2023 a fost un an marcat de turbulențe pe platformele de socializare: Facebook a rupt legăturile cu industria de știri, iar compania sa-mamă, Meta, a lansat Threads, o clonă a Twitter (redenumită X), care, sub proprietatea lui Elon Musk, a trecut prin multe schimbări controversate. Între timp, TikTok continuă să crească în popularitate în rândul utilizatorilor mai tineri. „Trecerea către videoclipul vertical se va concentra pe conținut explicativ și investigativ mai profund. Am atins vârful explicativ al știrilor în 2023, cu o mulțime de redacții care au difuzat același conținut. Cu TikTok acordând prioritate videoclipurilor mai lungi, iar celelalte platforme, precum Instagram, urmând exemplul, vom vedea mai multe chipuri pe videoclipurile noastre și o mai mare centrare a reporterilor înșiși, care ne spun de ce aceste povești sunt importante și efortul necesar pentru a le rezolva”, detaliază Sophia Smith Galer, jurnalist, cretor de conținut TikTok.
Mai departe, în 2024, integritatea editorială și experiențele utilizatorilor vor prospera când va exista un model financiar care să sprijine producția de conținut de calitate. Prin optimizarea veniturilor indirecte, relațiile mai profunde pe termen lung cu clienții direcți relevanți, veniturile directe și achiziția de date, editorii au oportunități semnificative – și în creștere – de a maximiza potențialul comercial al conținutului și al relatării diversificate. „În 2020, când TikTok a devenit viral, mulți din redacții au considerat că nu era un loc pentru știri. Dar media legacy a ajuns oricum să se alăture platformei și în 2024 vom înceta să mai vorbim despre jurnalismul TikTok, pentru a discuta despre videoclipul vertical ca domeniu și despre ușile pe care le deschide jurnalismului. Industria media este pregătită pentru această evoluție”, afirmă Kevin Young, de la The Economist.
De asemenea, pe rețelele sociale, în 2024, consumatorii condiționați de derularea nesfârșită se vor baza și mai mult pe ecrane pentru informații, iar dispozițiile lor în continuă schimbare vor crește presiunea ca jurnaliștii să le ofere ceea ce caută – amploarea conținutului – și modul în care este personalizat – îi vor ține conectați. (redacția UZPR)
În perioada minivacanței de Anul Nou – după cum ne relata cu mândrie profesională căpitan Murguleț Denis Luiza (foto), în calitatea sa de persoană de contact – efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara au acționat zilnic pe raza județului pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravenţională, în mod independent, precum şi în sistem integrat.
Pe timpul misiunilor desfășurate, jandarmii au aplicat în total 11 sancțiuni contravenționale în cuantum de 3.800 de lei și au constatat un număr de 3 infracțiuni, din care o infracțiune în mod independent și două în cooperare cu Poliția. Totodată, jandarmii au intervenit la 5 incidente semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, apelurile vizând tulburarea ordinii și liniștii publice, incidente provocate de câini agresivi și o solicitare de sprijin IPJ Hunedoara.
Jandarmii montani s-au aflat și ei la datorie, pentru siguranța tuturor celor care au ales să petreacă noaptea dintre ani în stațiunile turistice. Misiunile jandarmilor montani din această perioadă s-au desfășurat în condiții optime și nu au fost înregistrate situații de risc major. De menționat este sprijinul acordat în prima zi a anului 2024 de jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vața de Jos unui bărbat a cărui mașină a rămas blocată pe un drum forestier de pe raza comunei Crișcior din cauza unei pene la una din anvelope. Din cauza gravității daunei, aceasta nu se putea repara pe loc, astfel că jandarmii au luat legătura cu un coleg care deține aceeași marcă de autoturism și i-au împrumutat turistului o roată pe care acesta să o folosească până la achiziționarea uneia noi.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Compozitorul celebrului vals Souvenir de Herkulesbad, JAKOB MATHIAS PAZELLER (născut la 2 ianuarie 1869 în Baden bei Wien – decedat la 24 septembrie 1957 la Budapesta), de la a cărui naștere se împlinesc la 2 ianuarie 155 de ani, este omagiat în județul Caraș-Severin printr-un plic ocazional și o ștampilă filatelică ocazională. Acestea au fost realizate de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Utilizarea ștampilei a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română. Ea este folosită în ziua de miercuri, 3 ianuarie 2024, la trimiterea întregii corespondențe de la oficiul poștal din Băile Herculane. Compozitorul Jakob Mathias Pazeller a fost omagiat de-a lungul anilor de comunitatea locală din Băile Herculane prin implicarea omului de cultură Dorin Bălteanu, un om care s-a luptat și se luptă în continuare ca orașul-stațiune milenar să fie cunoscut și apreciat în lume. La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Consiliul Local al orașului Băile Herculane i-a conferit post-mortem lui Jakob Mathias Pazeller Titlul de Cetățean de Onoare, în data de 31 octombrie 2017. Diploma i-a fost înmânată în 2022 nepotului compozitorului, el însuși compozitor și dirijor, Friedrich Pazeller, într-un cadru festiv, cu prilejul participării sale la Simpozionul Național „Herculane – Arcade în timp”, ediția a V-a, 16 – 17 iunie 2022. De reamintit este faptul că celebrului vals Souvenir de Herkulesbad a fost ales de către Consiliul Local al orașului Băile Herculane, prin Hotărârea nr. 49 / 30.05.2022, ca Imn oficial al orașului-stațiune, iar începând cu data de 17.08.2022, acesta răsună și la gara feroviară din Băile Herculane, întâmpinându-i sau petrecându-i pe toți călătorii acesteia, ambele inițiative aparținând dlui Dorin Bălteanu. În acest context, precizăm de asemenea că în perioada 3 – 5 ianuarie 2024, se poate vizita, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, o expoziție documentară de fotografii realizate în stațiunea balneoclimaterică Baden de lângă Viena, locul de naștere al compozitorului, imagini realizate de Erwin Josef Țigla în luna mai 2016.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (FDG C-S) și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2023, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXIII-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 50 de manifestări în 10 localități, cu cea de a 30-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, organizată în 15 octombrie la Steierdorf – Anina; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXIII-a ediție, 4 – 7 mai); expoziția „Carnavalul Culorilor“ (cea de a XV-a ediție, 13 februarie); „De Mărțișor, o întâlnire cu fotografia, cu poezia și cu muzica“ (ediția a II-a, 28 februarie), „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XVI-a ediție, cu o expoziție în anul 2023 la Neumarkt în Stiria / Austria – 8 martie); manifestarea ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVI-a, 30 martie); „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XXI-a ediție, 2 – 24 mai); expoziția „Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVI-a, 8 mai); proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (ediția a IV-a, 9 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XVI-a ediție, 30 mai – 6 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XVI-a ediție); „Germana cu plăcere“ (cea de a XXII-a ediție, 31 iulie – 6 august); Întâlnirea de vară a membrilor Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița (ediția a VII-a, 1 august); „Confluențe în luna lui Secerar. Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară” (cea de a V-a ediție, 18 august); „Prima zi a Răpciunelui, sub semnul culturii“ (ediția a IV-a, 1 septembrie); „La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii“ (cea de a III-a ediție, 15 septembrie); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXV-a ediție, 17 septembrie); cea de-a 19-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (13 octombrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XVI-a ediție, 1 – 2 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XXI-a ediție, 1 – 28 noiembrie). De asemenea, am organizat manifestări specifice în cadrul Zilelor Culturii Naționale la Reșița (9 – 20 ianuarie), altele dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună – World Read Aloud Day (1 februarie), Zilei Naționale a Lecturii (15 februarie), Zilei Naționale Constantin Brâncuși (19 februarie), Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), Orei Pământului 2023 (25 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie), Zilei Internaționale de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie), Zilei Mondiale a Dansului (29 aprilie), Zilei Europei (9 mai), Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie), Zilei Banatului (21 iulie), Zilei Mondiale a Fotografiei (19 august), Zilei Limbii Române (31 august), Zilei Limbii Germane (9 septembrie), Zilei Europene a Patrimoniului (16 septembrie), Zilei Unității Germane (3 octombrie), Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie), Zilei Naționale a Austriei (26 octombrie), Zilei Reformației (31 octombrie), Zilei Lecturii în Limba Germană (17 noiembrie), Zilei Comemorării Victimelor Războiului și Violenței în Republica Federală Germania (19 noiembrie), Zilei Naționale a României (1 decembrie) și Zilei Naționale a Minorităților în România (18 decembrie). În aceasta perioadă am participat și la programele școlare „Școala altfel“ (29 martie și 23 octombrie) precum și la „Săptămâna verde“ (24 octombrie). Pentru noi a fost deosebit de important să participăm cu proiecte proprii la Programul Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023. Acestea s-au derulat în 17 februarie la Reșița, în datele de 24 martie, 5 și 9 mai, 20 iunie, 21 septembrie, 9, 15 și 16 octombrie precum și în 4 noiembrie la Timișoara, în 14 noiembrie la Reșița și în 29 noiembrie la Timișoara. În anul 2023 ne-am adus aminte de cea mai importantă personalitate culturală a etniei germane din secolul XX, de Alexander Tietz, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nașterea sa la Reșița, la 9 ianuarie 1896, precum și cu prilejul împlinirii la 45 de ani de la trecerea sa în eternitate, în 10 iunie 1978. În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicate jubileului 1903 – 2023: Sistemul hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic – 120 ani. Am fost parte a manifestărilor organizate în acest sens (expoziții, simpozioane, prelegeri), de-a lungul întregului an calendaristic. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2023 un număr de 3 plicuri filatelice ocazionale și au conceput, de asemenea, machetele unui număr de 3 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Cele două entități au editat o carte cu același subiect. De asemenea, am continuat proiectul jubiliar din anul 2021, „Reșița: 250 de ani de istorie industrială“, cu diferite evenimente organizate pe parcursul anului 2023, sub motto-ul „Reșița: 250 + 2 ani de istorie industrială“ precum și evenimente dedicate jubileului împlinirii, în anul 2022, a 150 ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu aburi pe teritoriul actual al României – 1872. În decursul anului 2023 au apărut în continuare publicația „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”) și un număr special, precum și 2 cărți din cele 128 apariții editoriale publicate din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“. Pe lângă toate aceste proiecte deja enumerate, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. Astfel, în perioada 6 – 8 octombrie 2023 s-a organizat la Reșița Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2023” – Un panou. Aceasta a fost organizată de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin, FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița în colaborare cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” s-a aflat la cea de a VIII-a ediție, ea desfășurându-se în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România. Au fost expuse colecții filatelice din țară și din Germania și Republica Moldova, în total înscriindu-se un număr de 31 de exponate „un panou”. În anul 2023 au fost editate de către noi 69 plicuri filatelice ocazionale, au fost de asemenea confecționate de către noi 65 ștampile filatelice ocazionale, machetele acestora fiind aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română. Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană http://www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs) – vizualizată de 146.611 ori pe parcursul întregului an, ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel, cu cel 2.663 Like-uri. Activitatea formațiilor culturale germane din Reșița a fost, în aceeași măsură, prestigioasă. Amintim aici activitățile corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, dirijoare: prof. Elena Cozâltea), ale formației muzicale „Banater Bergland“ (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer și Janny Zelko), ale formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana“, activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor două grupe de vârste – mici și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, ale grupului muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Letiția Sabău și Lucian Duca – coordonator), ale soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, a grupului muzical „Resicza”, coordonat de Iuliu Fazakas și compus din Angela Kovács, Veronica Iovicin, Ecaterina Trebel și Janny Zelko și nu în ultimul rând, ale Cercurilor de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în 2023 în cel de al 31-lea an de existență. Pe această cale aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au stat aproape în 2023, având speranța ca și mai departe, împreună să realizăm lucruri minunate!
