Ø Anton Sterbling (Fürth, Germania) își prezintă și citește din povestirea „Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“ (= „Întoarcerea din delirul climatic sau întâlnirea Lenau în Viena“);
Ø Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește din noul ei roman în curs de apariție „Leben in Etagen“ (= „Viața în etaje“);
Ø Prezentare de carte și lectură din traducerea în germană a romanului „Viața și întoarcerea unui Halle“, volum apărut la Editura „Polirom“ Iași, 2019, prin traducătorul Werner Kremm (Reșița);
Thomas Krause (Braunschweig, Germania) citește proză scurtă din creația proprie.
Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
Ø Vernisajul expoziției de fotografii Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania) „Instantanee”;
Ø Hellmut Seiler (Backnang, Germania) citește din„Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“(= „Abolirea gravitației. Poezie“), Edition Noack & Block, Berlin, 2023, și din volumul în curs de apariție„Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“ (= „Gărâna sau Adâncul liniștii“). Introducere de Katharina Kilzer;
Ø Prezentare de carte și lectură din aceasta: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (= „Refugierea germanilor din Banat în toamna lui 1944. Amintiri“), coordonatori: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling, un volum colectiv care va apărea în anul 2024 la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, de față fiind Werner Kremm și Anton Sterbling;
Ø Balthasar Waitz (Timișoara) citește din creația proprie;
Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește din traducerea ei în germană a volumului Norei Iuga „Fetița strigă-n pahar“, volum apărut la Editura „Nemira“ București, 2023;
Ø Traian Pop Traian, coordonatorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă două numere ale revistei „BAWÜLON”, urmată de o lectură din acestea.
* Manifestările se vor desfășura în limba germană.
Ø Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland) liest aus „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“, Edition Noack & Block, Berlin, 2023, und aus dem im Erscheinen begriffenen Band „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“. Einführung von Katharina Kilzer;
Ø Buchpräsentation und Lesung: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (Hrsg.: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling), ein Sammelband, der 2024 im Verlag „CosmopolitanArt“ Temeswar erscheinen wird. Anwesend sind zwei Herausgeber: Werner Kremm, Anton Sterbling;
Ø Lesung des Autors Balthasar Waitz (Temeswar) aus dem eigenen literarischen Schaffen;
Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest ihre Übersetzungen der Gedichte Nora Iugas aus dem Buch „Fetița strigă-n pahar“ (= „Das Mädchen schreit ins Glas“), erschienen im „Nemira“-Verlag Bukarest, 2023;
Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, stellt die beiden zuletzt erschienenen Zeitschriften „BAWÜLON” vor, gefolgt von einer Lesung daraus.
După cum ne-a obișnuit Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” de la Uzdin și liderul acesteia, scriitorul Vasile Barbu, sâmbătă, 20 aprilie 2024, la „Centrul Pastoral” din Uzdin, s-au întâlnit o mulțime de „oameni de seamă”, scriitori, jurnaliști, dascăli și personalități ale vieții culturale din Banat, în cadrul celei de-a 29-a ediție a Simpozionului „Oameni de seamă ai Banatului”. Deși întâlnirea a fost una de suflet, invitații fiind prieteni vechi, totuși organizatorii au propus un eveniment științific, constituit într-un simpozion, structurat pe trei secțiuni: o sesiune de comunicări în plen și două secțiuni constând în comunicări științifice . După cuvântul de deschidere rostit de gazda întâlnirii, scriitorul Vasile Barbu, și excelența sa Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României la Vârșeț, organizatorii au pregătit câteva momente omagiale: s-a lansat publicația „Almăjul” – număr dedicat memoriei prof. Gheorghe Rancu; s-a lansat volumul „Actele Simpozionului «Oameni de seamă din Banat», ediția XXVIII, 2023” și a fost conferit premiul „dr. Gligor Popi”, pentru contribuții deosebite în istoriografia română, domnilor Valeriu Stancu (Iași) și Ionel Bota (Oravița). Un cuvânt de salut a fost rostit și de scriitoarea Mariana Moga din Sebeș (Alba), prezentă pentru prima dată la Uzdin. Evenimentul a continuat cu sesiunea de comunicări în plen: Gabriela Șerban (Bocșa) a prezentat o lucrare omagială dedicată scriitorului Vasile Barbu la ceas aniversar – 70; Marcel Drăgan (Novi Sad) l-a readus în actualitate pe Remus Avramescu, un redutabil cineast și excelent ziarist; Lințu Tămaș (Skopje) a vorbit despre poeta aromână Vanghea Mihani Sterghi; Erwin Josef Țigla l-a prezentat pe Rolf Bossert, poetul de limbă germană originar din Banat; comunicările în plen s-au încheiat cu prezentarea Țării Hațegului de către Petre Ursan. În cele două secțiuni s-au dezbătut subiecte pe diverse teme, care mai de care mai interesante: de la prezentarea