„Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu undelemn, în numele Domnului.”
Joi, 4 aprilie 2024, la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Bocșa, la invitația dnei. dir. Anca Pascu, a poposit, pentru săvârșirea Sf. Maslu și pentru rugăciuni împreună la căpătâiul bolnavilor din acest cămin, un sobor de preoți, coordonat de Prea Onoratul Părinte Protopop Gheorghe Șuveți și de pr. ic. stavr. consilier eparhial Alin Câmpean. Este bine cunoscută grija Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, pentru bolnavii din eparhia pe care cu onoare și vrednicie o păstorește, iar ceasurile de rugăciune pentru bolnavi oficiate astăzi la Căminul pentru Persoane Vârstnice nu au făcut decât să completeze, în mod firesc și necesar, alte astfel de momente petrecute de preoți între bolnavi și între oameni care au nevoie de rugăciune, de ajutor duhovnicesc și de echilibru spiritual. Mai mult, în acest An omagial al pastorației bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Episcopia Caransebeșului intensifică rugăciunile, mai ales în spitale și azile, unde consideră că această hrană duhovnicească este bine primită în rândul bolnavilor și a celor care sunt în suferință. Și la Căminul pentru Persoane Vârstnice Bocșa rugăciunile soborului de preoți au fost așteptate și bine primite! Preoți din localitate și din împrejurimile acesteia s-au alăturat Prea Onoratului Părinte Protopop Gheorghe Șuveț și Părintelui Consilier Alin Câmpean în această frumoasă lucrare, rugându-se împreună cu beneficiarii Căminului, dar și cu angajații de aici, urmând îndemnul apostolic: „Să ne rugăm neîncetat și cei bolnavi și cei sănătoși, să ne rugăm unii pentru alții, ca să ne vindecăm, căci mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului.” Iată că, în acest Post Mare al Răstâgnirii și Învierii Domnului, preoții Bisericii Ortodoxe se roagă pentru cei aflați în suferință, se roagă împreună cu credincioșii, se roagă alături de doctorii care tratează bolnavii, iar Dumnezeu îi vindecă pe cei bolnavi! Toți beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice au fost unși cu undelemn sfințit și au primit în dar o cărticică de rugăciuni, ilustrată cu o frumoasă icoană a Maicii Domnului cu Pruncul.
… a fost genericul unei reușite activități desfășurate acum, în Postul Sfintelor Paști, la Liceul Tehnologic „Matei Corvin” din orașul de pe Cerna – Hunedoara și dedicată memoriei lui Doru Dinu Glăvan (foto) – un brand al jurnalismului, fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și plecat mult prea devreme în lumea vieții veșnice. Organizatori au fost ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană” cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu). Despre rolul jurnalismului ca element indispensabil al vieții cotidiene a vorbit celor prezenți Cornel Poenar, directorul ziarului „Accent Media” – membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. S-au punctat cu această ocazie și momentele semnificative din viața lui Doru Dinu Glăvan, jurnalistul, omul cu talent aparte, cu un limbaj plin de simboluri și metafore care se nășteau din tensiunea unui zbucium interior. El a fost omul cu o matură conștiință jurnalistică care s-a identificat cu însăși întreaga sa activitate, conferind din plin vrednicie, curaj și puritate sufletească. Aplaudat a fost momentul premierii câștigătorilor concursului de jurnalism „Mândria de a fi român” și înființarea cercului de jurnalism „Doru Dinu Glăvan” care va fi coordonat de prof. Susanyi Carmen Isabela. Primii patru câștigători ai întrecerii jurnalistice (Păscăruș Gabriel, Stoica Anamaria Andreea, Purghel Sebastian și Sârbu Alesia) au primit cărți și diplome. Prof. coordonator al concursului, Susanyi Carmen Isabela și directorul adjunct al liceului, ing. Andreea Constantinescu, au primit din partea organizatorilor Diploma de excelență pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria, credința și glia strămoșească.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
A fost poezie în inimi, pictură în suflete și prietenie în armonie. În cadrul evenimentului din 21 Martie 2024 -ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI, la Anina, județul Caraș- Severin, organizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,ARCADIA” ANINA * CENACLUL DE LITERATURĂ ȘI ARTE ,,VIRGIL BIROU” COLECȚIA MUZEALĂ ,,MIHAI CHIPER” în parteneriat cu PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL ANINA, în colaborare cu FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA CARAȘ- SEVERIN CENTRUL CULTURAL ȘI COMPLEXUL MUZEAL ORAVIȚA, CENTRU DE STUDII BĂNĂȚENE ,,SIM. SAM. MOLDOVAN, ORAVIȚA CENACLUL DE LITERATURĂ ȘI ARTE ,,GHEORGHE AZAP-MIHAI MOLDOVAN”, în sala festivă de la Pensiunea ,,COSTI”, scriitori din Anina, Bocșa, Timișoara, Oravița, Lugoj, Reșița, Oțelu Roșu, Marga, Bozovici, s-au prezentat cărți, reviste, au recitat poezii și la final a avut loc un vernisaj de pictură: Expoziția artistei Tünde Petneházy din Lugoj. Au avut loc diferite alocuțiuni ale coordonatorilor la deschiderea evenimentului, precum și prezentări de cărți: magistrat Ion IONESCU, ,,PERSONALITĂȚI ALE BANATULUI „, Editura Mirton, Timișoara, Mariana PÂȘLEA, RECURS LA COPILĂRIE, Editura Clubul MITTELEUROPA, Viena/Oravița, Nicolae PREDA, RUGINA ROȚILOR DINȚATE, Editura ,,CASTRUM de Thymes „, prezentarea publicațiilor și recentelor cărți ale Filialei FORUMULUI DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA. Prezentări de reviste: ARCADIA, ULYSSES, BOCȘA CULTURALĂ, CASTRUM DE THYMES, THEATRUM CIVITATIS, ECHO VORTRAGSREICHE. Coordonatorii evenimentului fiind: Mihai CHIPER * Ion Gheorghe CHIRAN * Joseph Erwin ȚIGLA* Ionel BOTA
