„…Florile din grădina mea sunt curate ca și transparența cuarțului de la Dognecea, serioase ca ametistul de la Ocna de Fier, împurpurate de modestie ca realgarul de la Moldova Nouă, vesele ca malahitul de la Petru și Pavel și gingașe chiar în sobrietatea granaților negri melaniți de la bătrâna carieră juliana…”
Ne amintim cu atâta drag vorbele înțeleptului Constantin Gruescu, nea Costică al nostru, colecționarul de la Ocna de Fier, plecat în urmă cu patru ani „în lumea cea fără de dor”, lăsând în urmă amintiri alese, precum și îndemnul pentru generațiile viitoare „întru păstrarea bogățiilor nestemate moștenite, întru continua cercetare a adâncurilor pentru ca și alte comori să iasă la lumină, spre mândria și bucuria ochilor noștri, ale fiilor și nepoților acestui pământ românesc.”
Constantin Gruescu – tehnician miner de profesie și renumit colecționar mineralog de la Ocna de Fier, cetățean de onoare al orașului Bocșa. S-a născut în 12 aprilie 1924 la Docnecea și s-a stins în 22 ianuarie 2020 la Ocna de Fier, județul Caraș-Severin.
După căsătoria cu tanti Mia – cea care i-a fost alături zeci de ani iubindu-l și sprijinindu-l până în anul 2016 când s-a stins din viață – s-a mutat la Ocna de Fier unde, din 1945 colecționează eșantioane minerale, iar în 1950 a încropit un muzeu de mineralogie estetică a fierului, muzeu care astăzi este recunoscut la nivel internaţional. Colecţia lui Constantin Gruescu numără peste 2000 de exponate, cristale şi minerale de valoare, unele fără egal pe plan mondial.
Nea Costică a fost un autodidact. A absolvit şapte clase şi trei cursuri de specializare, dar a studiat numeroase tratate de mineralogie româneşti şi străine. Profesia de bază: controlor tehnic în siderurgie şi minerit. Deţine nenumărate titluri şi distincţii de mare onoare şi apreciere a muncii şi pasiunii sale. A donat din colecţia sa minerale pentru multe muzee din ţară şi străinătate: Brăila, Constanța, Caransebeș, Galați, Iași, Reșița, Timișoara, Caen – Franța. În prezent, la Bocşa se lucrează la amenajarea unui spaţiu dedicat mineralelor lui Constantin Gruiescu cu intenţia de a se înfiinţa un muzeu de specialitate care să-i poarte numele.
Din anul 2004 Constantin Gruescu este Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, iar din 2006 deține titlul de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa. De-a lungul vieții lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință: din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, a fost ales Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).
A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale „Plai Mioritic” din Iași și al Societății Române de Geografie.
Pasionat de scris, Constantin Gruescu are lucrări de profil publicate în România, Ungaria, Austria; dar a fost și un mare iubitor de muzică, de poezie, de artă, apropiindu-se de importanți scriitori și artiști plastici, reușind să adune în ”Casa Binelui” de la Ocna de Fier și o importantă colecție artă (pictură, sculptură etc.), precum și o bibliotecă impresionantă.
Ca pasionat de muzică, avea un glas frumos, o voce bună și, fiind un creștin ortodox practicant, adesea îl găseam cântând în strana Bisericii din Ocna de Fier.
De asemenea, a fost un pasionat al condeiului, a cochetat și cu poezia, multe dintre creațiile sale găsinde-se în pagini de revistă sau carte. Prima poezie publicată a fost cea dedicată lui tanti Mia și apărută în revista „Vasiova” a lui Tata Oancea în 1943.
Volume: L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik. Timişoara. ArtPres. 2004; Nestemate ale Banatului Montan. Reşiţa. Banatul Montan. 2005; Sânziene (versuri). Reşiţa. Casa Revoluţiei. 2005; Florile din grădina mea…Les fleurs de mon jardin…. DCCPCN Caraş-Severin. 2006 și cea de-a II-a ediție în 2008; Lumina din adâncuri. Fabuloasa viaţă a lui Constantin Gruescu. (coautor). Deva. EMIA. 2006; Cu focul inimii stingând flăcări vrăjmaşe: amintirile unui fost pompier militar. Reşiţa. Neutrino. 2007.
Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. 1976; La paradisul mineral Gruescu/ Nicolae Sârbu. Reşiţa. Timpul. 2001; Crucea lumii/ Rodica Mihu. Reşiţa. Modus P.H. 2006; Stânci şi minerale în istoria Banatului montan. Muzeul de mineralogie estetică „Constantin Gruescu”/ Nadia Potoceanu manager proiect implementat de Fundaţia Activity; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură).; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Bocșa: Viziuni = Bokschan: Visionen/ coordonatori și prefață Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: ”Banatul Montan”, 2014; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Gabriela Șerban. Colecționarul bănățean Constantin Gruescu. In memoriam. În: Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 12 – 14; Cărăşeni de neuitat XLII. / Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2022; Vise în alb și negru: proză scurtă/Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2023; Cărășeni de neuitat. Partea a XLIV-a/ Constantin C. Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2023.
(Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
Această legendă a Banatului ar fi împlinit astăzi 100 de ani! Însă, a plecat, lăsând în urmă o minunată colecție de minerale, mult mai săracă acum, fără custode; lăsând în urmă cărți și tablouri; lăsând în urmă vise. Multe, prea multe vise! Lăsând în urmă pagini despre ce a însemnat omul și colecționarul Constantin Gruiescu și Muzeul lui numit „Casa Binelui”. Pagini întregi de gânduri ale diverșilor vizitatori, personalități sau oameni simpli, cu toții iubitori de frumos, chemați de strălucirea florilor de mină. Dar și de bunătatea lui nea Costică. Cine l-a cunoscut pe Constantin Gruescu nu avea cum să nu-l placă sau să nu-l țină minte! Impresiona prin bunătate, prin calm, prin căldura vocii și prin dragostea cu care vorbea despre florile sale. Era un bărbat frumos, frumusețe păstrată și la bătrânețe, menținută, probabil, de tinerețea sufletului, dar și de energiile care l-au înconjurat toată viața.
Nu-l putem evoca pe Constantin Gruescu și să nu amintim despre descoperirea sa, despre macla coaxială a cuarțului cu concreșteri radiale, crucea triplă creștină, tripla maclare a cuarțului, un mineral de categoria 4X, un mineral de o perfecțiune absolută, cu aspect tridimensional, spațial, neatins de un alt mineral, unicat cunoscut pretutindeni în lume ca „Macla Gruescu”.
Este imaginea care deschide prima carte dedicată lui Constantin Gruescu și Muzeului său, volumul sugestiv intitulat „La Paradisul Mineral Gruescu” semnat de scriitorul Nicolae Sârbu, o carte care se vrea, potrivit autorului „o recunoaștere, o invitație și o provocare la meditație. O contribuție modestă la valorizarea, printr-o mai bună cunoaștere, a unei adevărate comori minerale. Un punct de reper și un ghid de folos pentru atunci când vă doriți să savurați frumosul natural, în starea lui cea mai cuprinzătoare și mai pură”. O „carte-poem-reportaj-album” după cum o numește criticul Ada D. Cruceanu, ”…un dramatic memento, ea invertariază nume sonore – din țară și din afara acesteia – care au trecut pragul Casei de la numărul 113 din satul bănățean, au admirat Colecția mineralogică Gruiescu, au studiat-o – ca atare, au ”exploatat-o” în folos științific, desigur – ca, până la acest moment, muzeul-centru de studii să fie, în fapt, încremenit în proiect!”
Proiecte și vise pe care Constantin Gruescu, părăsind această lume, le-a lăsat urmașilor… Le-a lăsat celor care, într-un fel sau altul, vor duce mai departe amintirea Muzeului de Mineralogie Estetică de la Ocna de Fier aflat în Casa Binelui de la numărul 113.
Iar primarului Mirel Patriciu Pascu, edilul orașului Bocșa, îi revine, din nou, sarcina de a realiza la Bocșa o sală muzeală Constantin Gruescu! A realizat-o pe cea dedicată „sculptorului luminii” – Constantin Lucaci, o va realiza și pe cea dedicată descoperitorului luminii din adâncul pământului – Constantin Gruescu!
Iar noi, cel care l-am cunoscut și am avut onoarea și bucuria să-i ascultăm poveștile și povețele, îl vom purta întotdeauna într-un colțișor al inimii! Dar, tot nouă, ne revine și frumoasa sarcină de a povesti celor tineri despre această legendă de la Ocna de Fier, despre acest homo universalis care a dus numele Banatului nostru în cele mai îndepărtate zări!
Dumnezeu să-l odihnească și veșnică fie-i memoria!