unor personalități – Eftimie Murgu, Gheorghe Jianu, Ioan Aurel Pop, Dumitru Țeicu, Ioan Traia, Vidu Velici, înv. Miron Popovici și prof. Ion Iliescu, Romul Ladea, Ana Aslan, Vasile Goldiș, pictor Nicolae Hașcă, Constantin Diaconovici – Loga, Viorel Cristea, Gheorghe Bălteanu, Petru Jivoin, Gheorghe Rancu și Draga Liocici – , până la pagini de monografie și istorie, spiritualitate și etnografie. Între invitați s-au aflat „oameni de seamă”, cunoscuți și recunoscuți pentru preocupările lor literar-artistice, cultural-jurnalistice. Oravița a fost reprezentată cu cinste de istoricul și scriitorul Ionel Bota, de jurnaliștii Cristina Zainea și Gigi Gheorghe Chiran; Reșița a fost reprezentată de scriitorul Erwin Josef Țigla și doamnele profesoare Maria Radu și Ariana Jianu; Bocșa i-a avut ca reprezentanți pe Gabriela și Tiberiu Șerban, „oameni de-ai casei”, deja, la Uzdin, fiind între cei mai vechi prieteni și colaboratori ai lui Vasile Barbu; Timișoara a fost reprezentată de editorul Daniel Luca, de poetul Nicolae Toma, muzeograful Ioan Traia, av. Ioan Ionescu, prof. Gheorghe Lungu, criticul literar Maria Monica Condan; Lugojul a fost reprezentat de artiștii Maria și Daniel Rogobete, maeștri în arta cuvântului și în artă sportivă; de la Săcălaz a spus prezent Gheorghe Blejușcă, iar de la Sasca Montană, Petru Țăranu; de la Ilidia a răspuns prezent Pavel Brebu, iar de la Bozovici, scriitoarea Mariana Pâșlea; de la Anina, cei doi vrednici reprezentanți: Mihai Chiper și Nicolae Marișescu, iar de la Deta, dna. Olga Dobrescu. Nu au lipsit jurnaliștii de la Novi Sad, presa fiind alături, participând la întregul eveniment. Iar pentru reușita Simpozionului de la Uzdin, se cuvine să felicităm organizatorii: Diogen Băbuț, Nicolae Toma, Elena Maria Murgu, Gabriel Băbuț, Lințu Tămaș, pr. Moise Lința, Iosif Spăriosu, Sima Oalge, Todor Oalge și evident, Vasile Barbu, baronul de Uzdin, cel care, prin bagheta sa magică, dirijează și ordonează întreaga activitate cultural-artistică din acest mirific colț al Banatului istoric. Ca bocșean, nu pot să închei această consemnare fără să amintesc că aici, în Biserica Ortodoxă din Uzdin, păstorită de pr. Moise Lința, încă se poate admira pictura realizată de Filip Matei, pictorul bisericesc, care a trăit, a construit și s-a stins la Bocșa și de la a cărui naștere am marcat anul trecut 170 de ani. Simpozionul „Oameni de seamă ai Banatului” inițiat și organizat de „bardul de la Uzdin” sau „aedul de la Uzdin” – Vasile Barbu – timp de 29 de ani, are menirea de a aduna valori de ieri și de azi, de a le prezenta și promova, de a le repune pe harta culturală a Banatului istoric, tocmai prin strădania unor noi oameni de seamă, creatori de literatură, artă și veritabil act cultural, în frumosul și străvechiul grai românesc. Felicitări, SLA „Tibiscus”! Felicitări, Vasile Barbu!
Luna aprilie – după cum susținea prof. Bianca WOLLNER (foto), în calitatea sa de consilier educativ la Școala Gimnazială Băcia – a fost cea care a marcat o schimbare, o revenire la ceea ce ne este oferit natural, ceea ce nu este contrafăcut și, mai ales, nepoluat: aer, apă, sol, plante, animale. În această lună, ziua de 22 s-a evidențiat ca având rezonanță. A fost data la care statele membre ale O.N.U. au sărbătorit Ziua Planetei Pământ, dar și Ziua Internațională a Mamei – Pământ. În ziua de 22 aprilie 2024, împreună cu elevii claselor a VI-a și a VII-a de la Școala Gimnazială Băcia, ne-am organizat pentru a celebra Ziua Pământului. Elevii au fost îndrumați de dl profesor de geografie Remus Caranfil și de dna profesor de biologie, Loredana Pasc, spre a realiza un proiect care a cuprins: • Dezbatere pe tema conservării și protejării mediului înconjurător: În cadrul unei discuții despre mediul înconjurător, elevii au menționat idei despre importanța protejării mediului. • Identificarea unor activități care au impact pozitiv sau negativ asupra mediului înconjurător: Elevii au identificat activități din viața de zi cu zi, activități care au fost grupate în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului. • După identificarea activităților și gruparea acestora în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător, elevii și profesorii au realizat un afiș cu planeta Pământ. Pe afiș au fost realizate desene în funcție de activitățile identificate la punctul anterior. Elevii au realizat pe carton un desen cu planeta Pământ pe care l-au împărțit în două părți egale. Pe fiecare parte a afișului a fost trecută o activitate care ajută la conservarea și protejarea mediului înconjurător. Așa cum reiese din imaginile alăturate, copiii s-au implicat cu pasiune și dăruire.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
149 de ani de la nașterea la Reșița a Fericitului Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu
VALERIU TRAIAN FRENTIU – PICTURA VIORICA ANA FARKAS
Astăzi, 25 aprilie 2024, se împlinesc 149 de ani de la nașterea, în anul 1875, a fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița.