Despre artista Tünde Petneházy sunt multe de spus, eu cred că opera de artă se naște într-un mod tainic, precum poezia, este o legătură strânsă între ele, totul este enigmatic și misterios în jurul nostru atunci când ne cuprinde bucuria, simțim căldura universului în ochi, nimic nu este întâmplător, nici prietenii apropiați, nici legăturile de iubire, nici fericirea pe care o acumulăm de-a lungul anilor, nici măcar familia nu este întâmplătoare, tot ce ține de ființa noastră coboară pe o scară imaginară, dar solidă. Opera lui Tünde Petneházy este desprinsă parcă de lume, este ea însăși creând o atmosferă spirituală. Văd o mână de suprarealism care răzbate în lumi paralele, apare și dispare, acționează într-un anume fel, de parcă omenirea întreagă ar fi la picioarele ei, pot spune că această mână nu poate fi dirijată decât de Dumnezeu. Tablourile pornesc de la pasteluri cerate, sunt forme de cunoaștere a realității și ajung la forme abstracte. Culorile folosite sunt primare și binare, culori vii, pure, culori care îți rămân în pereții sufletului. Tünde Petneházy creează o lume puternică, este un efect pictural pe care eu l-aș numi: mister! Îmi oferă inspirație, îmi vine să cânt parcă, simt o stare de căutare la infinit. Totul în jurul meu se transformă în elementele unei civilizații, dar și elemente de legătură formate din dorință, iubire, noul în Univers. Tocmai de aceea spun că tablourile artistei lugojene reprezintă semnificația personală a dorințelor și a simbolurilor, ele parcă vorbesc sufletului nostru despre lucrurile ce ne înconjoară. Atunci când sufletul omenesc are nevoie de iubire, arta poate să îi ofere trăirea, hrana necesară pentru că ea reprezintă dragostea de viață. Cu cât arta este mai vie, cu atât sufletul omenesc trăiește mai puternic. Între suflet și artă există o legătură ancestrală, o împlinire, iar artista lugojeană Tünde Petnehazy trăiește această minune, dar ce poate fi mai frumos decât această trăire? E pur și simplu o altfel de renaștere! Felicitări, dragi prieteni organizatori!
Maria ROGOBETE Membru UZPR Filiala „MIHAI EMINESCU” TIMIȘOARA 03.04.2024
Oferta educațională a Școlii Gimnaziale „Constantin Daicoviciu” Beriu pentru 2024-2025 reprezintă „pachetul” de resurse şi servicii pe care şcoala le pune la dispoziţia beneficiarilor educaţiei (elevi, părinţi, membri ai comunităţii) în vederea realizării scopurilor şi obiectivelor propuse. Astfel, după cum ne-a relatat prof. Silvia ONESCU (foto) în calitatea sa de director – Școala Gimnazialӑ „Constantin Daicoviciu” Beriu și-a propus: • să dezvolte un mediu educaţional favorabil învăţării în care elevii să aibă oportunităţi egale de formare a competenţelor de bază şi a competenţelor-cheie, în perspectiva pregătirii lor la standarde europene, pentru integrare socială şi competiţie profesională; • să asigure un climat stimulativ, de cooperare şi siguranţă; • să promoveze permanent un dialog deschis cu toţi partenerii sociali şi educaţionali. Şcoala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu” Beriu reprezintă o instituṭie ce oferă educaţie ṣcolară la un înalt standard de calitate, vizând dezvoltarea intelectuală, socială şi profesională a elevilor, contribuind astfel la prosperitatea economică şi culturală a comunei. Şcoala îşi propune formarea tinerilor pentru o societate deschisă, urmărind dezvoltarea abilităţilor de comunicare. Dorim să satisfacem nevoia fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis spre schimbare şi spre înţelegerea şi respectarea valorilor socio-culturale ale unei societăţi democratice, prin încurajarea iniţiativei individuale şi a inovaţiei didactice şi oferirea de oportunităţi concrete pentru dezvoltarea individuală a fiecăruia. Școala Gimnazială „Constantin Daicoviciu” Beriu este unitatea cu personalitate juridică la nivelul comunei. Ea cuprinde: învățământ preșcolar, primar, gimnazial zi și gimnazial „A doua șansă”- ciclul inferior al liceului. Școala dispune de 2 corpuri de clădire: corpul A cu săli de clasă, grupuri sanitare în interiorul școlii, încălzire centrală, conectare la internet în fiecare clasă și corpul B care cuprinde sala de sport, vestiare, grupuri sanitare, 2 săli de clasă, laborator de fizică