Ziariștii timișoreni au încheiat în forță un an bogat în evenimente, care au ținut trează conștiința iubitorilor de cultură, artă și informare jurnalistică, într-o perioadă (ne)prielnică. Recent, Sala multifuncțională a C.J. Timiș, în care, de la un timp se respiră nu numai politică dar și un aer proaspă de comuniune spirituală între, jurnaliști, scriitori și oameni cu notorietate în domeniu, vocație specifică Banatului, a fost gazda generoasă a unui astfel de eveniment inedit și de excepție. La inițiativa propusă de scriitorul și jurnalistul Petru Novac Dolângă, un om deosebit, un cărășan de neuitat, cu sufletul risipit prin cultura română, aceea de a organiza împreună, Filiala UZPR Timiș, vicepreședinte Dumitru Buțoi, și Uniunea Scriitorilor din România Filiala Timișoara, președinte Cornel Ungureanu, un Simpozion dedicat cărturarului, Franyo Zoltan, poet, publicist, traducător și jurnalist de etnie magiară, trăitor în Timișoara, am dovedit receptivitate și implicare pentru a onora prin prezență și alocuțiuni rostite, prețuirea noastră pentru viața și opera unui reper cultural, Franyo Zoltan, cu abordare europeană cu vocația prieteniei și promovării reațiilor cultural-spirituale între cele două popoare, român și maghiar, așa cum l-a cunoscut și prezentat domnul consilier Viorel Coifan, C.J.Timiș. Franyo Zoltan s-a născut la 30 iulie 1887, în satul Marghitița Banatului istoric, stăveche și pitorească așezare rustică din pusta banatică, situată astăzi abuziv pe teritoriul Serbiei și a decedat la vârsta de 91 de ani, la 29 decembrie, în anul 1978, la Timișoara. A participat efectiv în Primul Război Mondial. A scris peste 65 de volume, dar s-a remarcat prin traducerile sale cunoștea 12 limbi, în maghiară și germană, relevante fiind, Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Edgar Alan Poe, Eminescu, Luceafărul și Poeme, Lucian Blaga. Franyo Zoltan recunoștea doar un singur stăpân al omenirii și a crezut nestrămutat în supremația lui: imperiul inefabil al cărților iar pentru magnificul umanist timișorean din Calea Bogdăneștilor numărul 19, adevărul era mai vechi decât timpul din clepsidra veacurilor! (Petru Novac Dolângă din Ediția aniversară Franyo Zoltan, editura Perenia Press 2022 ,,Tremurătoarea umbră a veacurilor”o carte esențială, sinceră, sentimentală, scrisă cu voluptatea scriitorului pentru care spiritul de solidaritate cultural-jurnalistic, este încă tînăr și liber și generos pentru că în finalul acestui eveniment de excepție a oferit cu autograf tuturor participanților câte un exmplar în mod gratuit. Despre activitatea jurnalistă, respectiv 1931 când a devenit redactor responsabil al,,Ziarului de la ora șase”, și nu numai, a lui Franyo Zoltan, a prezentat în sinteză, materiale concludente și bine argumentate domnul Makkai Zoltan, jurnalist, care ne-a oferit în deschiderea evenimentului, un film de vreo 10 minute cu secvențe memorabile din viața și activitatea unui om cu adevărat în slujba cuvântului scris și a comunității. Seniorul Andrei Pogany, cercetător reamarcabil, ne-a surprins plăcut printr-un discurs emoționant, insprat dintr-o istorie de aproape 80 de ani, când tatăl său redactor șef, l-a avut colaborator pe Franyo Zoltan, un cosmopolit incomod. De asemeni jurnalistul de investigație Nicole Toma, membru UZPR Timiș, care, după Revoluția din 1989, timp de vreo 8 ani a condus și editat la Lugoj, ziarul,,Drapelul”fondat de bănățeanul Valeriu Braniște, ne amintește că în perioada 1918-1920, Franyo Zoltan, a fost redactor la,,Drapelul” și bun prieten cu Valeriu Braniște. Dincolo de aceste scrieri memorabile și relevante prin sensibilitate și bogăție lexicală, trebuie să reținem faptul că a fos un traducător magnific așa cum ni-l descrie pe coperta patru a volumului aniversar,,Tremurătoarea umbră a veacurilor” criticul Șerban Cioculescu în Revista ,,Flacăra ”1977,,Autor al unei mari antologii a liricii mondiale în maghiară, Maestrul este și un minunat tălmăcitor a lui,,Faust”de Goethe, al ,,Corbului”de Poe, a lui Hofmannsthal, al lui Pușkin. Dar a tradus magnific în germană lirici elini în 6 volume, editate la Berlin a căror vastitate nu o cuprinde rândurile noastre omagiale. Fervoarea și munca uriașă de re-creator au înnobilat vigurosului meșter acea tinerețe fără bătrânețe. Să îl salutăm ca atare la aniversarea Sa pe exemplarul cetățean, publicist și mare poet Franyo Zoltan”! În concluzie putem spune cu deplină satisfacție că am fost beneficiarii unei adevărate lecții de istorie literară și jurnalism de reberberație europeană. Mulțumim partenerilor noștri, Casa Maghiară Timișoara,(Makkay Zoltan), Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara (D.Buțoi) Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului,Timișoara oraș-martir (Remus Știr) și colegilor de breaslă; Ionel Bota (Oravița) Gheorghe Chiran (Reșița) Aurel Constantin Muntoiu (Lugoj) Ioan I. Ionescu, Ștefan Tat, Horia Țâru, Gheorghe Lungu, Adrian Bacoș, Timișoara. Nădăiduim să pășim în 2024, ce se anunță a fi un an al provocărilor, cu și mai multă energie, speranță și optimism. ,,LA MULȚI ANI POPOR ROMÂN ȘI DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE NEAMUL ROMÂNESC”!