ROMÂNIA
JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
ORAȘUL BOCȘA
CASA ORĂȘENEASCĂ DE CULTURĂ
TELEFON 0355556613
E-MAIL: casadeculturabocsa@yahoo.com



  Plecând de la premisa că „omul sfințește locul”, Banatul a demonstrat că există OAMENI care pot „mișca” lucrurile atunci când pasiunea lor devine un mod de viață. Nenumărate sunt exemplele, dar noi ne oprim, azi, doar asupra unuia, CONSTANTIN GRUESCU.
Născut la 12 aprilie 1924, la Dognecea, a fost OMUL dedicat promovării „florilor de mină”, mineralelor zămislite în milioane de ani sub pământ și scoase la „lumină” prin munca asiduă de-o viață a celui pe care noi toți l-am cunoscut ca și…nea Costică!
Constantin GRUESCU a fost: mineralog, membru al Societății Geografice Române, membru al Societății Române de Științe Naturale și membru al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel, Elveția, în anul 2004 a primit titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, iar în 2006 titlul de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa. Nea Costică a fost și un om darnic, numeroase instituții din țară sau colecții private din străinatate beneficiind de donațiile dumnealui: Muzeul Banatului Montan, Muzeul Național al Banatului, Complexul Muzeal „Moldova” din Iași,  Centrul Universitar al Universității „Babeș-Bolyai” din Reșița, etc.
A descoperit formațiunea de roci Macla Gruescu, o juxtapunere de două cristale de cuarț de 7 centimetri intersectate într-un unghi de 90 de grade, cristale care formează o cruce albă. Muzeul de Mineralogie Estetică „Constantin Gruescu” a fost construit în una din camerele din propria casă a mineralogului din Ocna de Fier, cristalele din colecția sa personală făcând obiectul unor teze de doctorat.
O asemenea personalitate a județului Caraș-Severin, a Banatului, dar cu siguranță și a României, va fi omagiată vineri, 12 aprilie 2024 la Ocna de Fier și Bocșa, iar în cursul lunii aprilie și de către alte localități sau instituții din județul nostru.
Organizatorii evenimentului sunt: Primăria orașului Bocșa, reprezentată de domnul primar Mirel Patriciu Pascu, Consiliul Local Bocșa, Casa Orășenească de Cultură Bocșa și familia GHERMAN, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților  Reșița și a Muzeului Banatului Montan din Reșița.

PROGRAMUL EVENIMENTULUI:
– Ora 10,00 – cimitirul ortodox din Ocna de Fier, slujbă de pomenire;
– Ora 10,30 –  vizitarea Muzeului de mineralogie și estetica fierului „Constantin Gruescu” din Ocna de Fier;
– Ora 12,00 – la Bocșa (sala de ședințe a Primăriei orașului Bocșa) expoziție de fotografie, carte, minerale și vizionări de filme documentare despre viața și activitatea lui Constantin GRUESCU.

Constantin GRUESCU, este cel care a reușit prin perseverență, muncă, pasiune și determinare să „pună” pe harta turistică a județului Ocna de Fier și Bocșa, să atragă privirile celor care iubesc sau doresc să afle lucruri noi despre „florile de mină”, dar mai ales să arate că…pasiunea poate fi transformată într-un mod de viață!
Vă așteptăm cu drag să-l omagiem pe nea COSTICĂ, la un secol de la nașterea domniei sale și să ne bucurăm, împreună, de ceea ce ne-a lăsat ca și moștenire…„FLORILE DE MINĂ”!