Erwin Josef Țigla
Foto: tabloul realizat pentru beatificare de către artista reșițeană Viorica Ana Farkas.
Ø Deschidereafestivă a celei de a XXXIV-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“. Expune Erwin Josef Ţigla;
Ø Vernisajul expoziției de fotografii „Ei au mai fost aici”, o colecție de portrete, surprinse de Werner Kremm (Reșița);
Ø Autoarea Stefana Ciortea–Neamțiu (Timișoara) își prezintă și citește din volumul propriu: „Kulturerlebnis Temeswar“ (= „Experiența culturală Timișoara“), apărut la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2023;
Ø Prezentare de carte: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk” (= „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Viața și activitatea“), Editura „Honterus” Sibiu, 2024, cu autorul Volker Wollmann (Obrigheim, Germania);
Ø Benjamin Józsa (Sibiu) citește din creația proprie;
Ø Prezentare de carte: „Bibliografia istoriei berăritului românesc”,autori: Traian Popescu, Bogdan Penescu, apărută 2024 în editura proprie „BeRoMania“, cu Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania);
Ø In memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12 iulie 1937, Oțelu Roșu – † 17 ianuarie 2024, Timișoara).Balthasar Waitz (Timișoara) și Erwin Josef Ţigla evocă pe scriitoarea și profesoara bănățeană.
* Manifestările se vor desfășura în limba germană.
Ø Die Autorin Stefana Ciortea–Neamţiu (Temeswar) stellt vor und liest aus ihrem Band: „Kulturerlebnis Temeswar“, erschienen im „CosmopolitanArt“-Verlag Temeswar, 2023;
Ø Buchpräsentation: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk”, „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2024, mit dem Autor Volker Wollmann (Obrigheim, Deutschland);
Ø Benjamin Józsa (Hermannstadt) liest zum Teil unveröffentlichte Texte vor;
Ø Buchpräsentation: „Bibliografia istoriei berăritului românesc” (= „Bibliographie der Geschichte der rumänischen Bierbrauerei“),Autoren: Traian Popescu, Bogdan Penescu, 2024 im Eigenverlag „BeRoMania“ erschienen, mit Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Deutschland);
Ø In Memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12. Juli 1937, Ferdinandsberg – † 17. Januar 2024, Temeswar).Balthasar Waitz (Temeswar) und Erwin Josef Ţigla erinnern an die Heimatdichterin und langjährige Deutschlehrerin im Banat.
În cadrul activității metodice, organizate recent la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia și dedicate profesorilor de istorie cărășeni, cu scopul dezvoltării abilităților de predare a disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul, un moment de înaltă ținută academică l-a reprezentat teleconferința istoriculuidr. Rafael Vago, profesor la Universitatea din Tel Aviv, Israel. Expunerea Domniei Sale a început cu provocarea auditoriului la o reflecție simplă, spunând că, „dacă un om trece printr-o persecuție religioasă, el poate să-și schimbe religia; dacă un om are o cetățenie, el poate merge într-o altă țară, poate să-și schimbe cetățenia, dar de la o politică rasială nu poate evada, pentru că nu se poate să îți schimbi rasa ta”. Apoi, alegând drept premise întrebările cheie: „Cât timp a trebuit să treacă pentru ca societate să fie pregătită pentru a accepta adunarea evreilor în ghetouri, apoi deportările, lagărele și exterminarea? Cât timp îi trebuie unei societăți să devină indiferentă la asemenea fapte? Au avut naziștii un plan pentru evrei?„, profesorul Rafael Vago a construit un discurs interesant, concis, adaptat nevoilor participanților, cadre didactice și elevi. Astfel, a făcut referire la mai multe aspecte care privesc trecutul și prezentul poporului evreu, tema Holocaustului, accentuând rolul istoriei în educarea tinerei generații. Având în vedere importanța și actualitatea problemelor abordate, redăm în continuare fragmente din expozeul Domniei Sale : „Naziștii, la început, nu au avut un plan metodic să-i extermine pe evrei. Ei au vrut să creeze o lume fără evrei, dar nu au avut un plan concret și prestabilit. După 1939, în special, după 1941, după ce germanii au intrat în Uniunea Sovietică, au început marile exterminări pe teritoriul Poloniei și al Uniunii Sovietice. În această perioadă naziștii au decis, fie să-i împingă pe evrei în adâncimea Uniunii Sovietice, fie să-i extermine, dar nu după un plan premeditat. Planurile lor s-au pliat la situațiile care au apărut. Spre exemplu, la un moment dat naziștii s-au întrebat : Ce să facem cu atâția evrei? Nouă nu ne trebuie evrei! Atunci au început să elimine ghetourile, au început să omoare oamenii și așa a apărut „soluția finală” la problema evreiască.