și laborator de informatică. Există și teren de sport în curtea școlii. Începând cu anul școlar 2024-2025 școala va dispune de o clădire unde își vor desfășura activitatea 2 grupe de „After schooll” pentru învățământul primar care vor face prin rotație zilnic câte 2 clase, inclusiv elevii de la Școala Primară Sibișel-Vechi. Activitatea se desfășoară în parteneriat cu Primăria Beriu prin proiectul „Realizarea unui centru școlar de tip after scholl” submăsura 7.2 PNDR, elevii vor primi o masă caldă și vor desfășura activități remediale, activități recreative și de socializare după încheierea orelor de curs. Tot din anul școlar 2024-2025 vom propune o grupă de grădiniță cu Program Prelungit în satul Beriu, într-o clădire care a fost construită în baza Proiectului „Construirea unei grădinițe cu Program Prelungit” submăsura 7.2 PNDR care va funcționa în parteneriat cu Primăria Beriu, copiii vor primi o masă caldă și vor desfășura activități specifice unei grădinițe cu program prelungit. Școala Primară Sibișel-Vechi are 2 clase (1 clasă învățământ primar – simultan și 1 clasă preșcolar). Și aici avem grupuri sanitare în interiorul școlii, încălzire centrală, sală de calculatoare, sala de lapte & corn precum și o mică sală ce joacă rolul unei săli de sport. Grădinița cu P.N. Căstău are 2 grupe de grădiniță cu săli de clasă frumos amenajate, grupuri sanitare în interior și încălzire centrală. Grădinița cu P.N. Orăștioara de Jos are o grupă de grădiniță (o sală de clasă), grupuri sanitare în interiorul clădirii. Personalul școlii este calificat 100%, în proporție de 80% sunt titulari (5 învățători titulari și un învățător suplinitor calificat, 6 educatoare din care 2 titulari, 3 pe viabilitatea postului și o educatoare suplinitor calificat, 12 profesori din care 8 sunt titulari). Conținutul plăcut, interesant și atractiv al diverselor tipuri și forme de activități desfășurate în școala noastră, precum și ambianța oferită, determină participarea tot mai numeroasă a copiilor dornici să-și manifeste aptitudinile și imaginația creatoare în diferite domenii de activitate și să-și pună în practică propriile lor inițiative și proiecte sub îndrumarea profesorilor. Vă așteptăm în familia Școlii Gimnaziale ,,Constantin Daicoviciu” Beriu să construim împreună o lume mai frumoasă!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Dacă în luna ianuarie – după cum ne spunea prof. Adriana Trif Vințan (foto), în calitatea sa de coordonator – s-a serbat Ziua Micii Uniri și s-a reconstituit Hora Unirii cu mic cu mare, luna februarie nu s-a lăsat nici ea mai prejos în evenimente. Am avut ,,Săptămâna Altfel”, o perioadă în care ne-am propus de fiecare dată să facem lucruri noi și să primim învățături prin vizite sau proiecte pe care ni le-am propus împreună cu elevii noștri.
Elevilor le-au fost prezentate de către polițiștii din localitate echipamentele din dotare, în ceea ce privește controlul rutier. De asemenea, ne-au trecut pragul câțiva angajați ai Unității de Jandarmi din Hațeg care și-au prezentat echipamentul cu care lucrează, iar elevii au fost încântați de cele văzute. Într-o altă zi ne-am deplasat la Unitatea de Pompieri unde am văzut cum este dotată o mașină de intervenție. Pentru că ne plac provocările, am încercat să fim pentru o zi mici actori, și am interpretat diferite roluri, ajungând la concluzia că nu e ușor să ai această meserie. Odată cu venirea primăverii, și la Clubul Copiilor din Hațeg se simte fiorul acestui anotimp. Primele activități menite să ne trezească din blânda amorțeală a iernii au fost dedicate celei mai dragi ființe de pe pământ, și anume mama. Cu mult drag elevii de la grupele artistice: dans clasic și muzică vocal-instumentală au pregătit momente emoționante ce au fost filmate și trimise mămicilor. Nu mică a fost emoția acestora la vizionarea momentelor. De notat că Formația X-Treme (cat. V-VIII) de la Cercul de dans clasic coordonat de doamna profesor Timișan Mariana a participat la Concursul Național de Dans Modern „Steluțele Dansului” – etapa județeană, desfășurat la Palatul Copiilor Deva, obținând Locul I – Street dance și Locul I – Dans contemporan. Deviza noastră rămâne aceeași: să fim sănătoși atât noi, cât și elevii noștri, pentru a putea munci cu drag și spor. O primăvară frumoasă spunem cititorilor, noi, cei de la Hațeg.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În Parcarea Shopping City Deva, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara și-a prezentat în spațiul public o parte din tehnica, materialele și autospecialele folosite în misiunile de ordine publică, de intervenție antiteroristă, dar și în mediul montan. De la eveniment nu puteau lipsi partenerii „blănoși”, care au fost în centrul atenției, ca de fiecare dată. Jandarmii au prezentat tuturor celor interesați atribuțiile și misiunile pe care le desfășoară, precum și toate detaliile cu privire la modalitățile de accedere în profesia de jandarm.
Pe lângă caracterul aniversar al acestei activități – după cum ne relata persoana de contact – căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – scopul interacțiunilor de acest gen dintre jandarmi și cetățeni este și acela de a consolida legătura dintre jandarmi și comunitate și de a crea noi oportunități de comunicare. Mulțumim tuturor pentru prezență, interes și curiozitate!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În ziua „Bunei vestiri” membrii Filialei UZPR „Valeriu Braniște” din Timișoara au ales să omagieze înaintași ai culturii bănățene, care și-au înălțat sufletul la Cer în luna martie, la date apropiate: Aurel TURCUȘ (03.08.1943- 26.03.2012), Ioachim MILOIA (03.05.1897 – 25.03.1940) și Mariana GURZA (02.10.1955-26.03.2021).
După o scurtă introducere, moderatorul evenimentului, conf. univ. dr. Ioan DAVID – președintele Filialei, a propus păstrarea unui moment de reculegere, adăugând la lista celor patru comemorați și numele celui mai recent plecat dintre noi, Nicolae MANOLESCU (27.11.1939 – 23.03.2024), „cel mai important critic și istoric literar român de după Al Doilea Război Mondial”, așa cum a apreciat scriitorul timișorean Mircea Mihăieș.
Timp de mai bine de 2 ore s-au făcut prezentări, proiecții de filme documentare și s-au purtat discuții, despre fiecare în parte și de unele legături între cei omagiați, mai mult sau mai puțin cunoscute.
Prezentarea generică din debut, bazată pe imagini și considerații generale, a deschis inima și mintea celor prezenți, care s-au antrenat în intervenții, care mai de care mai interesante. Pentru dinamica manifestării, un rol excepțional au avut cele două filme documentare expuse de către jurnalistul Victor POPA, reputat reporter și regizor, cu doctorat în estetică, realizator și păstrător a unei impresionante arhive personale, care cuprinde sute de mărturii filmate despre istoria locului, adunate în peste 5 decenii de activitate.
Evocarea personalității cultural-bănățene, a celui care a fost poetul și publicistul Aurel TURCUȘ, a fost realizată printr-o combinație interesantă de date, imagini și aprecieri, de mare valoare fiind LAUDATIO adus de unul dintre recunoscătorii săi discipoli, Conf. univ. dr. Tiberiu CIOBANU – Membru de onoare al Academiei Pontificale Internaționale Mariane de la Vatican. În semn de înaltă prețuire, autorul a considerat necesar ca „viitorimea să nu-l dea uitării ci să-i acorde un binemeritat loc în „cartea de aur” a personalităților ce au trăit și activat în această parte de țară românească”.
Pentru că Aurel Turcuș și-a dedicat mulți ani cercetării și publicării unor materiale de o inestimabilă valoare asupra vieții și activității lui Ioachim MILOIA, discuțiile care au urmat au fost comune. S-au făcut referiri asupra perioadelor în care Ioachim Miloia a fost director al Muzeului Banatului (între anii 1928-1940) și al Arhivelor Regionale Banat (pe care le-a înființat în 1937 și le-a condus până la stingerea lui din viață). A fost evocat un moment deosebit de important (1998-1999), în care Aurel Turcuș a înființat la Timișoara un Despărțământ al ASTREI care a purtat numele „Ioachim Miloia”.
Profesorul Ioan TRAIA a adus prin vorbe și imagini, mai multe detalii despre originea și parcursul lui Ioachim Miloia în Banat.
Doamna Monica CONDAN a prezentat câteva numere din revista culturală „Coloana infinitului”, dedicate fondatorului Aurel Turcuș, cel care a creat și revista de cultură istorică „COLUMNA 2000”.
Omagierea Academicianului Nicolae DABIJA, n-a fost doar ca o comemorare la 3 ani de la trecerea la cele sfinte, ci datorită punților de legătură create între Moldova și România, cu unele afinități pentru plaiurile bănățene. A fost prezentat un film documentar realizat de Victor POPA, care a adus în prezent un interviu personal luat celor doi mari români din Republica Moldova, regretaților Grigore VIERU și Nicolae DABIJA. Emoția evocării a fost amplificată de detaliile expuse de doamna Galina COTELEA, originară din Basarabia, actualmente membră a Cenacului Literar „Seniorii” din Timișoara, detalii continuate mai apoi de doamna Sylvia HÂRCEAGĂ.
Dar, pentru că nimic nu este întâmplător, s-au făcut referiri inedite asupra legăturilor de colaborare culturală dintre Nicolae DABIJA și poeta și publicista Mariana GURZA, destinul conducându-i pe amândoi spre nemurire, la doar 2 săptămâni distanță, răpuși de aceeași boală neiertătoare, COVID-19. Mariana GURZA, poeta născută în Banat (Oțelul Roșu), dar cu rădăcini bucovinene, a publicat mai multe volume de poezii și proză, dovedind o foarte mare sensibilitate. S-a remarcat și ca o veritabilă jurnalistă, mai ales fiind creatoarea platformei literare „LOGOS și AGAPE” care a reușit să adune virtual „laolaltă” aproape 500 de autori și peste 2 milioane de cititori din întreaga lume.
Au mai fost aduse omagii și referiri de detaliu din partea celorlalți participanți, cum ar fi: Ioan MEDOIA, Andrei GORȘCOVOZ, Dumitru MNERIE ș.a. S-au făcut mențiuni exprese asupra importanței activității publicistice a scriitorilor evocați, implicit în despre legătura lor cu activitatea de presă.
În final, președintele Filialei Ioan DAVID, împreună cu d-na secretar-general Daniela FLORIAN, pe lângă referirile personale la conținutul evenimentului, au făcut câteva precizări organizatorice referitoare, în special la acțiunile lunii aprilie și la pregătirea participării la Adunarea Generala a UZPR din 6-7 aprilie 2024.
Activitatea de comemorare a continuat și a doua zi (26 martie), prin slujbe de pomenire și depuneri de flori la mormintele aflate în Timișoara, ale lui Aurel TURCUȘ, Ioachim MILOIA și Mariana GURZA. În cimitirul unde au fost înmormântați primii doi (Cosminului”), la ceremonia religioasă au participat și un număr remarcabil de elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic „Vlad Țepeș” din Timișoara, condus de neobositul director, Tiberiu CIOBANU, membru UZPR.
Este o datorie de onoare a ziariștilor profesioniști să se implice în acțiuni de rememorare a valorii și importanței unor personalități care au marcat cultura neamului, contribuind la asigurarea eternității ei.
Dumnezeu să-i odihnească pe cei plecați și să binecuvânteze poporul român întru trăinicia continuității!
Anul acesta pe data de 3 aprilie, se împlinesc 174 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române. Pentru a marca acest moment aniversar, jandarmii hunedoreni au demarat activități dedicate sărbătoririi Zilei Jandarmeriei Române prin participarea, la o acțiune de donare de sânge în cadrul campaniei naționale ,,Donează sânge! Salvează o viață!”. Prin fiecare donare de sânge, jandarmii hunedoreni încearcă să devină salvatori ai celor care luptă pentru viața lor. Gestul simplu, dar nobil, completează spiritul civic, dovedind empatia, dăruirea și respectul față de semenii noștri. Le mulțumim – susținea persoana de contact a Inspectoratului Județean de Jandarmi Hunedoara, căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – colegilor care și-au arătat disponibilitatea pentru a se implica în această inițiativă, precum și cadrelor medicale din cadrul Centrului de Transfuzie Sanguină Deva pentru amabilitatea și căldura cu care ne întâmpină la fiecare activitate de donare. Totodată, dorim să lansăm un îndemn pentru toţi membrii comunităţii, să se alăture prin voluntariat acestor acţiuni umanitare, în scopul acordării unui real ajutor persoanelor aflate în dificultate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
– Punctați-ne cele mai semnificative date biografice. – Am absolvit Liceul Pedagogic Deva în anul 1975, iar în 1977 am finalizat cursurile Institutului Pedagogic Târgu Mureș, secția institutori. Gradul I l-am obținut în anul 1990. Am urmat cursurile Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, cu examen de licență în anul 2008, iar în 2012 am finalizat masteratul. În anul 2019 am ieșit la pensie. Am funcționat ca profesor pentru învățământul primar la școlile din Boșorod și Nădăștia de Jos.
– Oamenii din localitate spun că erați un bun învățător, cu reale calități profesionale. Cum comentați? – Pe parcursul pregătirii mele, datorită profesionalismului pe care l-au avut dascălii mei, datorită sprijinului venit din partea părinților și nu în ultimul rând, din partea lui Dumnezeu, am învățat să pun suflet și responsabilitate în munca de la clasă și în afara ei. Pentru mine, elevul a fost aluatul ce trebuia bine plămădit.
– Acum, în perioada pensiei, cu ce vă ocupați? – Pensia, o recunoaștere a dreptului la odihnă, îmi permite să îmi rezolv o parte din problemele gospodărești și să retrăiesc bucuriile copilăriei alături de nepoțica mea.
– Ce amintiri plăcute aveți ca și fost dascăl? – Am mult prea multe amintiri. Rememorez cu drag excursiile cu elevii, taberele școlare, spectacolele susținute împreună cu elevii și tinerii din satul în care am predat. De asemenea, am avut plăcerea de a fi invitat la anumite evenimente din viața elevilor mei, cum ar fi, de exemplu, susținerea inspecției pentru Gradul I a fostei mele eleve, Stanciu Camelia, actualmente profesor de matematică.
– Care vă erau calitățile în relația cu elevii și părinții acestora? – Relațiile au fost unele sănătoase, bazate pe stimă și respect reciproc. Eu eram, după caz, fratele mai mare, părintele care educă, ajută sau corijează defectele elevilor mei, iar părinții participau cu drag la toate activitățile, școlare sau extrașcolare. Unele dintre calitățile care derivă din această relație sunt reprezentate de dăruirea și dragostea față de elevii mei, fără a face diferențe.
– Greutățile v-au ocolit? – Greutățile au fost fără număr. Nu m-au ocolit, însă m-au călit, m-au făcut mai uman, mai bun, mai exigent cu mine și mai maleabil cu ceilalți.
– Legea compensației a însemnat ceva pentru dumneavoastră? – Dacă ai o gândire pozitivă și îți cunoști prioritățile, legea compensației își face simțită prezența, prin dragostea elevilor, respectul părinților și al colectivității, sentimente pe care le-am simțit mai mereu.
– Satisfacții deosebite în viață, care vă mângâie și acum sufletul, aveți? – Satisfacția muncii împlinite, a faptului că nu am trecut prin viață fără rost și am fost alături de cei din jurul meu, stau ca mărturie a existenței mele.
– De ce învățător și nu altă profesiune? – După examenul de admitere la liceu nu am știut ce mă așteaptă. Încet, încet, am început să mă formez și sunt convins că altceva nu aș fi putut face. Meseria de învățător este o meserie nobilă, plină de responsabilitate. Însuși Iisus a fost numit Învățător.
– Sunteți mândru de unii foști elevi? – Sunt mândru de toți elevii mei, nu doar de unii. Am fost alături de 42 de generații și consider că, într-un fel sau altul, cu toții au reușit în viață. În mod egal, m-au interesat toți elevii. Problemele le-am lăsat la intrarea în clasă, iar elevii au fost pe primul plan. Mă mândresc cu foarte mulți ingineri, profesori, sudori, electricieni, meseriași adevărați. Medicul meu de familie este fost mea elevă. Fiica mea, de asemenea fostă elevă, este profesor doctor în filologie și lista poate continua.
– Ce transmiteți cititorilor acestui interviu? – Cititorilor le transmit multă, multă sănătate, să pună educația pe primul plan, căci este cea mai mare avere, care nu-ți poate fi luată. Să vă iubiți și să vă respectați reciproc!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Am Sonntag feiern wir die Auferstehung Jesu Christi, das hochheilige Osterfest! Wir wünschen all unseren Mitgliedern, Freunden und Wohltätern, ein gesegnetes und gesundes Osterfest 2024! Frohe Ostern! Kellemes Húsvétot! Happy Easter! Buona Pasqua! ¡Feliz Pascua!
Erwin Josef Ţigla Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen Leiter des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“
Sărbători binecuvântate și fericite!
Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos! Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de o lume în permanentă căutare și neliniște! Dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care se regăsesc în Postul Mare, tuturor creștinilor răsăriteni, le adresăm aceleași gânduri curate: har și binecuvântare de la cel Atotputernic! Cristos a înviat, aleluia!
Erwin Josef Ţigla Președintele Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Institutul de Jurnalism Donald W. Reynolds (RJI) de la Școala de Jurnalism de la Universitatea din Missouri, SUA, în parteneriat cu firma de cercetare SmithGeiger, a publicat rezultatele unuia dintre cele mai mari sondaje efectuate vreodată despre burnout în industria jurnalismului.
Flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu
Pe fondul unui pesimism larg răspândit (44% dintre respondenți au fost pesimiști cu privire la starea industriei, procentul crescând la 56% în regiunile sudice), marea majoritate a respondenților au fost de acord că este nevoie de o mai mare flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu. Joy Jenkins, profesor asistent la Școala de Jurnalism din Missouri și editor veteran, a declarat că sondajul a arătat că angajații nu sunt dornici să renunțe la flexibilitatea la locul de muncă, ce a înflorit în timpul pandemiei de COVID-19. „Există așteptări de flexibilitate acum și trebuie să existe conversații continue despre cum să se întâmple acest lucru”, a spus Jenkins, care nu a fost implicat în cercetare.
În timp ce unele variante, cum ar fi o săptămână de lucru de patru zile (susținută de 90% dintre jurnaliștii actuali și managerii de redacție chestionați) ar putea fi mai dificile pentru organizațiile de știri care se confruntă cu crize financiare și de personal, altele – cum ar fi turele hibride care permit angajaților să-și termine munca printr-o combinație de lucru la birou și la domiciliu, sau o programare flexibilă, care este mai adaptabilă vieții în afara muncii, ar putea fi implementate mai ușor. „Jurnalismul nu poate prospera decât dacă jurnaliștii își pot păstra pasiunea pentru munca lor atât de importantă”, consideră Andrew Finlayson, vicepreședinte executiv al strategiilor media digitale la SmithGeiger.
„Îmi place profesia pe care o fac”
Rezultatele sondajului au arătat că jurnaliştii sunt dispuşi să rămână acolo unde se simt auziţi. Pe de altă parte, potrivit rjionline.org , în mod remarcabil, 91% dintre profesioniștii media chestionați au fost de acord cu afirmația „Îmi place profesia pe care o fac”, ceea ce denotă că jurnalismul rămâne, în ciuda tuturor provocărilor, o profesie de certă vocație.
În același timp, 49% dintre respondenți au fost de acord că jurnalismul a devenit o profesie periculoasă, un număr de cercetători afirmând că se poate vorbi despre omniprezența hărțuirii prin social media și despre impactul negativ mai larg al unui public neîncrezător, polarizat din punct de vedere politic. Eforturi edificarea de culturi mai positive în redacții, precum și o mișcare din ce în ce mai comună către relatarea informată asupra traumei ar putea ajuta la atenuarea atât a problemelor directe, cât și indirecte și a traumelor cu care se confruntă profesioniștii din întreaga industrie.