ȘEF SERVICIU
Ioan LIUȚ

„Între toate ţările semănate de Dumnezeu pe pământ” se numără şi Ţara Almăjului cu un peisaj mirific şi cu oameni iubitori de neam, muncă şi de Dumnezeu, păstrători ai „Sfintei Tradiţii” româneşti.
Despre sfinţenia locurilor şi a oamenilor care locuiesc aceste spaţii scrie valorosul om de cultură, folclorist şi scriitor Nicolae Danciu Petniceanu în trei cărţi: „Orfeu s-a născut în Banat”- Editura Eurostampa, 2003, „Vrăjitorul din Almăj”- Editura Gordian, 2005 şi „Rapsodul din Ţara Almăjului”- Editura Gordian, 2005.
Autorul ne prezintă o lume vie cu oameni care îşi arată ataşamentul faţă de Tradiţia almăjană în feluri diferite: prin cântec, prin joc şi dans, prin port, prin scris şi chiar prin mândria de a afirma apartenenţa la ea.
Nicolae Danciu Petniceanu „un prozator puternic, de un bănăţenism uimitor de energic” (Artur Silvestri) a prins în Vrăjitorul din Almăj, el însuşi o vrajă, şi în celelalte cărţi esenţa spiritului la almăjeni. Îi place să vadă esenţialul din modul existenţial al românilor şi să surprindă profundul din natura umană.
Cărţile acestea sunt rod al reflecţiei cât şi rod al observaţiei obiective şi al unei riguroase documentări. Au caracter de mărturie, bazându-se pe autenticitatea faptului trăit şi nu „scornit”. Redau gânduri cu limpezimea apei de izvor, având un gen de puritate originară ce luminează mintea şi purifică sufletul cititorului. Ele vin din osârdia unui voievod al scrisului românesc, care trăieşte în sârg cărturăresc.
Folcloristul se dovedeşte un bun cunoscător al fenomenului muzical în mediul său natural de manifestare – satele almăjene.
Lucrările narează aventura existenţială a muzicanţilor, talentul şi harul lor, raporturile cu lumea înconjurătoare, rolul lor de educatori şi dragostea pentru semeni.
În lucrarea „Orfeu s-a născut în Banat” vorbeşte despre viaţa tumultoasă a lui Ion Luca Bănăţeanu – violonist, dirijor şi folclorist, compozitor şi ctitor de orchestre de muzică populară românească – „care a înţeles câtă admiraţie şi iubire nemărginită pentru oameni pulsează în cântecul nostru popular”.
Cartea „Vrăjitorul din Almăj”, printr-un efort miraculos al creaţiei, face biografia violonistului Ion Stan – Tănănacu şi a satului său – Prigor. Autorul arată că „datina, obiceiul şi tradiţia erau încrustate în grinda de la intrare în casă, încrustarea făcându-se de cei bătrâni cu briceagul şi lumânarea aprinsă”. Din cele două cărţi se constată că muzica este în noi, este identitatea noastră, redând pulsul vieţii, iar cei doi violonişti au fost ambasadorii cântecului şi culturii româneşti în lume.
Observator fin al vieţii almăjenilor şi al personalităţilor lor, la care înţelepciunea rezultă dintr-o viziune superioară a vieţii, N.D. Petniceanu ne înfăţişează în lucrarea „Rapsodul din Ţara Almăjului” conceptul ţăranului român(almăjan) despre îmbinarea armonioasă a muncii cu muzica, valorifică folclorul în sincretismul lui pornind de la esenţa lucrurilor, prinzând trăirile interioare ale omului şi natura lui divină. Personajul principal al cărţii, ţăranul Dumitru Popovici din Rudăria, asemănător personajelor lui Marin Preda, este o fire complexă, înzestrat cu înţelepciune şi harul divin al cântecului şi jocului popular. Este model de gospodar şi familist în sat, participant la toate evenimentele cu iz cultural, economic şi social în cadrul comunităţii.
În aceste cărţi găsim crezul autorului în cultura tradiţională, în iscusinţa minţii oamenilor de la sat, în puterea etică şi estetică a valorilor materiale ale neamului nostru. Ele sunt încă o dovadă cât de importante sunt lucrurile mărunte din viaţa omului în opera lui Danciu. Aceste cărţi ne arată cât de adânc a pătruns folclorul, „chintesenţă a sufletului românului”, această creaţie vie, în viaţa şi opera scriitorului N.D.Petniceanu. În ele găsim un fluviu viu de mentalitate şi credinţă extrem de rezistent, care generează încă fiorul metafizic şi deschiderea către sacru a populaţiei din Almăj.
Fraza lui Danciu Petniceanu curge simplu şi limpede, răspândind magie şi inspiraţie, consecinţe ale unor adevăruri trăite de autor.
Lirismul prozei lui este unul implicat, organic, conţinut, ce decurge din însăşi trăirea faptelor. Dacă adăugăm la aceste calităţi, parcimonia limbajului, pigmentat de termeni regionali, avem în faţă explicaţia clară a valorii acestor cărţi, ele fiind o odisee a sufletului.
Faptul că folclorul păstrează esenţele – lamura – lucru înţeles de Danciu Petniceanu, l-au determinat să scrie aceste cărţi, care redau bucuria almăjenilor de a trăi prin cântec şi joc (dans), că doinirile atemporale din Almăj, de o grandoare austeră şi hieratică, dezvoltată pe un fond daco-roman, poartă în sine maxima intensitate şi cuprindere sufletească a omului.
Aici aflăm că prin cântare drumul spre Dumnezeu este mai scurt şi mai luminat, că în Almăj are veşnicie „miraculoasa memorie a poporului numită tradiţie”- cum spunea L. Blaga.

Prof. Pavel PANDURU

Nicolae Danciu Petniceanu vede prima geană de lumină în satul Petnic, comuna Iablanița din jud. Caraș- Severin, chiar în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 1936. Părinții săI au fost oameni simpli, de la țară, însă aceasta nu l-a împiedicat pe copilul Nicolae să studieze asiduu, cu seriozitate, pentru a-și construi viitorul.

Urmează școala primară în satul natal, cursurile gimnaziale în comuna Iablanița, iar între 1951-1955 este elev al Școlii Medii Siderurgice din Reșița. La scurt timp după absolvire se înscrie la Școala de Ofițeri a Ministerului de Interne din București (1957-1958). Între 1960 și 1966 este student al Facultății de Filologie din București pe care o absolvă susținând licența cu lucrarea ,,Mesianismul în poezia lui Goga”, conducător științific fiind prof. univ. Pompiliu Marcea, iar președinte al comisiei de absolvire renumitul academician Ion Coteanu.

