Luni, 22 aprilie 2024, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a debutat Săptămâna Națională a Bibliotecilor cu lansarea volumului de versuri „Hoața de rime” semnat de Nicoleta Surdei – Sibilla și vernisajul expoziției de artă „Salonul de Primăvară, ed. a VII-a.
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Invitații au beneficiat de prezentări excepționale susținute de protos. dr. Ioanichie Petrică de la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova, Erwin Josef Țigla, pr. drd. Valentin Costea, pr. dr. Daniel Crecan, prof. dr. Liana Ferciug, Mihai Chiper, Nicolae Marișescu și poetul Iulian Barbu, dar și de către artiști plastici expozanți în Salonul de primăvară, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coord. Doina&Gustav Hlinka: Ana Viorica Farkaș, Eleonora și Gabriel Hoduț, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Maria Tudur, Gabriela Surugiu și Nicolae Potocean (NIK). 
Iată, deci, în preambulul Zilei Internaționale a Cărții și  a Dreptului de Autor și a Zilei Bibliotecarului, la biblioteca din Bocșa a fost prezentat un autor și a fost lansată o carte: „Hoața de rime” de Nicoleta Surdei.
Și voi începe prezentarea autoarei tocmai cu o mărturisire a acesteia:„De ce scriu? De durere de a nu avea destul timp de dăruit,… de bucurie îndelung dăruitoare… ori, poate, pentru a nu lăsa florile gândurilor cu parfum de poezie să se risipească… Scriu? Mai degrabă sunt un păstrător, adun și aștern, ofer din preaplinul emoțiilor și sentimentelor, cu timiditatea de a nu mă face înțeleasă, cu teama de a nu avea îndeajuns frumos de dăruit, cu nădejdea că, poate, cândva, voi prinde curajul de-a întinde aripile spre fermecatul tărâm al poemelor…”
Nicoleta Surdei ( Sibilla), cea mai „nouă” colaboratoare a revistei „Bocșa culturală” este născută la Reșița (Caraș-Severin) în 31 decembrie 1969, este funcționar administrativ, absolventă a Facultății de Psihologie din Timișoara, trăiește, muncește și creează la Reșița.
Când vorbim despre creativitate în cazul Nicoletei Surdei, facem referire la pasiunea sa pentru poezie – adică, scrie poezie -, precum și la pasiunea pentru artă – pictează.
Ca artist, Nicoleta Surdei a urmat cursurile de pictură, desen și sculptură în lut la Școala Populară de Arte Reșița, clasa prof. Petru Comisarschi, iar astăzi a expus o serie de lucrări – pictură în acril, reprezentând natura, flori, peisaje.
Ca poet și artist, Nicoleta Surdei semnează sub pseudonimul Sibilla, și debutează în revista „Zâmbetul speranței” în 2005, apoi în  „Confluențe” de la Oravița (2019) și, prinzând curaj, o regăsim cu versuri în  Revista „Arte”, revistă de cultură europeană, Oravița (dir. Ionel Bota), „Mărturii maramureșene”: revistă de cultură, tradiție și atitudine civică, apare la Cluj-Napoca; „Sintagme codrene” : revistă europeană de literatură, artă, istorie, religie și tradiții, Baia Mare; „Reflex”: revistă de artă, cultură, civilizație. Reșița (dir. Ada D. Cruceanu Chiseliță); „Bocșa culturală” (dir. Gabriela Șerban).
De asemenea, participă la festivaluri de poezie din țară și străinătate, competiții literare în care adesea iese câștigătoare, astfel că o regăsim și în câteva antologii ale acestor festivaluri: Antologia „Dansul liric al primăverii” realizată de Asociația Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice.- Galați: Boem@, 2023, p. 257 – 264; Antologia Festivalului Internațional de Creație Literară „Grigore Vieru – Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi!”, ediția a XI-a.- București: Editura Ro.cart, 2023, p. 479 – 481.
Editorial debutează în anul 2024 cu volumul de versuri Hoața de rime”, volum apărut la Editura Boem@ din Galați, lansat recent la Muzeul Banatului Montan din Reșița, despre care editorul Petre Rău scrie: „Admir de fiecare dată o lucrare poetică în care, pe lângă o prozodie de calitate, întâlnesc și un respect special pentru „truda” rimei. Volumul de versuri al Nicoletei Surdei […] ar putea fi caracterizat printr-un astfel de respect care, până la urmă, nu este altceva decât o reverență pentru ceea ce numim poezie. La primul său volum, autoarea ne oferă suficiente motive de bucurie literară, redându-ne, pasional și cu deplină sinceritate artistică, expresia vie a trăirilor și emoțiilor personale și invitându-ne totodată la relaxare și meditație, în versuri pline de adâncime și savoare lirică.”
Personalitate vulcanică, Nicoleta Surdei impresionează și ca artist prin originalitate și prin nuanțe puternice, prin culori tari, lucru sesizat de invitați și reliefat de protos. dr. Ioanichie Petrică.
Un eveniment de suflet prin care a fost evidențiat, încă o dată, faptul că biblioteca este spațiul în care se împletesc armonios artele; că pictura poate fi poezie, iar versul înseamnă artă. Și, în prag de sărbătoare a Cărții și a Bibliotecarului, a fost subliniată, încă o dată, importanța deosebită a acestora în viața comunității, deoarece, cartea rămâne „cea mai fină daltă ce îți sculptează mintea”!
La mulți ani, dragi colegi bibliotecari!
La mulți ani, tuturor colegilor slujitori ai cărții și ai cuvântului scris!