Ultima filă a calendarului pe 2023 tocmai a fost desprinsă…
Regretul că timpul zboară cam prea repede peste noi ne dă, în același timp, voința de a privi în urmă analitic; ce am făcut bine, ce am greșit, fiecare. La fel noi, cei care facem parte din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – o familie veritabilă, cu peste 4.500 de membri – putem face un succint bilanț al anului care pleacă: un curs ascendent, recunoaștere și vizibilitate sporite, consolidarea, prin activități exemplare, a statutului nostru de utilitate publică.
Anul 2024 va avea o importanță aparte pentru mai toate domeniile sociale – vom avea alegeri pentru structurile de conducere europarlamentare, ale administrației locale, ale Parlamentului, cât și pentru Președinția României. Uniunea noastră, conform Statutului său, va analiza și își va hotărî propriile direcții de parcurs și proiecte de dezvoltare, organizând, în prima parte a anului 2024, alegeri atât la nivelul filialelor sale locale (județene), cât și la cel central. Vom acționa ferm pentru întărirea spiritului democratic în cadrul structurilor Uniunii, pentru respectarea normelor statutare și a celor deontologice proprii, a egalității în drepturi și în exprimare a tuturor membrilor noștri, pentru respectul reciproc.
Vă urez tuturor un an mai bun, cu deplină sănătate și putere de muncă, cu împliniri de seamă, fericire, noroc și bucurii!
Să nu uităm nicicând că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România suntem noi toți, împreună!
Și, cum îmi place să spun: „Să trăiți, să înfloriți!”.
Anul 2023 a însemnat pentru mine și nu numai, un an în mare parte împlinit, un an cu binele și răul din jurul nostru, acceptat sau mai puțin acceptat, așa cum a fost dat să fie… Așadar, am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în Binele de la cel Atotputernic, în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim! Anul 2023, anul în care am sărbătorit printre altele și împlinirea celor 120 de ani de la inaugurarea sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, ne-a demonstrat că putem să răspundem afirmativ chemării de a fi împreună, și totodată am dovedit dorința de a merge mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor de dinaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său! Un cuvânt de mulțumire tuturor celor care ne-au stat alături în toate realizările anului ce se încheie, fără de care am fi fost mult mai săraci în suflet și realizări. Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2024 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos! La mulți ani, 2024!
În cadrul războiului informațional/dezinformațional care însoțește actualul război cald dintre Statele Unite (prin procura ucraineană) și Federația Rusă, main-streamul media românesc manipulează glisant primii doi termeni, iar pe al treilea îl evită. Pentru pământurile noastre ocupate prima dată la 1775 și 1812 ̶ o parte dintre ele aflată sub un statut incert, alta sub ocupație până în zilele noastre ̶ acești termeni au un conținut istoric precis.
1775 – 1918. Ocupația Habsburgică și ocupația Țaristă
Estul Moldovei a fost anexat ̶ prin tranzacții oneroase cu Imperiul Otoman ̶ de către Imperiul Habsburgic (în 1775, partea nordică a Țării de Sus a Moldovei, denumită de ocupanți Bucovina) și de către Imperiul Țarist (în 1812, restul Moldovei dintre Prut și Nistru, denumit, tot de către ocupanți ̶ prin extensie ̶ Basarabia). Tratatele corespunzătoare sunt nule și neavenite, întrucât aceste teritorii nu erau teritorii otomane, principatul Moldovei aflându-se numai sub suzeranitate otomană. Dar înfruntările, politice și militare, ale celor trei imperii din jur au dus la înstrăinarea jumătății de est a Moldovei pentru mai bine de un secol, cu consecințe etno-demografice devastatoare. Cele două imperii au făcut o colonizare masivă a teritoriilor ocupate ̶ mănoase și cu o densitate de populație redusă ̶ în principal cu germani, ruși, ruteni și populații transdanubiene (bulgari, găgăuzi). Migrația evreilor spre teritoriile noastre nu a ținut de aceste programe imperiale de colonizare. Ei s-au retras, masiv, din fața pogromurilor periodice din Imperiul Țarist, spre zonele tolerante ale Galiției și Moldovei.