Încă de pe băncile școlii își descoperă pasiunea pentru literatură și publică în revistele școlare și studențești. La recomandarea criticului Ovidiu Cotruș publică  în 1969 schița ,,Jocul”, debutând astfel în paginile revistei ,,Orizont” din Timișoara, fiind îndrumat și sprijinit ulterior de scriitorul Sorin Titel, de care l-a legat o durabilă și frumoasă colaborare.

De-a lungul a jumătate de secol se remarcă printr-o bogată activitate literară și culturală. Colaborează la revistele ,,Orizont”, ,,Familia, ,,Tribuna”, ,,Flacăra”, ,,Almanahul oștirii”, ,,Altarul Banatului”, ,,Timpul”, ,,Flamura roșie”, ,,Bocșa culturală” etc. Dă viață unor noi reviste culturale în spațiul literar bănățean: ,,Eminescu”, ,,Vestea”, ,,Muntele , ,,Icoane bănățene” și inițiază seria nouă a revistei ,,Vrerea” , editată în perioada interbelică de Ion Stoia Udrea. Fondează Societatea literar-artistică ,,Sorin Titel din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Tot atunci înființează revista ”Anotimpuri literare”, almanahul literar-cultural ,,Frăția” editat în colaborare cu românii din Banatul sârbesc. Este invitat la emisiuni radiofonice (Radio Timișoara, Radio Reșița) sau televizate (Televiziunea Europa Nova). Publică 37 de cărți (debutează cu volumul de schițe ,,Apa de duminică” în 1982, iar în 2020 apare ultima carte ,,Nașul lui Eminescu”). Organizează conferințe, simpozioane, concursuri literare, lansări de carte, se implică  pentru ridicarea unor monumente culturale și busturi ale unor personalități bănățene și naționale și montarea a peste patruzeci de plăci comemorative.

Spirit ardent și polemic, N.D. Petniceanu a revigorat cultura bănățeană din ultima jumătate de secol prin patosul pe care l-a manifestat pentru a readuce în atenția contemporaneității numele unor valoroși reprezentanți ai literelor și ai culturii din Banat. A răsfoit cu migală cărți și ziare peste care s-a așternuse colbul pentru a scoate la lumină noi informații despre locuri, fapte și oameni care și-au pus amprenta asupra acestui colțișor de rai românesc.

Despre prozatorul și omul de cultură Nicolae Danciu Petniceanu au scris Cornel Ungureanu, Eugen Dorcescu, Laurențiu Ulici, Andrei A. Lillin, Crișu Dascălu, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Miron Țic, Geo Galetaru, Mia Rogobete,  Al. Fl. Țene, Nicolae Iosub etc.

Numele său se regăsește în paginile Dicționarului General al Literaturii Române editat de Academia Română sub coordonarea prof. univ. Eugen Simion, apărut la Editura Univers Enciclopedic, 2004.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România l-a recompensat în iulie 2020 cu premiul ,,Eminescu ziaristul” pentru consecvența, abnegația și pasiunea de care  a dat dovadă în eternizarea Poetului Național Mihai Eminescu (a publicat șase volume despre  Eminescu).

Prof. Caius Danciu

Dă clic pentru a accesa 62b9aa_775ad4fa75f14512a412ab229bf48e7f.pdf

11 aprilie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Atelier 2 – Poezia. Valoarea în poezie“, autor: George Lână, apărută la Editura „Waldpress” din Timișoara, 2023.

 

 

11. April 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Atelier 2 – Poezia. Valoarea în poezie“, Autor: George Lână, erschienen im Temeswarer „Waldpress”-Verlag, 2023.

 

10 aprilie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de artă plastică dedicată în avanpremieră Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a artistului plastic Flavia Beatris Grădinaru, membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Incursiuni muzicale: Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

10. April 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Als Vorbote, eine Kunstausstellung zum Weltkunsttag (15. April) mit Flavia Beatris Grădinaru, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