(…) În 8 mai 2024, Institutul Cultural Român din Tel Aviv va organiza o seară dedicată deportărilor evreilor din Transilvania de Nord, în timpul ocupației maghiare. Holocaustul din Transilvania de Nord a început după aprilie 1944. Spre exemplu, părinții și bunicii mei au fost predați naziștilor de autoritățile maghiare în mai-iunie 1944, exact acum 80 de ani. Când Aliații, în iunie 1944, debarcaseră în Normandia și Armata sovietică se apropia de Europa de Est, de granițele Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, naziștii trimit mii de oameni pentru exterminare. Fanatismul din ultimele luni ale războiului nu poate fi explicat rațional. Germania știa că va pierde războiul și totuși continuă să omoare evrei. Spre exemplu, bunicii mei din partea mamei, amândoi fiind medici în Gheorghieni, au avut, în timpul când au profesat, au avut clienți (bolnavi) secui din Transilvania de Nord, din regiunea secuiască. Totuși ungurii i-au adunat pe ei, și pe mama mea, și i-au dus în ghetouri cu alți evrei, apoi i-au predat naziștilor pentru exterminare. Așa bunicii mei au murit în acea vreme la Auschwitz.(…) În câteva țări, inclusiv România, Holocaustul a fost desfășurat de propriul stat, fără ajutorul și prezența Germaniei. Holocaustul evreilor din România a fost făcut de autoritățile lui Antonescu, Jandarmerie și parte din Armata română. Dar mulți cetățeni români, și din alte țări, au ajutat evrei. Este foarte important să menționăm pe acei oameni eroi, care au ajutat pe evrei în timpul Holocaustului, care a fost în nordul României, în Basarabia, în Bucovina, în special, în regiunea Transnistria. Aici a fost un Holocaust fără precedent, care nu a fost desfășurat de naziști, ci de autoritățile române. Cu alte cuvinte, ca să extermine acele părți ale evreimii din nordul României( nu din sudul României, nu din Banat), Antonescu a făcut ce făceau naziștii în alte țări. Știm astăzi că, au fost planuri ale autorităților lui Antonescu, să-i predea naziștilor pentru exterminare, pe toți evreii, care au rămas în Regat. Planul acesta nu a fost aplicat. Antonescu a oprit planul când a văzut că Germania va pierde războiul. (…) În zilele noastre, în special după evenimentele, care au început în Gaza, prin atacul asupra Israelului, la 7 octombrie 2023, a început un val foarte puternic de antisemitism contra evreilor. Trebuie să ne gândim, că sunt demonstrații în fiecare zi! În Statele Unite, la Philadelphia, la New York și la Washington au fost recent mari demonstrații contra Israelului. Acestea sunt demonstrații antisemite, contra poporului evreu, contra statului evreu, statul de unde vorbesc eu acum, statul Israel. Trebuie să fiți mândri, și eu sunt mândru, că România este alături de statul Israel și este solidară cu poporul evreu. Ambasadorul României în Israel, un istoric foarte cunoscut, Dr. Radu Ioanid are meritul de a fi dezvoltat relații foarte bune între România și statului Israel, a încurajat solidaritatea cu poporul israelian în acest război, în care mai mult de 1200 de israelieni au fost omorați și 133 au fost luați ostateci de organizația Hamas. Prin urmare, acum, antisemitismul și sentimentul antiisraelian, cu fiecare nouă demonstrație ridică foarte mult capul. Dar să nu uităm că, în statul Israel sunt și peste 2 milioane de cetățeni arabi, despre care aș putea spune că nu avem, de obicei, probleme. Ei sunt cetățeni loiali, iar limba arabă este una dintre limbile oficiale ale Israelului, alături de ebraică și engleză. Spre exemplu, în clădirea noastră de șapte etaje, unde stau eu, locuiesc și două doamne, care sunt surori medicale, la un spital de lângă noi. Nu avem nicio problemă cu ele și suntem în relații foarte bune. De asemenea, o parte mare din doctorii și surorile medicale din spitalele noastre sunt de origine arabă și nu avem probleme cu ei. (…) Am spus că antisemitismul a ridicat capul și trebuie să luptăm împotriva acestui fapt. Ce putem noi să învățăm, în zilele acestea? Din istorie putem învăța doar dacă ne gândim la prezent. Cunoaștem că Istoria poporului evreu, în cei 2000 de ani existență a adunat persecuții, progromuri, stereotipii („evreul este negustorul rău”, „evreul este cel mincinos”). Vă rog, să vă uitați, chiar și la exemple din cultura română, dar și a altor țări, unde se regăsesc astfel de stereotipuri antisemite, prin care evreul a fost dezumanizat . Tocmai de aceea, atunci când a apărut politica rasială, evreii au fost ușor de exterminat, pentru că părți ale populațiilor locale au fost pregătite în acest sens. Ce putem să învățăm din aceasta? Să avem toleranță față de vecinii noștri, care sunt diferiți de noi, diferiți prin neam, diferiți de obiceiurile noastre, diferiți de religia noastră. Să ne gândim că suntem cu toții aceiași oameni, facem parte din aceiași omenire. Tocmai de aceea, oamenii care în timpul Holocaustului au arătat fața lor omenească, și subliniez, și în România, nu doar o parte din populație, dar și diplomați români au ajutat pe evrei să scape din diferite locuri sau situații. Trebuie să ne gândim la acești oameni, care în timp de prigoană au fost oameni pentru noi. Trebuie să fim mereu oameni cinstiți, să iubim, să cinstim alteritatea și să nu-i judecăm pe ceilalți prin prisma stereotipurilor asociate altor popoare, altor religii, ci să ne dorim să fim împreună. Așa cred că, din această lecție a istoriei, putem să ieșim oameni mult mai buni!” La manifestarea desfășurată în colaborare cu Casa Corpului Didactic Caraș-Severin au fost prezenți profesori și elevi de la unități de învățământ din Caransebeș, Teregova, Herculane, Moldova Nouă, Iablanița și Mehadia.