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și asociația Inițiativa Ecologistă Europeană, împreună cu Universitatea Ecologică București, au marcat Ziua Pământului 2024 printr-un forum-eveniment, care a reunit în aula instituției de învățământ superior factori de decizie din mediul guvernamental, reprezentanți non-guvernamentali și ai mediului antreprenorial, jurnaliști și studenți, pentru dezbateri constructive pe tema manifestării din acest an – „Planeta versus plastic”, precum și pe marginea temelor protejării mediului înconjurător.

Forumul de la București destinat conservării naturii a inclus intervenții ale unor personalități publice implicate în tematica de mediu, care au relevat importanța acțiunii urgente și concentrate pentru salvarea Terrei de efectele acțiunilor umane care dăunează ecosistemelor și sănătății. „Ceea ce facem noi este vital; generațiile care vin au dreptul să trăiască cel puțin la fel de bine, dacă nu mai bine decât noi. Vorbim aici despre ceea ce putem face fiecare pentru sănătatea noastră și pentru planetă”, a punctat Lavinia Șandru, președinte al Inițiativei Ecologiste Europene.

Tema globală pentru Ziua Pământului 2024 unește studenți, părinți, întreprinderi, guverne, biserici, sindicate și ONG-uri, într-un angajament ferm de a cere sfârșitul materialelor plastice, printr-o reducere cu 60% a producției de plastic până în 2040 și un obiectiv final de a construi un viitor fără plastic pentru generațiile viitoare. „Salutăm și ne alăturăm cu întreaga noastră determinare noului demers al asociației Inițativa Ecologistă Europeană, care se angajază din nou, salutar, într-un nou demers public de trezire a conștiințelor plenare. Mulțumim conducerii Universității Ecologice din București, domnului profesor Mircea Duțu, președintele Senatului acesteia – suntem onorați că domnul profesor universitar este și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și că ne este alături mereu. Ziua Pământului nu este o manifestare de circumstanță, una festivistă, este un moment de re-conștientizare a obligațiilor noastre, ale celor care ne-am născut și existăm în acestă structură energetică – Terra. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să-l întreținem permanent, pentru siguranța viitorului omenirii. Noi, mass-media, UZPR, structură asociativă de creație, ne-am asumat și misiunea de utilitate publică, cea educativă, de a promova și de a influența o schimbare de comportament social al viitoarelor generații de adulți în atitudinea lor față de mediul înconjurător, față de alte probleme grave ale societății, ale prezentului. Este necesar să reușim să determinăm o implicare majoră, activă și curajoasă față de toate pericolele care amenință însăși existența omenirii  și pe care, de cele mai multe ori, ni le creăm singuri. Este puțin de vorbit, dar mult de făcut”, a punctat Sorin Stanciu, președinte al UZPR.