Musikalische Umrahmung: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

În cursul anului 2023, procurorii din cadrul PJ Hunedoara au avut de soluționat un număr de 5631 dosare, fiind soluționate 1755. Încărcătura pe procuror a fost de 1126 dosare, media dosarelor soluționate pe procuror fiind de 351 dosare.
Au fost întocmite – după cum ne relata prim procurorul Gabriel Tudoroaia – 102 rechizitorii și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind trimiși în judecată un număr de 133 inculpați.
De asemenea, procurorii din cadrul unității de parchet au participat la judecarea unui număr de 875 cauze penale și 90 cauze civile, soluționând un număr de 1267 alte lucrări.
Dintre cauzele soluționate în cursul anului trecut, s-au remarcat, prin complexitate, cel puțin două astfel de cauze. Astfel, a fost soluționat prin emiterea rechizitoriului un dosar în care au fost trimise în judecată două persoane cu privire la comiterea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și tâlhărie calificată, prejudiciul total cauzat fiind de aproximativ 83100 lei, cauză care până la acest moment a fost soluționată doar în primul stadiu procesual, de Judecătoria Hunedoara, ca primă instanță.
Totodată, a fost emis rechizitoriu și a fost dispusă trimiterea în judecată, într-o altă cauză, a două persoane, pentru comiterea unei infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, numărul persoanelor vătămate fiind de 20 și locuind în 16 județe ale țării, prejudiciul total fiind de circa 37500 lei. Această cauză a fost soluționată de instanță definitiv în cursul anului trecut.
Relativ la această ultimă infracțiune, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara recomandă tuturor membrilor comunității locale să manifeste prudență în interacțiunea cu persoane necunoscute, cu profil îndoielnic și care pot pretinde, sub diferite pretexte, sume de bani ori doresc inițierea de raporturi comerciale sau tranzacții care, în aparență, pot părea favorabile, însă, în concret, ele maschează o activitate infracțională.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Recent – după cum ne spunea comisarul șef Bretean Dorel Ovidiu (foto) – comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat un număr total de 167 inspecţii, atât inspecţii planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (54) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 113 controale după cum urmează: 15 controale în urma autosesizării; 18 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 21 efectuate în urma sesizărilor; 4 pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 40 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 5 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior; 8 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 2 pentru identificarea de obiective noi.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost:
• lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului;
• nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizatiei integrate de mediu/acordului de mediu;
• gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității;
• lipsa evidenței gestiunii deșeurilor;
• nedepunerea în termenul legal al declarațiilor privind obligațiile de plată la Administrația Fondului pentru Mediu;
• incendierea deșeurilor.
În urma acestor controale, au fost aplicate 36 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 10 avertismente și 26 amenzi (cele mai mari au avut valori de 50000 lei), în valoare totală de 295.000 lei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Biblioteca județeană ,,Christian Tell” Târgu Jiu, prin amabilitatea doamnei manager Maria Luiza Sandu, este gazda generoasă a unor evenimente inedite respectiv; lansarea de carte, 11 aprilie – ora 16,00 ,,Spitalul de îngeri” volum de poezie autor Dumitru Buțoi, poet și membru UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara, premierea participanților la Proiectul Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția a II-a 2023, organizat sub egida UZPR, de către Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara. Vor mai fi prezentate revistele UZPR și VIP Seniorii Timișoara. În continuare va fi sărbătorit distinsul profesor și om de cultură ION TRANCĂU, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de viață. La mulți ani, cu sănătate domnule profesor!
A doua zi vom fi prezenți la întâlnirea de suflet și simțire românească, găzduită de Teatrul Dramatic ,,I.D. Sîrbu” din Petroșani, director doamna Irina Radu, căreia îi mulțumim pentru receptivitate. Și aici vom premia participanții la Proiectul Cultural ,,Eminescu, un vis în așteptare”. Împreună cu colegii vom efectua vizite de lucru la Universitatea din Petroșani și Muzeul Mineritului, mulțumim domnului rector Radu Sorin pentru disponibilitate. La ambele evenimente vor participa, colegi jurnaliști, scriitori poeți, iubitori de cultură și artă, invitați-premianții din județele, Vâlcea, Olt, Mehedinți, Hunedoara, Alba. Mulțumim de asemenea partenerilor noștri; Adina Andrițoiu, UZPR Gorj-Mehedinți, Mirela Cocheci, Elisabeta Bogățan Dorel Neamțu, UZPR, domnului Tiberiu Vințan, Exclusiv Media Grup Petroșani și masss media gorjeană.

Dumitru BUȚOI/ UZPR

• UZPR

Continuitate și ascendență – această afirmație alăturată traiectului activității Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România nu este o nejustificată îndrăzneală sau o lipsă de modestie din partea noastră, a acelora care gestionăm, la diferite nivele, cursul acțiunilor sale. Recunoașterea importanței naționale și chiar internaționale a evenimentelor de utilitate publică organizate de către Uniunea noastră în ultimii ani demonstrează aprecierea generală de care ne bucurăm din partea diferitelor segmente ale societății, a instituțiilor sale. Consider, de aceea, că nu este deloc întâmplător numărul de 500 de noi cereri de înscriere în UZPR care au fost depuse în ultimul an. Acest fenomen îmbucurător, discuțiile cu noii noștri membri ne-au determinat să ne acordăm întreaga activitate cu noi propuneri și observații formulate de proaspeții noștri colegi, de la redefinirea statutului de jurnalist profesionist la cea a redesenării tabloului ocupațiilor din domeniul mass-media. În afara de acestea, a apărut foarte clară necesitatea de a îmbunătăți Statutul Uniunii în ceea ce privește – de exemplu – condițiile de primire, de participare egală a tuturor membrilor la acțiunile și activitatea structurilor de conducere, pentru lărgirea atribuțiilor filialelor teritoriale, într-un cuvânt, pentru existența unui statut funcțional, democratic, conform normelor europene ale domeniului.