Ocupația Habsburgică a Bucovinei a dus din punct de vedere cultural la germanizare, iar din punct de vedere etnic la o ucrainizare (rutenizare) [1], deosebit de activă în perioada 1786 – 1861, când provincia Bucovina a fost înglobată în Galiția. Dacă la 1774 românii reprezentau 85% din populația Bucovinei, în 1851 nu mai reprezentau decât 48,5%, rutenii constituind 38,1% și, din păcate, acest proces de erodare a românității Bucovinei a continuat [2]. Având în vedere că recensămintele austriece corespundeau criteriului „limbii de conversație” (Umgangssprache) [3], ele reflectă un aspect lingvistic, al rutenizării moldovenilor, cu pierderea sau estomparea conștiinței de neam, în satele mixte sub raport etnic. Când Bucovina a fost ridicată la rang de Ducat autonom (de jure în 1849, dar de facto în 1861), numai capul de bour din stema Ducatului mai amintea de puritatea românității dinainte de ocupație a acestei părți a Țării de Sus a Moldovei (slide 1). Românitatea originară a Bucovinei este recunoscută de către Habsburgi: „Ca parte din Dacia veche, țara aceasta, Bucovina, se afla sub stăpânirea domnilor Moldovei“… „deosebirea de limbă, de datini şi de obiceiuri nu fac să fie de dorit o contopire cu Galiţia” se spune în Diploma Imperială din 1862, prin care Franz Josef confirmă autonomia ducală a Bucovinei și o întărește cu stemă și drapel proprii.
Recensământul din 1930 denotă o recuperate a conștiinței naționale a românilor. Din datele statistice referitoare exclusiv la populația Bucovinei istorice, după criteriul naționalității 43,9% s-au declarat români și 29% ucraineni. După criteriul lingvistic (limba de comunicare) statistica era puțin diferită: numai 40,5% considerau româna drept limbă maternă, 33,3% ucraineana. În unele sate mixte, mulți locuitori care s-au declarant români erau ucrainizați din punct de vedere lingvistic. În Bucovina procentul de ruși a rămas tot timpul minor, sub 1%.
Ocupația Țaristă a Basarabiei a dus, din punct de vedere instituțional și cultural la un proces de rusificare. Din punct de vedere etnic, însă, tot procesul de ucrainizare a fost dominant. Dacă la recensământul din 1817 românii (moldovenii) reprezentau 86% din populația Basarabiei, la cel din 1887 reprezentau numai 46,5%, urmați de ucraineni, 19,6%, evrei 11% și ruși 8%. Recensământul din 1941, sub administrație românească, după criteriul naționalității, evidențiază același aspect: români 65,6%, ucraineni 16,4%, ruși 6,0%. Un specific al colonizării țariste în sudul Basarabiei este cel al populației venite din sudul Dunării (găgăuzi, bulgari, lipoveni), care, deși procentual redusă (împreună 5% la recensămăntul din 1989) are consecințe actuale (autodeclarata Republică Autonomă Găgăuză, în 1990, integrată apoi, pașnic, în 1994, ca Unitate Teritorială Autonomă a Republicii Moldova).
Evreii și germanii au avut procente semnificative (în Bucovina de peste 10% fiecare), dar fără consecințe etno-demografice directe pentru situația din zilele noastre: după Pactul Molotov-Ribbentrop, germanii au fost retrași în interiorul celui de-Al Treilea Reich (inclusiv partea ocupată a Poloniei), iar după înființarea statului Israel, evreii au emigrat în masă. În toamna anului 1940, în locul populației germane evacuate au fost colonizate circa 10.000 de familii din Ucraina.
În 1918 tot estul Moldovei a revenit în hotarele etnice, în cadrul regatului României. Prin voința politică exprimată de Congresul General al Bucovinei ([4], Doc. 148) și de Sfatul Țării ([4], Doc. 91), s-a pus capăt jafurilor istorice săvârșite în 1775 și 1812 de către cele două imperii, prăbușite între timp.
1940-1941 și 1944-1990. Ocupația Sovietică
Ocupația comunistă, începută în 1940 ̶ și care, după 1945, s-a extins asupra întregii Europe de Est ̶ a însemnat pentru estul Moldovei sovietizare din punct de vedere socio-economic și ideologic, rusificare din punct de vedere cultural-lingvistic și rusificare și ucrainizare (în special în nordul Moldovei ocupat de RSS Ucraineană)din punct de vedere etnic. În RSS Moldovenească, la 1941 pocentele etno-demografice erau: 69% moldoveni, 11% ucraineni, 6,7% ruși, iar în 1989: moldoveni 65%, ucraineni 14%, ruși 13%. În Transnistria, în urma unei intense rusificări și ucrainizări, în parte din cauza industrializării zonei, moldovenii, ucrainenii și rușii sunt acum în procente egale, în jur de 30%.
Între 1924 și 1936, puterea sovietică și Stalin personal duseseră o politică de „indigenizare” („korenizația”), de formare și promovare în funcții de conducere a elitelor (în sens politonomic) locale comuniste, loiale sovietizării. RSS Ucraineană a profitat din plin de această perioadă. Elitele comuniste ucrainene practicau un naționalism subteran. Pentru noi „korenizația” a avut, dimpotrivă, un efect distructiv, care grevează și azi unitatea națională. În RSS Autonomă Moldovenească, creată de sovietici în 1924 în stânga Nistrului (cu statutul de republică autonomă în cadrul RSS Ucrainene), s-au pus bazele „moldovenismului” ca entitate etno-culturală diferită de cea română.
Uriașa Teroare Roșie a bolșevicilor, inițiată în timpul Războiului Civil și devenită politică de Stat sovietică, a avut în primul rând un obiectiv socio-economic, inedit: sovietizarea ̶ abolirea proprietății private asupra pământului și mijloacelor de producție, colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată ̶ cu un corolar ideologic: implementarea prin teroare a doctrinei comuniste. „Noi reprezentăm, prin noi înșine, teroarea organizată – acest lucru trebuie spus foarte clar – această teroare este absolut necesară în vremea în care trăim, în condițiile unor timpuri revoluționare” sunt cuvintele lui Felix Dzerjinski, fondatorul CEKA.