Prof.dr. Gabriela Violeta Bica Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova Prof. Ionela Mihaela Domilescu Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg”Mehadia
În perioada 25 – 28 aprilie 2024 se vor desfășura în capitala Banatului Montan „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXIV-a ediție, participanți din Germania, Austria, Slovenia și Ungaria și bineînțeles România, din Transilvania și din Banat. Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate vor contribui și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții va fi decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2024 lui Dietrich Machmer (Seevetal, Germania). Având sprijinul oferit de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații partenere, se așteaptă ca și această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – să fie una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 30 de invitați se vor bucura de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.
Aflat la cea de-a III-a ediție, concursul „PRO LECTURA” de la Bocșa a avut ca temă „Cartea preferată”, o temă care a reușit să convingă 30 de participanți, tineri, care și-au prezentat cartea preferată. Proiectul s-a desfășurat în perioada 15 februarie (Ziua Națională a Lecturii) -15 aprilie 2024, iar premierea a avut loc la sediul bibliotecii bocșene miercuri, 24 aprilie 2024, în cadrul Săptămânii Naționale a Bibliotecilor. În deschiderea întâlnirii a fost lansat volumul „Pro Lectura – Prima carte, prima mea lectură”, un volum care cuprinde lucrările ediției a II-a ProLectura, cei 18 participanți povestind despre prima carte citită. Volumul, încă este cald, deoarece a apărut recent la Editura TIM din Reșița, face parte din seria „Bocșa, istorie și cultură; 70” și este prefațat de prof. dr. Liana Ferciug, președintele juriului. De asemenea, o introducere este semnată de Gabriela Șerban, managerul proiectului, iar, la finalul cărții, se găsește o excepțională postfață semnată de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma. O cărticică frumoasă și importantă pe care organizatorii au dăruit-o celor implicați în această inedită poveste pentru orașul Bocșa. Despre carte, despre proiect și despre cea de-a III-a ediție a concursului au vorbit Gabriela Șerban, Liana Ferciug și Gheorghe Jurma. În cea de-a doua parte a întâlnirii au fost premiați cei 30 de participanți la cea de-a III-a ediție a Concursului „ProLectura – Cartea preferată”, iar dintre profesorii implicați și îndrumători ai acestor elevi se cuvine să-i amintim pe: Maria Mihaela Prodan (Bocșa), Manuela Stăniloiu (Bocșa), Doriana Buzneanu (Tirol), Ștefania Taligaș (Caransebeș), Adela Schindler (Reșița), Alina Pătruți (Fârliug), Carla Ciuca (Bocșa), Mariana Florica Raicu (Bocșa) și Cristina Sărățeanu (Reșița). Organizatorul concursului a fost Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, iar premiile au constat în diplome, cărți și reviste, asigurate cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei orașului Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu, susținător al proiectelor dedicate elevilor. Dar, cel mai important premiu este cel al introducerii acestor lucrări într-un nou volum – „Cartea preferată” – realizat de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, deoarece „cartea este un dar pe care-l poți deschide iar și iar”!
Zi de sărbătoare: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – purtătorul de biruință. A fost sărbătoarea hramului Bisericii Ortodoxe din localitatea hunedoreană Teliucu Inferior (paroh pr. dr. Achim Alin Nicușor). În Biserica frumos amenajată, lume multă. De pe fețele celor prezenți desprindeai bucuria zilei, dorința pentru o viață deplină, cu credință în Dumnezeu, care să înflorească în grădina nemuririi, mereu luminoasă, fericită și biruitoare. Vedeam cum din ochii credincioșilor izvora o dragoste creștină – izvorul tuturor virtuților care parcă topea zidurile de gheață ale egoismului și îi unea printr-o unitate de credință ortodoxă și o armonie desăvârșită. Cerând ajutorul Marelui Mucenic Gheorghe păreau a fi iubitori, smeriți, înțelegători, iertători – vrednici înfăptuitori ai credinței strămoșești. Implementarea în această sărbătoare creștină a proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” s-a constituit într-o zi a cântecului religios, urmare a interpretării de către tânăra Oprea Mihaela a unui frumos grupaj de pricesne, oferirea auditoriului unui suflu generator de lumină, iubire și speranță în Dumnezeu, pentru care a primit Diploma de Onoare „DRAG DE DUMNEZEU”. Organizatorii proiectului au fost Episcopia Devei și Hunedoarei (Preasfințitul Părinte Nestor), Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și „Accent Media” Deva (director Cornel Poenar), iar diploma i s-a oferit pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viața în Hristos, viața în duh și adevăr. Au mai primit diplome din partea organizatorilor proiectului pr. dr. Achim Alin Nicușor și primarul comunei, ing. Pupeză Daniel Gheorghe, pentru „promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria și glia strămoșească, permanent respect de suflet și credință pentru trecutul glorios al poporului român”, iar consilierul local, Nistor Maria Luminița, pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații. …. Totul a fost la Biserica Ortodoxă din Teliucu Inferior o reușită – ne-a declarat consilierul local, Florin Zepa – iar Sfintele Paști pe care le așteptăm, sperăm să fie o înălțare a gândurilor și năzuințelor noastre de întărirea convingerii în posibilitatea dobândirii fericirii și vieții veșnice. Prin ascultarea cuvântului lui Dumnezeu vom culege roadele mântuirii.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