De altfel, îmbunătățirea cadrului juridic care ne guvernează activitatea a fost reclamată, în repetate rânduri, cu prilejul întâlnirilor regulate pe care le-am avut, personal, alături de colegi din Consiliul Director, în diferite zone ale țării, cu membrii UZPR ai filialelor din regiunea respectivă. Pentru a fi în acord cu aceste cereri generale, cu mult timp în urmă, am revigorat o comisie de lucru, a cărei componență a fost aprobată anterior, de către o adunare generală a Uniunii. Nenumăratele proiecte redactate de comisie, trimise și retrimise pentru consultări în terioriu la filialele noastre sunt, acum în fața votului final al tuturor colegilor noștri. Am convingerea – și nu numai eu – că această nouă formă a Statutului UZPR este mai funcțională, mult mai democratică, în acord cu normele europene, eliminând ambiguități și nedorite interpretări.

Constatând voci și tendințe manifestate în ultima vreme, îmi permit să observ: nimeni nu este deținătorul de drept al vreunei manșe de zbor! Un principiu de bază trebuie respectat, obligatoriu – consultarea tuturor membrilor UZPR, a tuturor filialelor noastre!

Parcurgem și vom traversa în continuare o vreme a clarificării și de stabilire a opțiunilor, în diversele domenii ale vieții noastre sociale și politice. Inclusiv pentru stabilirea unor noi structuri de conducere. Și noi, UZPR, suntem în această „fierbere”. Trebuie să luăm în serios această stare de fapte, pe care trebuie să o considerăm o obligație!

Ca o Uniune care cuprinde mii de membri, avem obligația de a lua în considerare variatele opinii și poziționări, existența multor orgolii. Toate punctele de vedere trebuie ascultate și respectate! Noi înșine, în totaliate, trebuie să ne respectăm! Orice diferend este obligatoriu să fie discutat și să fie găsită o soluție numai în cadrul instanțelor noastre, ale UZPR!

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România trebuie să fie și să rămână o structură asociativă liberă, democratică, apolitică, neîmpiedicând pe nimeni să acceadă la aceasta, respectând strict Statutul nostru.

Să avem respect unii față de alții! Aceasta să fie nu numai un slogan, ci normă obligatorie a breslei noastre jurnalistice!

Noi, mass-media este necesar să acționăm, cu mijloacele noastre specifice pentru a determina o implicare majoră, activă și curajoasă a semenilor noștri față de pericolele care amenință societatea noastră, omenirea și pe care, de multe ori, ni le creăm singuri.

Să privim spre viitor cu speranță!

                                                         Sorin Stanciu                                            Președinte al UZPR

• UZPR

Desfășurată în zilele de 6 și 7 aprilie 2024, Adunarea Generală Ordinară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a reunit energiile tuturor filialelor celei mai mari organizații de breaslă din țară, care au votat Rapoartele de activitate pe anul 2023 și Proiectul de Statut.

Timp de două zile, într-o deplină transparență, la sediul UZPR din București, membrii Secretariatului Special pentru organizarea și desfășurarea Adunării Generale Ordinare s-au aflat la dispoziția celor care au dorit să-și exprime votul în mod direct, a membrilor din țară care au dorit lămuriri suplimentare, a delegaților care au votat, centralizând voturile exprimate online. În urma numărării voturilor, a reieșit faptul că Adunarea Generală Ordinară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a aprobat cu o largă majoritate cele trei Rapoarte de activitate pe anul 2023, precum și Proiectul de Statut, care a fost dezbătut încă din anul 2023 la nivelul tuturor filialelor UZPR.

Conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, președintele Sorin Stanciu le mulțumesc tuturor șefilor de filială din țară și din diaspora care s-au mobilizat exemplar pentru derularea în cele mai bune condiții a Adunării Generale Ordinare, în așa fel încât documentele Uniunii să poată fi depuse la autoritățile statului, conform legii, precum și delegaților care și-au alocat timpul necesar exercitării votului.