În același timp, experții arată că tânăra generație de jurnaliști are alte așteptări de la industrie – în special posibilitatea de a-și exprima preocupările în moduri care să fie semnificative. (redacția UZPR)
Cea mai tânără publicație din Arad este Lada cu spinare, primul număr debutând în luna martie 2023, cu apariție lunară. Este redactată în grai, prin grija și concepția lui Gheorghe HODREA, care stăpânește bine transcrierea limbii/ limbajului în vorbirea regională, varianta zărăndană. Are mențiunea că foaia în grai ”se înmânează de-a fichia, aghică făr’ dă bani, mulțămită lui Aurel Usca”, omul din Sintea Mică, comuna Olari, cel care finanțează tipărirea publicației. Lada cu spinare (Lada de zestre, în alte vorbiri), un fel de dulap orizontal, frumos încrustat în lemn masiv, cu colorit specific diferitelor zone etnografice.
Chapeau-ul are în centru o astfel de ladă, iar pe scăunele șed în poziția de la uliță a țăranului, în care recunoaștem pe Bace Toghiere și Nana Florița. Ici și acolo câteva butoaie, lămpașe, cocoșul deșteptător de dimineață, iar în fundal o horă rurală. Are câteva rubrici permanente: Cuvântelnic, Șcătula cu pepi, Hangu pământului, Unchioaia Persida și vremia, Lăcruța cu șoroafle, Coșara cu povești, Stelaju cu aminchiri, Coșara cu cugle, Credențu cu blighie, Povești dă pîn Cota, Pățanii pățîchie, Cu lopta pîn jughieț, Janta cu moime, Podoabe rare și Lăcruța poștală. Pentru unii cititori e dificil de priceput, la fel fiind înțelegerea regionalismelor și citirea acestora. Autorii sar în sprijin și oferă „iexplicațîi”, „glosare”, „dicționare”, „mitrisme”, traduceri”, „voarbe dî la Pâncota”, „tîlcuieli” și „X-presii dî pă la noi”. Aceștia sunt: Gheorghe Hodrea, Ioan – Alexandru Ardelean, Florica R. Cândea, Eugenia Crainic, Mona, străniepoata lu’ Măzăroi, așezată în Beljia, Dimitrie Otavă dî la Șumand, Vali a lu’ Viski. Cu talentul său de grafician, Gheorghe Hodrea a încropit fiecărui autor un crochiu portretistic. Grafica paginilor aparține de asemenea.
Conținutul articolelor se referă la obiceiuri din diferite zone rurale din ținutul zărăndan, rețete culinare, întâmplări hazlii, vorbe de înțelepciune, sfaturi și povești/ poezii populare. Plăcerea lecturii se întreține din frumusețea expresiei și din povestirile împărtășite. În subsidiar, curiozitatea e stârnită de diferența comparativă de pronunțare între diferite comunități rurale, migrația cuvintelor dintr-un sat în altul, precum și de umorul sănătos cuibărit în faldurile graiului popular. Unele expresii devin formule ironice care finalizează povestea: „Viața-i frumoasă da-i scurtă, așe că asculaț’ și veghieț’”, sau „Oaminii îș ca vremia, iar vremia îs ca oamini” ori „La Macea tătdiauna au fost oamini diștepț’, da ca amu – niciodată” etc. Dar și „Mare atențîie că noaptchia tătă mîța-i niagră”.
Deocamdată, distribuirea se realizează la adrese căutate de cei interesați și deschiși la lectura hazlie în grai și la comicul de limbaj al textelor. A trecut un an. Douăsprezece numere. Fiecare e mai bogat decât precedentul, astfel că foaia are acum 6 pagini. Când vor exista mai mulți lectori interesați, Lada cu zestre ar putea deveni o revistă broșată și colorată, cu fotografii autentice și cu distribuție mai amplă. Intenția responsabilului este chiar de a alcătui un stil unitar (specific) de transcriere în grai, ca să propus pentru recunoaștere națională.
Publicația are un sediu, Capșa de Arad „Lada cu spinare” în restaurantul Veneția, de pe strada C. Bolintineanu, unde se regăsește o placă sculptată în granit. Foaia în grai dispune de un rezervor impresionant de surse documentare: există identificate muzee etnografice particulare la Sintea Mare (proprietatea familiei Hodrea), Șomoscheș (proprietatea familiei Pintea), Macea (proprietatea familiei Ardelean).
Pentru că acest articol este destinat să fie publicat pe site-ul UZPR, menționăm că o bună parte din autori sunt membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Floare Cândea, profesor și scriitor, Eugenia Crainic, jurnalist și prozator, Gheorghe Hodrea, preot și scriitor, dr. Anton Ilica, profesor universitar, membru al Academiei sârbe pentru educație (CAO). Lor li se adaugă Ioan Alexandru Ardelean, economist din Macea, dr. Ligia Mateiu, senior bio – informatician în genetică la Universitatea Anvers din Belgia, Dumitru Otavă, profesor din Șimand, Vali Viski, ziarist, cronicar sportiv Arad și Aurel Usca, economist – contabil din Sintea Mică.
Lada cu spinare este singura foaie cu scrierea în grai. Cine reușește să pătrundă în „sufletul” publicației va pătrunde în atmosfera rurală tradițională a satului românesc de altădată și de acum. Frumusețea vorbirii în grai (există inițiativa verbalizării și prezentării acesteia în emisiuni publice), readuce satisfacția privind recuperarea auditivă a dulceții graiului, cald, ironic, moralizator, încărcat cu învățăminte și cu o cumpătată virtute morală. Întreaga activitate din jurul publicației se desfășoară prin voluntariat, dar cu o devotată dăruire pentru reamintirea vremurilor în care tinerețea zburda printre noi, iar familia noastră era alcătuită din întregul sat, toți fiindu-ne veri, mătuși, unchi ori șogori. Satisfacția ne motivează să rostim „viață lungă valorilor din Lada cu spinare”!
Marți, 26 martie 2024, scriitorul Cristian-Paul Mozoru a fost invitatul clasei a XI-a B de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, în cadrul proiectului „Să ne cunoaștem scriitorii”, un proiect inițiat la Bocșa în anul 2004 de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și derulat în parteneriat cu instituții de învățământ. Trebuie precizat că acest proiect a fost inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timișoara, și adus la biblioteca din Bocșa prin intermediul regretatului poet Octavian Doclin. Scriitorul Cristian-Paul Mozoru se află pentru a doua oară la Bocșa; în anul 2022 a fost invitatul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, beneficiind de prima sa lansare ca poet și critic literar, fiind prezentat de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma și de Gabriela Șerban, realizator al revistei „Bocșa culturală”, revistă al cărei colaborator este și scriitorul Cristian-Paul Mozoru. Cristian-Paul Mozoru s-a născut în 31 octombrie 1982 la Reșița, a absolvit Filozofia la Universitatea de Vest din Timișoara și are un masterat în Managementul Resurselor Culturii, tot la Universitatea timișoreană. Este un cititor împătimit și un pasionat bibliofil. Este căsătorit, are o fetiță și, de câțiva ani, locuiește împreună cu familia în Germania. Cristian-Paul Mozoru este un harnic scriitor. Este autorul unor interesante recenzii de carte, unor articole biobibliografice importante, dar și un veritabil poet. După ce a debutat editorial în anul 2010 cu monografia comunei Vărădia, carte apărută la Editura „Brumar” din Timișoara, Cristian-Paul Mozoru revine în atenția cititorilor cu câteva volume de poezii: „La Porțile Timpului” – Poemele Danei -, volum apărut la București, Editura „Mantaua lui Gogol”, 2014, cu o prefață de Mihai Hafia Traista; „Alexandria”, volum apărut tot la Editura bucureșteană „Mantaua lui Gogol”, în 2015, prefața acestei cărți purtând semnătura Hannei Bota; „Din marginea Lemuriei”, volum apărut la Editura „Eurostampa” din Timișoara în 2017, cu o prefață realizată de Adela Lungu-Schindler; iar în anul 2021, îi apare, la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc, volumul de poezie „Fire de nisip, scriind”, prefața acestei cărți fiind semnată de cunoscutul critic și istoric literar timișorean, Grațiela Benga. Cristian-Paul Mozoru publică în multe din revistele literare românești și amintesc doar câteva: „Orizontul” din Timișoara, „Oltart” din Slatina, „Spații culturale” – Ziarul de Râmnic,„Sintagme literare”, „Anotimpuri literare” ambele din Timișoara, „Nedeia” și „Reflex” din Reșița, dar și „Bocșa culturală”, făcând parte, de multă vreme, din echipa acestei reviste de cultură. Marți, 26 martie 2024, la întâlnirea cu tinerii liceeni de la Bocșa, a adus cu sine cele mai recente apariții editoriale: cartea de versuri „N, de la Nichita”, volum apărut la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc în anul 2023, cu o prefață de Ionel Bota și o postfață de Daniel Luca; cea de-a doua carte este una de cronici, intitulată „Ancore în imaginarul literar contemporan”, apărută la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc în anul 2023, cu o prefață de Ionel Bota. În acest cel de-al doilea volum, autorul și-a adunat consemnările despre lecturile parcurse într-o anumită perioadă, iar între cărțile prezentate se regăsesc și autori bocșeni: Silviu Ionel Ferciug, Dorel Viorel Cherciu, Gabriela Șerban, Liana Ferciug și Petru E. Oance (Tata Oancea). Despre Cristian-Paul Mozoru au vorbit Gabriela Șerban și Dana Belu. S-au alăturat cu alese cuvinte pr. dr. Silviu Ferciug, dr. Dorel Viorel Cherciu, istoricul Mihai Vișan, prof. dr. Liana Ferciug, prof. Adrian Stănchescu, bibl. Tiberiu Șerban, dar și directorul liceului gazdă, prof. Dragoș Vasile. Vădit emoționat, scriitorul Cristian-Paul Mozoru a dialogat cu elevii, a vorbit despre ce este poezia și care este poetul preferat, despre scris și, evident, despre pasiunea sa pentru cărți și lectură. O oră plină, bogată în informație, care s-a închet cu sesiunea de autografe, invitatul dăruind tuturor câte un volum de poezie, tocmai pentru a promova cartea, lectura și literatura!
UZPR CARAS SEVERIN 