De la prof. ing. Dumitru Micșoniu (în calitate de responsabil proiect) am primit date cu privire la diseminarea proiectului Erasmus + de la Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan (director, prof. Florin-Iosif Popescu. Astfel, am aflat că în localitatea Granada, Spania, a avut loc prima activitate în cadrul proiectului Erasmus + 2023-1-RO01-KA121-VET-000118495, la care au participat, din partea Liceului Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan, 4 elevi din clasa a XII-a, domeniul: Mecanică, calificarea: Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații, 4 elevi din clasa a XII-a, domeniul: Electromecanică, calificarea: Tehnician electromecanic, 4 elevi din clasa a XI-a – învățământ profesional special, domeniul: Mecanică, calificarea: Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic, însoțiți de un cadru didactic, precum și 2 cadre didactice care au participat în Job Shadowing. În localitatea Paphos, Cipru, s-a desfășurat a doua activitate în cadrul proiectului Erasmus + 2023-1-RO01-KA121-VET-000118495, la care au participat, din partea Liceului Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan, 14 elevi din clasa a X-a și a XI-a – învățământ profesional, domeniul: Mecanică, calificarea: Mecanic auto, însoțiți de două cadre didactice. În timpul stagiilor au fost atinse următoarele obiective: dezvoltarea competențelor tehnice generale și specializate ale elevilor participanți într-un mediu competitiv, astfel încât aceștia să atingă standardele din SPP și să adapteze la cerințele pieței muncii; îmbogățirea experienței personale a competențelor cheie și a celor transversale prin contactul cu o altă realitate europeană, pentru elevii proveniți din medii sociale vulnerabile; creșterea calității practicilor de formare profesională prin participarea profesorilor VET la acțiuni de formare în parteneriat transnațional în scopul corelării ofertei de formare cu piața muncii. Datele obținute reflectă doar punctul de vedere al responsabilului de proiect, iar Comisia Europeană și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conţinutul informaţiilor respective.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Luni, 22 aprilie 2024, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a debutat Săptămâna Națională a Bibliotecilor cu lansarea volumului de versuri „Hoața de rime” semnat de Nicoleta Surdei – Sibilla și vernisajul expoziției de artă „Salonul de Primăvară, ed. a VII-a. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu. Invitații au beneficiat de prezentări excepționale susținute de protos. dr. Ioanichie Petrică de la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova, Erwin Josef Țigla, pr. drd. Valentin Costea, pr. dr. Daniel Crecan, prof. dr. Liana Ferciug, Mihai Chiper, Nicolae Marișescu și poetul Iulian Barbu, dar și de către artiști plastici expozanți în Salonul de primăvară, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coord. Doina&Gustav Hlinka: Ana Viorica Farkaș, Eleonora și Gabriel Hoduț, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Maria Tudur, Gabriela Surugiu și Nicolae Potocean (NIK). Iată, deci, în preambulul Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor și a Zilei Bibliotecarului, la biblioteca din Bocșa a fost prezentat un autor și a fost lansată o carte: „Hoața de rime” de Nicoleta Surdei. Și voi începe prezentarea autoarei tocmai cu o mărturisire a acesteia:„De ce scriu? De durere de a nu avea destul timp de dăruit,… de bucurie îndelung dăruitoare… ori, poate, pentru a nu lăsa florile gândurilor cu parfum de poezie să se risipească… Scriu? Mai degrabă sunt un păstrător, adun și aștern, ofer din preaplinul emoțiilor și sentimentelor, cu timiditatea de a nu mă face înțeleasă, cu teama de a nu avea îndeajuns frumos de dăruit, cu nădejdea că, poate, cândva, voi prinde curajul de-a întinde aripile spre fermecatul tărâm al poemelor…” Nicoleta Surdei ( Sibilla), cea mai „nouă” colaboratoare a revistei „Bocșa culturală” este născută la Reșița (Caraș-Severin) în 31 decembrie 1969, este funcționar administrativ, absolventă a Facultății de Psihologie din Timișoara, trăiește, muncește și creează la Reșița. Când vorbim despre creativitate în cazul Nicoletei Surdei, facem referire la pasiunea sa pentru poezie – adică, scrie poezie -, precum și la pasiunea pentru artă – pictează. Ca artist, Nicoleta Surdei a urmat cursurile de pictură, desen și sculptură în lut la Școala Populară de Arte Reșița, clasa prof. Petru Comisarschi, iar astăzi a expus o serie de lucrări – pictură în acril, reprezentând natura, flori, peisaje. Ca poet și artist, Nicoleta Surdei semnează sub pseudonimul Sibilla, și debutează în revista „Zâmbetul speranței” în 2005, apoi în „Confluențe” de la Oravița (2019) și, prinzând curaj, o regăsim cu versuri în Revista „Arte”, revistă de cultură europeană, Oravița (dir. Ionel Bota), „Mărturii maramureșene”: revistă de cultură, tradiție și atitudine civică, apare la Cluj-Napoca; „Sintagme codrene” : revistă europeană de literatură, artă, istorie, religie și tradiții, Baia Mare; „Reflex”: revistă de artă, cultură, civilizație. Reșița (dir. Ada D. Cruceanu Chiseliță); „Bocșa culturală” (dir. Gabriela Șerban). De asemenea, participă la festivaluri de poezie din țară și străinătate, competiții literare în care adesea iese câștigătoare, astfel că o regăsim și în câteva antologii ale acestor festivaluri: Antologia „Dansul liric al primăverii” realizată de Asociația Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice.- Galați: Boem@, 2023, p. 257 – 264; Antologia Festivalului Internațional de Creație Literară „Grigore Vieru – Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi!”, ediția a XI-a.- București: Editura Ro.cart, 2023, p. 479 – 481. Editorial debutează în anul 2024 cu volumul de versuri Hoața de rime”, volum apărut la Editura Boem@ din Galați, lansat recent la Muzeul Banatului Montan din Reșița, despre care editorul Petre Rău scrie: „Admir de fiecare dată o lucrare poetică în care, pe lângă o prozodie de calitate, întâlnesc și un respect special pentru „truda” rimei. Volumul de versuri al Nicoletei Surdei […] ar putea fi caracterizat printr-un astfel de respect care, până la urmă, nu este altceva decât o reverență pentru ceea ce numim poezie. La primul său volum, autoarea ne oferă suficiente motive de bucurie literară, redându-ne, pasional și cu deplină sinceritate artistică, expresia vie a trăirilor și emoțiilor personale și invitându-ne totodată la relaxare și meditație, în versuri pline de adâncime și savoare lirică.” Personalitate vulcanică, Nicoleta Surdei impresionează și ca artist prin originalitate și prin nuanțe puternice, prin culori tari, lucru sesizat de invitați și reliefat de protos. dr. Ioanichie Petrică. Un eveniment de suflet prin care a fost evidențiat, încă o dată, faptul că biblioteca este spațiul în care se împletesc armonios artele; că pictura poate fi poezie, iar versul înseamnă artă. Și, în prag de sărbătoare a Cărții și a Bibliotecarului, a fost subliniată, încă o dată, importanța deosebită a acestora în viața comunității, deoarece, cartea rămâne „cea mai fină daltă ce îți sculptează mintea”! La mulți ani, dragi colegi bibliotecari! La mulți ani, tuturor colegilor slujitori ai cărții și ai cuvântului scris!
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și asociația Inițiativa Ecologistă Europeană, împreună cu Universitatea Ecologică București, au marcat Ziua Pământului 2024 printr-un forum-eveniment, care a reunit în aula instituției de învățământ superior factori de decizie din mediul guvernamental, reprezentanți non-guvernamentali și ai mediului antreprenorial, jurnaliști și studenți, pentru dezbateri constructive pe tema manifestării din acest an – „Planeta versus plastic”, precum și pe marginea temelor protejării mediului înconjurător.
Forumul de la București destinat conservării naturii a inclus intervenții ale unor personalități publice implicate în tematica de mediu, care au relevat importanța acțiunii urgente și concentrate pentru salvarea Terrei de efectele acțiunilor umane care dăunează ecosistemelor și sănătății. „Ceea ce facem noi este vital; generațiile care vin au dreptul să trăiască cel puțin la fel de bine, dacă nu mai bine decât noi. Vorbim aici despre ceea ce putem face fiecare pentru sănătatea noastră și pentru planetă”, a punctat Lavinia Șandru, președinte al Inițiativei Ecologiste Europene.
Tema globală pentru Ziua Pământului 2024 unește studenți, părinți, întreprinderi, guverne, biserici, sindicate și ONG-uri, într-un angajament ferm de a cere sfârșitul materialelor plastice, printr-o reducere cu 60% a producției de plastic până în 2040 și un obiectiv final de a construi un viitor fără plastic pentru generațiile viitoare. „Salutăm și ne alăturăm cu întreaga noastră determinare noului demers al asociației Inițativa Ecologistă Europeană, care se angajază din nou, salutar, într-un nou demers public de trezire a conștiințelor plenare. Mulțumim conducerii Universității Ecologice din București, domnului profesor Mircea Duțu, președintele Senatului acesteia – suntem onorați că domnul profesor universitar este și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și că ne este alături mereu. Ziua Pământului nu este o manifestare de circumstanță, una festivistă, este un moment de re-conștientizare a obligațiilor noastre, ale celor care ne-am născut și existăm în acestă structură energetică – Terra. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să-l întreținem permanent, pentru siguranța viitorului omenirii. Noi, mass-media, UZPR, structură asociativă de creație, ne-am asumat și misiunea de utilitate publică, cea educativă, de a promova și de a influența o schimbare de comportament social al viitoarelor generații de adulți în atitudinea lor față de mediul înconjurător, față de alte probleme grave ale societății, ale prezentului. Este necesar să reușim să determinăm o implicare majoră, activă și curajoasă față de toate pericolele care amenință însăși existența omenirii și pe care, de cele mai multe ori, ni le creăm singuri. Este puțin de vorbit, dar mult de făcut”, a punctat Sorin Stanciu, președinte al UZPR.