REZULTATE VOT

Raport Președinte

242

Pentru

24

Împotrivă

5

Abțineri

Raport Comisia de Atestare Profesională

250

Pentru

21

Împotrivă

Raport Comisia de Cenzori  

a. 245

Pentru

24

Împotrivă

2

Abțineri

b. 245

Pentru

25

Împotrivă

1

Abțineri

Proiect Statut UZPR

215

Pentru

49

Împotrivă

7

Abțineri

Proces verbal

Departamentul  Comunicare

(ne vorbește prof. Rodica Pleșa Directorul Palatului Copiilor Deva)

În cadrul Palatului Copiilor Deva și la structurile din Brad, Hațeg, Hunedoara și Orăștie s-au desfășurat o multitudine de activități „altfel” chiar dacă la palat activitățile sunt mereu „altfel”.
– În calitatea dvs. de director, punctați-ne amănunte în acest sens.
– A fost nu de mult pentru cadrele didactice, dar mai ales pentru copii o reușită săptămână de „Școală altfel” cu multe provocări, experiențe noi, plăcute și educative. Și ce nu faci, ca profesor, numai să-i vezi pe copii curioși, bucuroși, plini de viață și cu zâmbet larg pe chip.
La Deva, printre drumeții, ateliere de creație, dans, muzică, tehnică, arte, științe, am avut o întâlnire cu prietenii noștri, pompierii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara” al județului Hunedoara, care ne-au uimit cu echipamentul lor, efectele activităților, autospecialele, iar micuții au simțit o fărâmă din viața de pompier.
S-a udat zona verde din curtea Palatului Copiilor simulând stingerea unui incendiu, s-au urcat pe rând în autospeciale și în nacela care servește în intervențiile la înălțime. Au participat elevi de la cercurile de Artă populară, Atelierul fanteziei, Autoapărare (Arte marțiale/Karate), Automodele, Canto clasic și popular, Carting, Ceramică, Construcții electronice / Robotică, Cultură și civilizație engleză, Dans modern, Dans popular, Design, Etnografie/Folclor, Foto-cineclub, Gimnastică aerobică, Informatică, Instrumente muzicale – pian, Instrumente muzicale – vioară, Sanitarii Pricepuți / Ecologie și protecția mediului, Turism/Agroturism.
„Fără violență!” a fost mesajul copiilor și profesorilor de la structura Brad a Palatului Copiilor, participanți la cercurile de Carting, Dans modern, Educație rutieră, Orientare turistică. Activitățile s-au desfășurat în aer liber, la biserică sau în sălile de cerc, în format de dans, dezbateri, prelegeri, jocuri, drumeții, la baza cărora a stat conceptul „antiviolență”.
Copiii înscriși la cercurile de Cultură și civilizație engleză, Dans clasic, Informatică, Muzică vocal-instrumentală și Pictură/desen de la structura Hațeg a Palatului Copiilor au fost în săptămâna „Școala altfel”, „polițiști”, „pompieri” și mici „actori”. Au intrat în lumea teatrului, fiecare cu rolul lui, jucat cu dezinvoltură și mult talent actoricesc.
Nimic nu-i mai înălțător decât să salvezi vieți, sub orice formă ai face asta. Să fii salvamontist, avocat sau judecător, sunt meserii cu adevărat provocatoare. Despre aceste frumoase meserii, au aflat copiii de la structura Hunedoara a Palatului Copiilor, de la partenerii noștri educaționali. S-a jucat tenis, au „alergat” în carturi, s-au făcut drumeții, s-a cântat și cu toții au fost încântați de experiențele trăite în „Școala altfel”. Membrii cercurilor Aeromodele, Atelierul fanteziei, Carting, Etnografie/Folclor, Muzică ușoară vocală și instrumentală și Tenis de câmp, alături de profesorii lor, au avut o săptămână încărcată de emoție, provocare, veselie și bună dispoziție.
La structura Orăștie a Palatului Copiilor, elevii cercurilor Cenaclu literar/Creație literară, Cultură și civilizație engleză și Pictură/Desen, au răspuns pozitiv provocărilor lansate de profesorii lor în activități diverse: „Harta necunoscută a Orăștiei”, „Mănânc sănătos”, „Comunicarea nonviolentă – model de comportament sănătos”, „Respect online”. Au fost abordate teme precum nondiscriminarea, alimentația nesănătoasă, violența, bullying-ul cibernetic. Dar cea mai și cea mai frumoasă, a fost plimbarea prin ploaie din scurta excursie urbană.
În lumea lor, copiii sunt actori minunați care joacă rolul deosebit al propriei copilării. E un lucru minunat să-i putem admira în evoluția lor pe scena vieții, să ne hrănim cu bucuria că am contribuit cu un strop de „ceva” în formarea lor.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR