muntean (foto), în calitatea sa de expert superior al Biroului de informare şi relaţii publice, ne-a informat:
– Pe rolul Curții de Apel Alba Iulia s-a aflat judecarea contestației formulată de inculpatul M.M.C. prin avocat ales împotriva încheierii penale nr. 105/19.11.2023, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Sibiu, în dosarul cunoscut opiniei publice ca „Dosarul jafului de la Sibiu”, prin care a dispus arestarea preventivă în lipsă a celor 3 inculpați acuzați de săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și tâlhărie calificată.
Având în vedere că, potrivit informaţiilor primite la dosarul cauzei, inculpatul contestator M.M.C. a fost identificat şi încarcerat pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, iar potrivit prevederilor legale prezenţa acestuia este obligatorie, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus amânarea judecării contestaţiei pentru data de 06.12.2023, pentru când se emite cerere de asistenţă internaţională către autorităţile judiciare din Marea Britanie în vederea obţinerii eventualului acord pentru videoconferinţă şi de realizare a videoconferinţei sau a acordului de judecare în lipsă în prezenta apărătorului ales.
Potrivit informațiilor existente la dosarul cauzei inculpații M.M.C. și G.L. au fost identificați și arestați în baza mandatului european de arestare, procedura de predare a acestora fiind în curs de desfășurare.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Gala Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Amfiteatrul elegant al Universității Ecologice din București a găzduit festivitatea de acordare a Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – ediția 2023 – „Împreună pentru pace”.

Evenimentul, devenit o tradiție, a distins și onorat personalități ale presei din România, jurnaliști care au participat la concursul „Împreună pentru pace”, lansat de UZPR, membri ai Uniunii, personalități publice de referință.

Premiile UZPR, stabilite de un juriu alcătuit din profesioniști în domeniu, au fost acordate unor jurnaliști care s-au remarcat prin materialele de presă în toate segmentele domeniului – presă scrisă, online, radio, tv, carte de presă, publicistică. De asemenea, a fost acordată distincția „Opera omnia” pentru întreaga activitate unor personalități care s-au remarcat, de-a lungul unei cariere notabile, prin impactul asupra societății și opiniei publice.

Rând pe rând, au primit distincțiile UZPR, susținuți de un „Laudatio” din partea colegilor de breaslă, condeie redutabile, jurnaliști cu o îndelungată experiență de presă și tineri care s-au remarcat în breaslă și care s-au distins prin efortul de a relata pentru public la cele mai înalte standarde: Tudor Barbu, Sofia Șincan, Pavel Constantin, Mircea Mitrofan, Neculai C. Muscalu, Simona Mihuțiu, Dan Constantin Mireanu, Eveline Păuna, Bogdan Chirieac, Ruxandra Săraru, Daniela Șontică, Șerban Cartiș, Laurențiu Rădulescu și Costi Pahonțu, precum și două instituții care au susținut dinamic și constant presa în anul 2023 – Comisia Națională a României pentru UNESCO și Muzeul Național al Literaturii Române.Premii „Opera Omnia” le-au fost acordate Sofiei Șincan și lui Adrian Vasilescu.

S-a vorbit, în dreptul celor premiați, despre vocația pe care o implică profesia de jurnalist, despre trecerea ștafetei spre cei tineri, s-a vorbit despre corespondența de război, despre publicistică, despre mentori în ale gazetăriei, despre forța necesară slujitorilor presei și publicului, despre trecut, prezent și viitor ale unei bresle ca nicio alta și ale unei uniuni profesionale de esență tare.

Gala Premiilor UZPR a premiat de-a lungul edițiilor precedente personalități de primă mărime ale jurnalismului și publicisticii din România, gazetari, realizatori de emisiuni, redactori, reporteri, caricaturiști de presă, editorialiști, precum și publicații, volume de referință în domeniu, producții media de top și entități media relevante pentru profesie și cu impact în societatea românească; ediția 2023 nu a făcut excepție.

Gala Premiilor UZPR s-a constituit, o dată în plus, într-un eveniment de marcă al jurnalismului românesc, coagulând energiile unei bresle fundamentale pentru societatea din România. Evenimentul, care a prilejuit și o binevenită reîntâlnire a colegilor care s-au revăzut cu bucurie și și-au strâns mâinile cu căldură, a fost transmis pe larg de mass-media. (Roxana Istudor) Foto: Tanța Tănăsescu

16

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

1

GABRIELA ȘERBAN: „Drum Nou” – gazeta înființată de protopopul Mihail Gașpar în urmă cu 100 de ani la Bocșa

Duminică, 26 noiembrie 2023, după Sf. Liturghie, la Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” Bocșa Montană a avut loc un „popas cultural” care l-a avut în atenție pe protopopul Mihail Gașpar la 94 de ani de la plecarea în veșnicie și cei 100 de ani de la înființarea gazetei „Drum Nou” la Bocșa.

De asemenea, pr. paroh Daniel Adam a dorit ca prin această zi specială să cinstească cei trei ani de la hirotonirea sa ca preot și slujire în această parohie în care, cu peste 100 de ani în urmă, a slujit și protopopul Mihail Gașpar.
Așadar, în prima parte a zilei credincioșii au asistat la o discuție despre viața, activitatea și opera scriitorului și protopopului Mihail Gașpar, moment susținut de Gabriela Șerban, documentarist și diriguitor al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”Bocșa, precum și de profesorul și istoricul dr. Mihai Vișan, realizatorul mai multor lucrări dedicate Bocșei și protopopului Gașpar; în cea de-a doua parte a zilei credincioșii au fost invitați să urmărească filmul „Mâini de aur: povestea lui Ben Carson”, un film-provocare, din care învățăm a oferi semenilor și a jertfi din timpul și din comoditatea noastră.
Iată că, în acest post al bucuriei, credincioșii din Bocșa Montană au beneficiat de o duminică înălțătoare atât din punct de vedere spiritual, prin participarea în smerenie și rugăciune la Sfinta Liturghie, prin împărtășirea unui număr mare de credincioși cu sfântul trup și sânge al Domnului și prin participarea la Acatistul Sfântului Cuvios Stelian, ocrotitorul pruncilor și al familiei, cât și din punct de vedere cultural, readucându-l în memoria colectivă pe vrednicul de pomenire protopop și scriitor Mihail Gașpar, dimpreună cu opera sa literară și jurnalistică.
Când vorbim despre presă în Banat, nu putem să nu-l amintim pe prozatorul, dramaturgul, publicistul, traducătorul, editorul, omul politic, protopop Mihail Gașpar, născut în 12/24 ianuarie 1881 la Gătaia, jud. Timiș, și plecat la cele veșnice în 27 noiembrie 1929 la Bocșa Montană, jud. Caraș-Severin.
Preot în perioada 1903-1911 și protopop al tractului Bocşa Montană în perioada 1911 – 1929, Mihail Gașpar a fost un mare patriot și un activ om de cultură, dar și unul dintre cei mai importanți scriitori și publiciști ai Banatului.
La Bocşa Mihail Gaşpar a pus bazele publicaţiei „Drum Nou”, care a apărut ca gazetă locală între 1923 şi 1929, sprijinită financiar de Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa.
Gazeta „Drum Nou” se ocupa de o gamă largă de probleme sociale şi culturale. În coloanele periodicului se găsesc noutăţi locale, comentarii la viaţa politică a ţării, probleme cultural-artistice şi mai ales creaţii literare semnate atât de autori bănăţeni, cât şi de colaboratori de prestigiu: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu și alții.
După moartea scriitorului şi protopopului Mihail Gaşpar gazeta îşi sistează apariţia, ea reapărând la Oraviţa, între 1930 – 1933, sub conducerea lui Ilie Russmir cu menţiunea „Fondator Mihail Gaşpar”, precum şi la Craiova.
Din catalogul periodicelor de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, reiese că „Drum Nou” – „organ pentru toate interesele românești” – a avut cel puțin trei locații de apariție: Bocșa Montană (1923 – 1929), condusă direct de protopopul Mihail Gașpar; Oravița (1930 – 1933) sub coordonarea lui Ilie Rusmir, cu mențiunea „Fondator M. Gașpar”; Bocșa Montană (1934 – 1938) sub conducerea lui Ionel M. Gașpar, redactor Ioan Târziu, apoi, din motive economice, dar și prin dispariția prematură a lui Ionel Gașpar, ziarul va fi translatat la Craiova (în perioada 1946 – 1947).
La inițiativa pr. Ciprian Costiș, în 8 iunie 2014 apare, sub egida Parohiei Ortodoxe din Bocșa Montană, primul număr dintr-o serie nouă a gazetei „Drum Nou”, din păcate revista nu are viață și, după 13 numere, apariția sa încetează (iunie 2015).
Mihail Gașpar este unul dintre scriitorii și gazetarii cei mai cunoscuți și prețuiți ai Banatului în primele decenii ale secolului nostru; a fost „ultimul mare scriitor al Banatului ” până la 1918 – cum scrie I.D. Suciu în istoria dedicată literaturii de până la Unire; „unul dintre cei mai vioi intelectuali bănățeni, autor al mai multor romane și nuvele” îl descrie Camil Petrescu în 1921în revista „Țara”de la Timișoara; era un „sprinten mânuitor al condeiului și un bun orator” – nota despre el în 1931 Ion Breazu; „om de mare talent în vorbă, capabil însuși să încerce a învia pe pagini de roman epoca lui Ștefan cel Mare” – cum și-l amintea Nicolae Iorga, iar toate acestea și multe altele sunt prezentate de către Gheorghe Jurma în volumul „Panorama presei din Caraș-Severin” (Reșița: TIM, 2018).
Mihail Gașpar s-a stins în 27 noiembrie 1929 la Timișoara; a fost adus la Bocșa Montană, depus în Biserica pe care o păstorise și înmormântat în Cimitirul Ortodox din Bocșa Montană. În curtea acestei Biserici – cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh – se află bustul protopopului Mihail Gașpar, realizat de sculptorul bănățean Romul Ladea și dezvelit în 27 iunie 1943.
În orașul Bocșa memoria importantului om de cultură Mihail Gașpar a rămas vie peste timp nu doar prin scrierile sale, prin bogata sa activitate, ci și prin casa impunătoare care încă există pe strada care astăzi îi poartă numele în Bocșa Montană. Din păcate, ea nu are statut de casă memorială, urmașii protopopului înstrăinând-o, însă, trecătorii prin acest orășel bănățean pot citi pe o placă omagială că „în această casă a trăit și muncit scriitorul, gazetarul și patriotul Mihail Gașpar, protopresbiter al Tractului Bocșei-montane în perioada 1911 – 1929”, amintind de un eveniment important organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2011, la împlinirea celor 130 de ani de la naşterea scriitorului şi protopopului: confecţionarea şi amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit şi muncit patriotul bocşean; realizarea unei cărţi – Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa – şi existenţa unui DVD realizat de TVR Timişoara cu reportajul care redă evenimentul.
Iată, la acestea se adaugă și evenimentul din 26 noiembrie 2023, duminică în care protopopul Mihail Gașpar a fost pomenit în rugăciuni în biserica pe care cu onoare și iubire a păstorit-o în Bocșa Montană, a fost elogiat în discursuri și reașezat, în scris, pe harta culturală a Banatului. Veșnica lui pomenire!

PS.
Volume ale protopopului Mihail Gașpar: Japonia, Lugoj: editura Carol Traunfellner, 1905; În vraja trecutului, Lugoj: Editura Coloman Nemeş, 1908; Date monografice referitoare la comuna Bocşa Montană, Caransebeş: Tipografia Diecezană, 1914; Blăstăm de mamă şi Domnişoara Marta, Arad: editura Librăriei Diecezane, 1916; Fata vornicului Oană, Bucureşti: Editura Naţională S. Ciornei, 1929; Fata vornicului Oană, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1974; Din vremuri de mărire, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de George C. Bogdan şi Doina Bogdan Dascălu, Timişoara: editura Facla, 1982; D-ale vieţii / Mihail Gaşpar; ediţie critică, tabel cronologic, studiu introductiv şi note de pr. dr. Valentin Bugariu, cu o Precuvântare de P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului.- Timişoara: Eubeea, 2008.- 2vol.
Referinţe: Calendarul Românului, Caransebeș, 1925; Analele Banatului. Studii și cercetări din istoria și arta Banatului. Director Ioachim Miloia. Timișoara. Anul II. Iulie-decembrie. Fascicol 3, 1929; Bănăţeni de altă dată… vol. I.: 42 de figuri bănăţene – biografii şi fotografii/ dr. Aurel Cosma junior. –Timişoara,1933; Trei primăveri/ Camil Petrescu; ediție alcătuită de Simion Dima.- Timișoara: Facla, 1975; Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa, 1978; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin./ Bitte Victoria, Chiş Tiberiu, Sârbu Nicolae. Reşiţa: Timpul, 1998; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa 1953-2003/ Gabriela Tiperciuc. Reşiţa: Timpul, 2003; Oameni şi locuri din Bocşa./ Cireşan-Loga Iosif, Popovici Tiberiu. Reşiţa: TIM, 2005; Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic/ pr. dr. Valentin Bugariu; Precuvântare de G. I. Tohăneanu.- Timișoara: Eurostampa, 2007; Cărăşeni de neuitat II/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2009; Mihail Gaşpar şi Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa. Reşiţa: TIM, 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2013; ediția a III-a, revizuită și adăugită, Timișoara: David Press Print, 2019; Amintiri/ P. Nemoianu.- Timișoara: ArTPress, 2012; revista Bocşa culturală , Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Istorie și semn religios/ Valentin Bugariu.- Craiova: Sitech, 2014; Mihail Gașpar într-o triplă ipostază: scriitor, cleric si politician ( în completarea medalioanelor din ”Cărășeni de neuitat”, partea a II-a, p. 43 si partea a XXVI-a, p. 82)/ Vasile Petrica, Restituiri literare, Reșița: Banatul Montan, 2012 În: Cărășeni de neuitat XXIX/ Constantin C. Falcă. Timisoara: Eurostampa, 2016; Cărășeni de neuitat, partea XXVIII-a/ Constantin C. Falcă. Timișoara: Eurostampa, 2016; Mihail Gaspar – O sfântă pasiune pentru Stefan cel Mare si sfânt/ Mircea Șerbănescu. În: Cărășeni de neuitat, partea XXX-a/ Constantin C. Falcă. Timișoara: Eurostampa, 2016, p. 98 – 101; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Cărășeni de neuitat XXXII/ Constantin C. Falcă. Timisoara: Eurostampa, 2017; Mihail Gașpar – un corifeu al culturii bănățene/ Mihai Vișan, Daniel Crecan.- Timișoara: David Press Print, 2016; Medalioanele Unirii. Jubileul 1918 – 2018/ Nicolae Danciu Petniceanu. Timișoara: Mirton, 2017; Biserică și comunitate în Protopopiatul Bocșei 1892-1950/ Mihai Vișan, Daniel Crecan, Ciprian Costiș.- Timișoara: David Press Print, 2018; Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918/ Gabriela Șerban și Valentin Costea; prefață de Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma. Reșița: TIM, 2018; Cărășeni de neuitat XXXV/ Constantin C. Falcă. Timisoara: Eurostampa, 2018; Cugetări în presa anilor 1926 – 1948/ Nicolae Brânzeu.- Timișoara: Triade, 2019; Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Nicolae Iorga și Banatul/ Gheorghe Jurma. Ediția a II-a revăzută și adăugită.- Reșița: TIM, 2020; Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi. Vol. 1/Gabriela Șerban și Valentin Costea.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa, istorie și cultură; 53); Gabriela Șerban. Protopopul Mihail Gașpar, slujbă de pomenire la 140 de ani de la naștere, în Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” Bocșa Montană În: Bocșa culturală, Anul XXII, nr. 1(112)/ 2021, p. 6; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte, din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

Comunicat – Silvicultorii solicită Președintelui României și Avocatului Poporului sesizarea CCR pentru Legea Pensiilor

COMUNICAT

Silvicultorii din România solicită Președintelui României și Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în cazul Proiectului de Lege privind sistemul public de pensii

(PL-x 727/2023)

Federația Silva, organizație sindicală și profesională reprezentativă la nivelul sectorului silvic din România, a solicitat intervenția Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, și Avocatului Poporului, doamna Renate Weber, pentru sesizarea Curții Constituționale a României, conform atributelor legale, cu privire la neconstituționalitatea Proiectului de Lege privind sistemul public de pensii (PL-x 727/2023) în privința inechităților pe care noua lege le aduce pentru personalul silvic încadrat în prezent în condiții speciale de muncă potrivit Statutului personalului silvic.

Prin cele două scrisori transmise vineri, 24 noiembrie 2023, Președintelui României și Avocatului Poporului de Federația Sindicatelor Silva, organizație care reprezintă peste 14.000 de silvicultori din întreaga țară, se solicită sprijinul singurelor două instituții care au, în această etapă, anterior promulgării legii, prerogativa legală de a sesiza Curtea Constituțională.

Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii adoptat de Camera Deputaților – PL-x nr. 727/2023, abrogă în mod inexplicabil art. 20 alin (2), (3) și (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, cu modificările ulterioare, fară nicio motivare în acest sens în Expunerea de motive, fără nicio analiză a condițiilor de muncă în domeniul silvicultură și fără nicio justificare pentru înlăturarea aplicabilităţii unei dispoziţii legale în vigoare, în condiţiile existenţei în continuare, în prezent şi pentru viitor, a aceleiaşi situaţii de fapt referitoare la condiţiile de muncă din domeniul silvicultură.

Criticile de neconstituționalitate sunt bazate pe faptul că:

–  Prin Legea nr. 234/2019, Parlamentul României a adoptat o serie de modificări și completări la OUG 59/2000 – Statutul personalului silvic, inclusiv în materie de încadrare a unor locuri de muncă din domeniul silvicultură care presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; exploatări forestiere; construcţii forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, conform legii.

– Prin Decizia nr. 36/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă a statuat că “Locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfăşoară activităţile menţionate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiţii speciale” fiind avute în vedere, în mod explicit, tocmai condiţiile de risc în care se desfășoară şi s-a desfăşurat şi anterior activitatea de către personalul silvic, condiţii ce au avut drept efect o erodare suplimentară a capacităţilor fizice ale acestor angajaţi, faţă de lucrătorii care muncesc în condiţii normale.

 Condițiile de risc în desfășurarea anumitor activități din domeniul silvicultură, avute în vedere în Expunerea de motive a Legii nr. 234/2019, constând în: efort fizic deosebit, desfășurat în condiții de teren accidentat, condiții atmosferice deosebite (temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, ploi, ninsori, fenomene meteo extreme), condiții vătămătoare din partea factorilor biotici (atacuri ale animalelor sălbatice, precum și numeroase atacuri ale infractorilor surprinși de personalul silvic în pădure), care de multe ori, pun viața personalului silvic în pericol (în ultimii ani, 6 pădurari au fost uciși, iar peste 750 de silvicultori au căzut victime ale agresorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal, sustrăgeau lemn sau la braconaj) nu s-au îmbunătățit și nici nu s-au modificat din luna noiembrie 2019, de când Legea nr. 234/2019 a fost adoptată de Parlamentul României și până în luna noiembrie 2023, când prin art. 168 alin. (1) lit. e) din Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, se propune fără nicio fundamentare, abrogarea art. 20 din O.U.G. nr. 59/2000 – Statutul personalului silvic modificat și completat prin Legea nr. 234/2019.

-Din statisticile existente la nivelul sectorului silvic din România, s-a constatat că speranța medie de viață în silvicultură nu depășește vârsta de 63 ani, fiind cea mai scăzută speranță de viață a profesiei de silvicultor din statele Uniunii Europene. Aceasta vârstă este inferioară vârstei standard de pensionare, de 65 de ani, prevăzută de Legea privind sistemul public de pensii.

Federația Sindicatelor Silva atrage atenția și pe această cale că abrogarea încadrării în condiții speciale a unor locuri de muncă din domeniul silvicultură, recunoscute odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2019 privind modificarea și completarea Statutului personalului silvic, încalcă principiul protecţiei sociale a muncii, reglementat la art. 41 alin. (2) din Constituţia României, conform căruia: “Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”

Reamintim faptul că Federația Sindicatelor Silva, împreună cu Federația Transportatorilor Feroviari din Romania și Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, cu sprijinul Confederației Sindicale Naționale Meridian și al membrilor de sindicat din cadrul mai multor structuri sindicale din țară – polițiști locali, personal medical, mineri, funcționari publici, au susținut în data de 16 noiembrie 2023, în Piața Victoriei, la Guvernul României, un Miting de protest față de Proiectul Legii privind sistemul public de pensii și a Legii nr. 296/2023, privind unele măsuri fiscal-bugetare, la care au participat câteva mii de membri de sindicat din întreaga țară.

Federația Sindicatelor Silva va susține, în continuare, menținerea drepturilor lucrătorilor din domeniul silvicultură, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea unor noi acțiuni de protest. 

București, 27 noiembrie 2023

DEPARTAMENT COMUNICARE

FEDERAȚIA SINDICATELOR SILVA