Toți cei care s-au opus, într-o formă sau alta, sovietizării, în toate republicile Imperiului Sovietic, au fost arestați, torturați, deportați, uciși, indiferent de naționalitate. De asemenea, conducerea organismelor terorii (bine cunoscute prin acronimele CEKA, GPU, OGPU, KGB, NKVD, etc.) era formată din bolșevici, indiferent de naționalitate. De exemplu, primul Prezidiu CEKA, la 1921, era constituit din Felix Dzerjinski, Viaceslav Menjinski – polonezi (de origine nobilă), Yakov Peters – leton, Josef Unzlicht, Abram Belenky- evrei (ultimii trei executați și ei în urma marii epurari staliniste din 1938). Cei mai sângeroși conducători ai NKVD-ului, GenrihYagoda (1934-1936) – evreu, Nicolai Ejov (1936-1938) – tatăl rus, mama lituaniancă, Lavrenti Beria (1938-1946) – georgian (toți trei executați, după ce au condus marile pogromuri ale acelor ani) (slide 2).
Sovietizarea s-a efectuat printr-o continuă teroare, la nivelul genocidului. Prima etapă a fost cea leninistă, îndreptată împotriva tuturor oponenților bolșevismului, stigmatizați global ca „dușmani ai poporului”. A doua a fost cea stalinistă, care ̶ pe linia luptei pentru putere din sânul bolșevismului, cu troțkiștii pe de o parte și cu buhariniștii pe de alta ̶ a adăugat la categoria de „dușmani ai poporului” și o bună parte dintre bolșevici. În această etapă Stalin și-a înlăturat toți adversarii, reali și potențiali, toată garda veche bolșevic-leninistă, și și-a decapitat armata: 3 din 5 mareșali, 13 din 15 generali de armată, 8 din 9 amirali, 50 din 57 de generali de corp de armată, 154 din 186 generali de divizie, 16 din 16 comisari de armată și 25 din 28 de comisari de corp de armată ̶ toți bolșevici, indiferent de naționalitate.
Teritoriile noastre ocupate de sovietici ̶ ca și cele baltice, poloneze, finlandeze ̶ au intrat sub teroarea comunistă de-abia în anii ’40, când deja în restul republicilor colectivizarea, etatizarea mijloacelor de producție și, în general, sovietizarea de tip stalinist erau încheiate. În Gulag erau deja două milioane de „dușmani ai poporului”. Atunci au început uriașele deportări din teritoriile ocupate,conform Pactului germano-sovietic, inclusiv din estul Moldovei [5] (slide 3). Directivele generale veneau de la Biroul Politic al CC al PCUS (Regulamentul cu privire la modul de aplicare a deportării față de unele categorii de criminali, aprobat în mai 1941), dar executarea lor a fost făcută de către comuniștii sovietici locali de nivel raional, regional și republican (în mare măsură etnici alogeni, dar și autohtoni).
Referindu-ne la teritoriile noastre: În mai 1941 generalul-colonel NKVD Sergo Goglidze, bolșevic georgian [6], colaborator și prieten al lui Lavrenti Beria, a fost numit plenipotențiar al Consiliului Comisarilor Poporului din Moldova, împuternicit pentru operațiunile de deportare din Basarabia și nordul Bucovinei (după moartea lui Stalin și executarea lui Beria, Goglidze a fost și el arestat și împușcat, în decembrie 1953).
Primul val al deportărilora început în noaptea de 12/13 iunie 1941. La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești ceruse 1315 vagoane pentru transportul celor 25000 deportați. Cifra oficială a celor deportați este de 29839 persoane, reprezentând proporțional toate grupurile etnice din aceste teritorii.
Cea mai mare deportare a populației din estul ocupat al Moldovei a avut loc după război, la 5-6 iulie 1949 (operațiunea SUD): cifra oficială ̶ 35796 de persoane. Aceste teritorii nu apucaseră să fie sovietizate, în particular colectivizate, în ocupația din 1940-1941.
Procedura este reprezentativă pentru toate “strămutările”(deportările) care au avut loc în teritoriile anexate de URSS după câștigarea războiului. Printr-o rezoluție, din 17 martie 1949, a Partidului Comunist din Moldova (prim-secretar Nicolae Coval), Stalin era „rugat să permită deportarea din republică a culacilor și altor elemente antisovietice”. La 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea strict-secretă 1920-467cc, care prevedea „strămutarea pentru totdeauna” a 11280 familii, care totalizau 40850 persoane. La 28 iunie 1949, Consiliul Comisarilor Poporului al RSS Moldovenești a aprobat listele „familiilor culacilor, foștilor moșieri și mari negustori” care urmau să fie deportate. Operațiunea de deportare a fost organizată de către Comisariatul Poporului pentru Problemele Interne (NKVD) al RSS Moldovenești, sub conducerea generalului-maior Iosif Lavrentievici Mordoveţ. Toată echipa de conducere, începând cu generalii Mordoveț și Ivan Ermolin și terminând cu locotenentul Leonid Iosifovici Mordoveţ, fiul generalului, era constituită din alogeni. În particular, generalul Mordoveţ era de etnie ucraineană [6]. Ceea ce trebuie subliniat și bine înțeles este că toți acești generali care au organizat, la vârf, în deceniul 1940-1950, represiunile din teritoriile noastre ocupate de Uniunea Sovietică erau ̶ indiferent de etnie-generali sovietici. Evoluția lor era, până la un punct, asemănătoare: înrolați voluntar în anii Războiului Civil, ca simpli soldați, în Armata Roșie, erau devotați Statului Sovietic și terorii de clasă care stătea la baza acestuia. (De la un punct încolo evoluția lor a fost diferită: unii ̶ mareșali ai Uniunii Sovietice, cu urnele îngropate în zidul Kremlinului, alții ̶ executați pe parcursul diferitelor valuri ale terorii staliniste, de către mecanismul inexorabil al terorii la care au participat).