Poluarea, schimbările climatice, încălzirea globală, alături de războaie, sunt amenințări de primă mpărime ale vieții pe Pământ. „Inițiativa Ziua Pământului a pornit din amfiteatrele americane în 1970; în acest an subliniem importanța acțiunii hotărâte împotriva plasticului”, a subliniat prof. univ. dr. Mircea Duțu, insistând asupra importanței școlii în formarea unei mentalități ecologice. La rândul său, Florin Spătaru, consilier al premierului, a menționat faptul că „Ziua Pământului este o zi a sustenabilității și aceasta nu se poate atinge decât cu ajutorul cercetării, al minților dumneavoastră și al decidenților politici. Putem fi ambasadorii unei economii verzi la nivel european și mondial. Să facem din Ziua Pământului fiecare zi a vieții noastre!”.
Un mesaj important a venit de la Cristiana Pașca-Palmer, fost ministru al Mediului, semnatar, în numele României, al Acordului de la Paris, absolventă a Universității Ecologice București: „Tema din acest an este una foarte stingentă, multe ecosisteme sunt complet sufocate de plastic; nu este nevoie să așteptăm un tratat internațional de combatere a poluării cu plastic pentru a acționa. Urmărim ca economia verde și dezvoltarea durabilă să fie în beneficiul tuturor oamenilor”.
Lucrările Forumului de la București au fost transmise în mediul online și reflectate de partenerii din media scrisă și audiovizuală („Antena3 CNN”, „Canal 33”, „Realitatea Plus”, „Jurnalul”, „Gândul”, „Ultima Oră”, „Inițiativa Verde”, „Ziua News”).
Sâmbătă, 20 aprilie, 2024, ora 11, la Uzdin, Serbia în incinta clădirii ,,Centrul Pastoral” a avut loc Simpozionul Internațional ,,OAMENI DE SEAMĂ AI BANATULUI”, ediția a XXIX-a- Societatea Literar- Artistică ,,Tibiscus” din Uzdin–Voivodina-Serbia, președinte Vasile Barbu.
Felicitări pentru organizatori!Felicitări pentru toți cei care au participat la acest eveniment de suflet!
*Cultura provine de la cuvântul latin colere, se traduce prin „a cultiva/„a onora”, această activitate umană este esențială pentru toți oamenii, ea reprezintă identitatea orașelor, regiunilor în care trăim, reprezintă cheia tuturor posibilităților unui loc de a se dezvolta în toate domeniile, cultura este vitală pentru toate țările, patrimoniul cultural este un element- cheie al imaginii localității în care trăim. Cultura constituie cea mai populară temă, este foarte important să susținem și să întărim „Vocile” celor care iubesc cu adevărat cultura și care realizează din suflet și iubire lucruri importante pentru societate, să-i sprijinim pe toți oamenii care își dedică viața convingerilor transmise viitoarelor generații, este nevoie de cultivarea tuturor valorilor.*
Și ce oameni nemaipomeniți, cu suflet mare și inima curată sunt frații noștri din Uzdin! Respect și considerație, dragi prieteni români!
( La intrarea în țară, o doamnă foarte drăguță de la vamă ne-a întrebat de unde venim, i-am răspuns că venim de la un simpozion organizat de domnul Vasile Barbu la Uzdin, cu zâmbetul pe buze și fericită ne-a felicitat pentru aceste lucruri nemaipomenite, i se citea pe față bucuria. I-am mulțumit!)
Biserica Ortodoxă a rânduit zile anume și slujbe de rugăciune pentru pomenirea morților. Astfel, a intrat în tradiție ca în perioada Postului Sfintelor Paști, la Biserica Ortodoxă din localitatea Cinciș-Cerna – Hunedoara, (preot paroh Apetroie Cosmin Gabriel) să se oficieze o slujbă de pomenire, un parastas, pentru Doru Dinu Glăvan (foto) – fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, trecut mult prea devreme în Lumea Veșniciei. Așa se face că am consemnat recent acest moment religios pentru omul care s-a dovedit un bun creștin care și-a adăpat sufletul din izvoarele drept măritoare ale credinței ortodoxe. Doru Dinu Glăvan a fost un reputat jurnalist caracterizat de sinceritate, bunătate și blândețe care avea înviorată în suflet îndrăzneala și mărturisirea dreptei credințe ortodoxe. Prin slujba parastasului, cântări de laudă și rugăciune a fost astfel cinstit creștinește, în timp ce pilda vieții lui va stărui în aplicarea în suflet a virtuților creștine de către toți cei care l-au cunoscut și apreciat.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR Foto: Nicolae Șișu
UZPR CARAS SEVERIN 