Poluarea, schimbările climatice, încălzirea globală, alături de războaie, sunt amenințări de primă mpărime ale vieții pe Pământ. „Inițiativa Ziua Pământului a pornit din amfiteatrele americane în 1970; în acest an subliniem importanța acțiunii hotărâte împotriva plasticului”, a subliniat prof. univ. dr. Mircea Duțu, insistând asupra importanței școlii în formarea unei mentalități ecologice. La rândul său, Florin Spătaru, consilier al premierului, a menționat faptul că „Ziua Pământului este o zi a sustenabilității și aceasta nu se poate atinge decât cu ajutorul cercetării, al minților dumneavoastră și al decidenților politici. Putem fi ambasadorii unei economii verzi la nivel european și mondial. Să facem din Ziua Pământului fiecare zi a vieții noastre!”.

Un mesaj important a venit de la Cristiana Pașca-Palmer, fost ministru al Mediului, semnatar, în numele României, al Acordului de la Paris, absolventă a Universității Ecologice București: „Tema din acest an este una foarte stingentă, multe ecosisteme sunt complet sufocate de plastic; nu este nevoie să așteptăm un tratat internațional de combatere a poluării cu plastic pentru a acționa. Urmărim ca economia verde și dezvoltarea durabilă să fie în beneficiul tuturor oamenilor”.

Lucrările Forumului de la București au fost transmise în mediul online și reflectate de partenerii din media scrisă și audiovizuală („Antena3 CNN”, „Canal 33”, „Realitatea Plus”, „Jurnalul”, „Gândul”, „Ultima Oră”, „Inițiativa Verde”, „Ziua News”).

Roxana Istudor

Foto: Tanța Tănăsescu

Sâmbătă, 20 aprilie, 2024, ora 11, la Uzdin, Serbia în incinta clădirii ,,Centrul Pastoral” a avut loc Simpozionul Internațional ,,OAMENI DE SEAMĂ AI BANATULUI”, ediția a XXIX-a- Societatea Literar- Artistică ,,Tibiscus” din Uzdin–Voivodina-Serbia, președinte Vasile Barbu.

Felicitări pentru organizatori!Felicitări pentru toți cei care au participat la acest eveniment de suflet!

*Cultura provine de la cuvântul latin colere, se traduce prin „a cultiva/„a onora”, această activitate umană este esențială pentru toți oamenii, ea reprezintă identitatea orașelor, regiunilor în care trăim, reprezintă cheia tuturor posibilităților unui loc de a se dezvolta în toate domeniile, cultura este vitală pentru toate țările, patrimoniul cultural este un element- cheie al imaginii localității în care trăim. Cultura constituie cea mai populară temă, este foarte important să susținem și să întărim „Vocile” celor care iubesc cu adevărat cultura și care realizează din suflet și iubire lucruri importante pentru societate, să-i sprijinim pe toți oamenii care își dedică viața convingerilor transmise viitoarelor generații, este nevoie de cultivarea tuturor valorilor.*

Și ce oameni nemaipomeniți, cu suflet mare și inima curată sunt frații noștri din Uzdin! Respect și considerație, dragi prieteni români!

( La intrarea în țară, o doamnă foarte drăguță de la vamă ne-a întrebat de unde venim, i-am răspuns că venim de la un simpozion organizat de domnul Vasile Barbu la Uzdin, cu zâmbetul pe buze și fericită ne-a felicitat pentru aceste lucruri nemaipomenite, i se citea pe față bucuria. I-am mulțumit!)

Maria ROGOBETE  MEMBRU UZPR  LUGOJ  21.04.2024

Biserica Ortodoxă a rânduit zile anume și slujbe de rugăciune pentru pomenirea morților.
Astfel, a intrat în tradiție ca în perioada Postului Sfintelor Paști, la Biserica Ortodoxă din localitatea Cinciș-Cerna – Hunedoara, (preot paroh Apetroie Cosmin Gabriel) să se oficieze o slujbă de pomenire, un parastas, pentru Doru Dinu Glăvan (foto) – fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, trecut mult prea devreme în Lumea Veșniciei.
Așa se face că am consemnat recent acest moment religios pentru omul care s-a dovedit un bun creștin care și-a adăpat sufletul din izvoarele drept măritoare ale credinței ortodoxe.
Doru Dinu Glăvan a fost un reputat jurnalist caracterizat de sinceritate, bunătate și blândețe care avea înviorată în suflet îndrăzneala și mărturisirea dreptei credințe ortodoxe.
Prin slujba parastasului, cântări de laudă și rugăciune a fost astfel cinstit creștinește, în timp ce pilda vieții lui va stărui în aplicarea în suflet a virtuților creștine de către toți cei care l-au cunoscut și apreciat.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Foto: Nicolae Șișu

Recent, la Sediul Uniunii Bulgarilor din Banat, România din Timișoara, (o gazdă generoasă, receptivă) în prezența a numeroși oameni de specialitate în domeniul academic, științific dar și a iubitorilor de inedit și continuă cunoaștere a evoluției omenirii în contextul in care oamenii au forța de a privi și înțelege necunoscutul și de a găsi acolo resurse noi pentru creativitate și inovare a fost prezentată cartea ,,Proiectarea succesului—Realizarea imposibilului”de Paul Bock și Vichentie Maniov, ca a treia carte din seria ; Antreprenoriat inovativ—Dincolo de limitele cunoașterii și Provocarea și puterea incertitudinii.
Eveniment de excepție organizat de Academia Română, Filiala Timișoara, Comitetul pentru Istoria și Filosofia Științai și Tehnicii, Filiala CRIFST Timișoara în colaborare cu Uniunea Bulgară din Banat-România. Menționăm faptul că autorii Paul Bock PE-Los Angeles și Vichentie Manoiv, conf.univ.dr.ing . au fost colegi și buni prieteni din timpul studenției, la Facultatea de Construcții a Universității din Timișoara, dar au urmat căi diferite în viață, Vichentie în România, iar Paul în Statele Unite ale Americii. Ambii și-au dedicat viața activităților antreprenoriale și inovației și au fondat multe companii. De astfel de-acolo din America ne-a transmis prin Video un mesaj emoționant ca un semn că este cu sufletul și gândul aproape de noi. Mulțumim, domnule Paul .
Începând din anul 2016, împreună a dezvoltat o colaborare strânsă și intense. Ei au îmbrățișat noile tehnologii de comunicare și au învins distanța, care astfel și-a pierdut să fie un obstacol în activitatea lor creativă. Motivați de dorința de a transmite și altora cunoștințele și experiența lor, într-o scurtă perioadă de patru ani, au creat și publicat cu trei cărți în limbile română și engleză.
Evenimentul a fost deschis de domnul Gheorghe Nacov, reprezentant al minorității bulgare în Banat, președinte Uniunea Bulgară din Banat, România, debutat în parlamentul României și consul onorific al Bulgariei în România.
Din alocuțiunile rostite referitoare la conținutul și mesajul acestei lucrări reprezentativă în domeniul antreprenoriatului și inovației, de către domnii,prof.univ.dr.ing. Horia Popa. Vicepreședinte CRIFST Timișoara și prof.univ.dr.ec. Ioan Petrișor, membru CRIFST Timișoara am reținut următoarele:
,,Dincolo de ,,triumful succesului și agonia înfrângerii”cartea reprezintă o călătorie într-o lume plină de miracole dar și enigme. Drumul de la idee la soluție este presărat cu obstacole și constrângeri. De aceea pentru a ajunge de la idee la soluție, progres și success este necesar un ingredient important, perseverență fără de care în niciun domeniu nu poți reuși”.
,,Lumea în care trăim este în continua schimbare, iar oamenii încearcă să se adapteze la provocările pe care le adduce schimbarea. Dar adaptarea nu este ușoară, deoarece oamenii nu se mulțumesc să accepte, pur și simplu noile situații ci caută în mod constant să-și îmbunătățească mereu calitatea vieții”.
Așadar vă recomandăm această carte ,, Proiectarea succesului- Realizarea imposibilului ”2024, editura, cosmopolitan art,Timișoara, ca pe o șansă de a vă putea controla viitorul.
În partea a doua invitații au participat la un PANEL cu o abordare inedită, provocatoare cu o tematică destul de controversată care ne pune ,,roțile minții” în mișcare ,,Inteligența hibridă (umană și artificială) aplicată, despre care cu certitudine, vom reveni în curând cu noutăți.