Cu tot strict-secretul operației, numărul celor deportați a fost de 35796 de persoane, unii reușind să se ascundă, alții să fie exceptați de la deportare pe baza decorațiilor de război sau a altor acte de fidelitate față de regimul sovietic.
După câteva luni de la marea deportare, la Plenara a III-a a CC al PC din RSS Moldovenească, din 1-2 decembrie 1949, Nicolae Coval raporta: „O mare importanță în colectivizarea reușită a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clasă și efectuarea, în legătură cu aceasta, a deportării peste hotarele republicii a unei părți considerabile a chiaburimii și a altor elemente ostile.” Într-adevăr, teroarea își făcuse efectul: în lunile iulie – noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca, în ianuarie 1951, să se ridice la 97%.
Putem adăuga că inițiativa din 16 martie 1951 a lui Leonid Brejnev,proaspăt prim-secretar al PC al RSS Moldovenești, de a continua deportările, începând cu cei care reușiseră să scape în 1949, nu a fost aprobată de către Kremlin. Probabil Stalin o considera superfluă ̶ obiectivele sovietizării fuseseră deja îndeplinite în Moldova. Ucrainean în acte [7], autodeclarat „rus proletar” în Memoriile sale, Brejnev a fost, ca și Hrușciov (rus și după mamă și după tată), comisar politic sovietic în timpul războiului și un reprezentant tipic al sovietismului post-stalinist.
În concluzie, cei care spun „rus” în loc de „sovietic”, pentru anii 1940/1941 și 1944-1991, dovedesc nu numai o puerilă lipsă de rigoare, ci și faptul că fac o propagandă (ieftină) în favoarea Kievului. Ieftină și păguboasă Statului Român. Pentru că Teritoriile Românești Ocupate se află în Republica Ucraina și pentru că naționaliștii xenofobi ucraineni, sub conducerea guvernului de la Kiev și cu complicitatea celui de la București, duc o politică anti-românească, până la genocid cultural, în teritoriile pe care ni le ocupă. Și ̶ tot pentru clarificarea termenilor ̶ ocupația de acum nu mai are acoperirea sovietică, este o ocupație pur ucraineană. Iar deznaționalizarea românilor pe care o face, legiferat și prin teroare, guvernul de la Kiev se numește ucrainizare.
[1] Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Humanitas, București, 1991.
[2] Ion Nistor, Românii și Rutenii în Bucovina, Socec & Comp., București, 1915.
[3] Vladimir Trebici, Despre Demografia Bucovinei, Analele Bucovinei, an IV, 3/1997.
[4] Viorica Moisuc, Basarabia, Bucovina, Transilvania ̶ Unirea 1918, Departamentul Informații Publice, Redacția Publicații pentru Străinătate , București, 1996.
Fragmentarea peisajului media va continua în 2024, publicul fiind tot mai interesat de instituțiile de știri independente, de investigație și concentrate pe comunitate, potrivit journalism.co.uk. Potrivit unor observatori ai domsniului, acesta poate fi și
un moment de oportunitate – jurnalismul de nișă pare a avea un viitor, cu comunități loiale și cu un public mic, dar implicat. Mici startup-uri, precum Lincoln Diverter, Bristol Cable sau The Mill au deschis calea, iar în SUA, The Recount este de menționat.
În lumea presei fragmentate, modelele de generare a veniturilor sunt la fel de diverse ca și publicul. Abonamentele, microplățile, chiar și veniturile din reclame sau o combinație a tuturor acestora vor funcționa, alături de modelele de agenție, cu producție de conținut personalizat, management de canal și consultanță. Și modelul pentru startup-uri care susțin mai multe mărci va putea fi viabil în viitor.
În 2024 se va testa, de asemenea, valorificarea puterii creatorilor, iar organizațiile de știri vor încerca și să umple golul de încredere față de instituțiile publice. (redacția UZPR)
Peste doar câteva zile se încheie un an cu bunele și relele sale…
Filatelia reșițeană – atât cât este ea, prin expoziția ETNIC 2023 – UN PANOU (ediția a VIII-a, 6 – 8.10.2023, cu 31 de exponate prezentate din România, Republica Moldova și Germania), dar și prin intermediul evenimentelor filatelice locale (expoziții tematice), care nu au fost puține, a fost activă și în 2023. În total s-au organizat un număr de 22 expoziții tematice, în cea mai mare parte la Centrul German „Alexander Tietz” din municipiul Reșița.
Pe parcursul anului 2023 au fost trimise spre aprobare la București un număr de 65 ștampile ocazionale. Pentru acestea au fost editate un număr de 69 plicuri ocazionale. Două tematici au stat în acest sens în plan central: „Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023” (12 ștampile și plicuri ocazionale) precum și „Solidaritatea cu poporul ucrainean” (12 ștampile și plicuri ocazionale).
Pe această cale doresc să adresez un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care ne-au stat aproape în anul 2023, celor care ne-au sprijinit și susținut. Fără toate acestea am fi mult mai săraci în realizări!
Privim încrezători și spre anul care va veni, 2024, în speranța prieteniei și colaborării cu Dumneavoastră!
Mulțumindu-vă încă o dată pentru toate, vă doresc tot binele din lume și în primul rând multă sănătate și bucurii alături de cei dragi!
Asociația Caritativă „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița a fost, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, activă în a sprijini pe cei nevoiași. Astfel, cu prilejul sărbătorile de sfârșit de an, ing. Elfriede Gheorghiță, directoarea Centrului Social „Frédéric Ozanam” Reșița, a avut grijă ca 56 de pachete pentru adulți precum și 30 de pachete pentru copii să ajungă la familii nevoiașe de pe teritoriul municipiului Reșița. Aceste pachete au fost finanțate din fondurile proprii și dintr-o sponsorizare venită din partea Landului Carintia. Împărțirea pachetelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Caritas Timișoara / Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice Reșița.
Erwin Josef Ţigla Președintele Asociației Caritative „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița
Efectivele din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – după cum ne relata căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa ca și persoană de contact – au acționat și în acest an pentru asigurarea unui climat optim de ordine și siguranță publică la manifestările cultural-artistice și religioase ocazionate de sărbătoarea Nașterii Domnului, care s-au desfășurat pe raza județului Hunedoara.
De asemenea, jandarmii hunedoreni au acţionat zilnic pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravenţională, în mod independent, precum şi în sistem integrat. În această perioadă nu au fost înregistrate evenimente majore și acest aspect se datorează nu doar forțelor de ordine, dar și tuturor cetățenilor care au ales să petreacă aceste zile libere în mod responsabil și să dea dovadă de înțelegere cu privire la măsurile de siguranță adoptate. Cu toate acestea, pe timpul misiunilor desfășurate au fost constatate și abateri de la lege fiind aplicate 3 sancțiuni contravenționale în cuantum de 2.300 de lei și a fost constatată, în mod independent, săvârșirea unei infracțiuni. Totodată, jandarmii au intervenit la două incidente semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, intervențiile vizând regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi. Jandarmii montani s-au aflat și ei la datorie pe traseele și în stațiunile montane pentru siguranța turiștilor. Misiunile jandarmilor montani din această perioadă s-au desfășurat în condiții optime, colegii mei fiind în permanență pregătiți și echipați pentru a interveni în sprijinul persoanelor aflate în situații de risc sau pentru sancționarea unor abateri de la normele legale. De menționat este acțiunea de salvare de către jandarmii montani din cadrul Postului de Jandarmi Montan Orăștioara de Sus-Blidaru, a doi bărbați rămași blocați în zăpadă pe raza localității Târsa și tractarea automobilului în care aceștia se aflau. Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vața de Jos au intervenit pentru îndepărtarea de pe carosabil a unor copaci căzuți din cauza zăpezii abundente pe Drumul Județean 762, pe raza comunei Bulzeștii de Jos. Din cauza copacilor rupți și căzuți, utilajele de deszăpezire nu puteau înainta, însă acestea și-au continuat activitatea după intervenția jandarmilor montani. Rămânem în continuare la datorie pentru siguranța cetățenilor și vă reamintim că ne puteți solicita sprijinul, ori de câte ori este nevoie, fie în mod direct, fie prin apelarea numărului unic de urgență 112.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În perioada 21 – 23 decembrie 2023, pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor, s-a desfășurat cea de-a treia ediție a Târgului de Crăciun de la Bocșa, eveniment organizat la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu de către instituțiile de cultură din oraș, cu sprijinul școlilor și bisericilor bocșene. Deși vremea nu a fost tocmai prietenoasă, numărul participanților a fost unul însemnat, aceștia sfidând și frigul, și lapovița, și ploaia, timp de trei zile! E vremea colindelor, iar insula „Paradis” de la Bocșa Izvor a răsunat de colinde aduse cu bucurie de către grupuri de colindători! Seara de 21 decembrie a adunat peste 300 de colindători, reprezentând 11 grupuri ale instituțiilor școlare bocșene, copii și tineri însoțiți de inimoase cadre didactice. De la cei mai mici (preșcolari) până la cei mari (liceeni) au venit să vestească Nașterea lui Iisus prin colinde tradiționale, atât românești cât și internaționale. Seara de 23 decembrie a adunat peste 200 de colindători veniți alături de preoți și pastori din bisericile și lăcașele de cult de pe raza orașului Bocșa, constituind 10 grupuri. A răsunat fanfara creștină și au răsunat glasurile colindătorilor de toate vârstele aducând veste minunată: „astăzi s-a născut Cel fărʾ de-nceput, cum au spus prorocii!” Peste 500 de glasuri de colindători au vestit Nașterea Mântuitorului și au bucurat alte sute de participanți cu frumoase colinde românești și internaționale, mesajul fiind unanim: „slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” Iar Moș Crăciun a fost darnic și în acest an, răsplătind fiecare colindător, după cum este obiceiul. În seara de 22 decembrie, insula „Paradis” de la Bocșa Izvor a devenit neîncăpătoare, mii de oameni au înfruntat frigul pentru concertul îndrăgitei interprete de muzică pop, Alina Eremia! Târgul de Crăciun de la Bocșa s-a încheiat după trei zile de bucurie și sărbătoare, de răsfăț culinar și decorativ, cu premierea celui mai frumos brad al Târgului de Crăciun, premiu câștigat în acest an de bradul confecționat de Grădinița cu Program Prelungit Bocșa Română. De altfel, toți brazii înscriși în concurs au fost câștigători, fiecare fiind răsplătit cu diplome și cărți! Concertele de colinde au continuat pe raza orașului Bocșa, cetele de colindători făcându-se auzite în cartierele și pe străzile orașului; iar, în ajunul Crăciunului, pe scena din Parcul „Pescăruș” Bocșa Română s-a desfășurat, în organizarea unor oameni inimoși precum Mircea Rămneanțu și Dan Ionescu, un adevărat concert susținut de grupuri de colindători de toate confesiunile, căci: „Colindăm, colindăm, de Iisus ne bucurăm, Lui ne închinăm!” Sărbători fericite!
UZPR CARAS SEVERIN 