Dumitru BUȚOI/ UZPR

Miercuri 17 aprilie 2024, la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia, a avut loc manifestarea școlară intitulată: ATELIER PENTRU DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR PRACTICE ÎN PREDAREA/ÎNVĂȚAREA ISTORIEI/ISTORIEI EVREILOR ȘI A HOLOCAUSTULUI ÎN UNITĂȚILE ȘCOLARE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN. Organizatorii acestei activități: Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia și Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova. Alături de organizatori, au participat cadre didactice și elevi din unitățile școlare din jud. Caraș-Severin; au mai participat ca invitați, reprezentanți ai administrației locale din Mehadia, reprezentanți ai presei locale și foști elevi ai Liceului Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia.
Conform Ordinului Ministrului 5344/09.08.2023, începând cu anul școlar 2023-2024, tema Holocaustului a devenit disciplină școlară obligatorie pentru clasa a XI-a, și a XII-a, purtând denumirea: „Istoria Evreilor. Holocaustul”. Din motivarea necesității introducerii acestei discipline, reținem din nota de prezentare a respectivului ordin: „Holocaustul în planul-cadru de învățământ are drept scop dobândirea de competențe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile evreilor din România.” În spiritul acestui considerent s-au desfășurat și acțiunile manifestării de la Mehadia. Câteva dintre temele abordate de către organizatori în cuprinsul activității:

– Explorarea trecutului prin folosirea „Jurnalului Annei Frank” ca sursă istorică, în studiul de caz: Holocaustul, la clasa a VII-a; activitate demonstrativă coordonată de prof. Dr. Gabriela Violeta Bica și susținută de elevii clasei a VII-a, din Centrul Județean de Excelență Caraș-Severin, filiala Teregova ( Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie”).

– „Holocaustul uitat?”, lecție de aprofundare propusă de prof. Ionela Mihaela Domilescu și realizată împreună cu elevii clasei a XI-a, de la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia;

– „Take, Ianke și Cadâr”, moment scenic transpus de elevii clasei a VII-a de la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia, sub îndrumarea prof. Maria Panduru;

-Integrare, nu discriminare! Un exercițiu de educație civică propus de prof. Iancuța Ancuța și realizat de elevii clasei a VIII-a de la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia;

– ,,La porțile istoriei”, o secvență alegorică, pregătită de prof. Ana Zeicu împreună cu elevii claselor a VI-a și a IX-a, de la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia;

Un moment cheie, important pentru aprofundarea și cimentarea noilor cunoștințe, a fost participarea, prin video-conferință, a Prof. Dr. Raphael VAGO, de la Departamentul de istorie a Universității din Tel Aviv, Israel; Născut la Cluj, în anul 1946, Raphael VAGO este un istoric româno-israelian, cercetător în antisemitism, integrare europeană, minorități în Europa, Holocaustul și antisemitismul modern.

Inițiatorii și coordonatori acestui atelier au fost: Prof. Dr. Gabriela Violeta Bica și Prof. Ionela Mihaela Domilescu.

Constantin VLAICU/UZPR

22 aprilie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Sărbătorim în avanpremieră Ziua internațională a cărții și a Dreptului de Autori, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie), prin prezentarea cărții-album „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea de a 126-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

 

22. April 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

23. April: Welttag des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien. Im Vorfeld eine Buch-Albumpräsentation: „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, Herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla als 126. Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”.

 

Miercuri, 17 aprilie 2024, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa s-a desfășurat un eveniment de și pentru suflet! Profesorul pastor Daniel Bărnuț s-a aflat la ceasul mărturisirilor acasă, la Bocșa, în cadrul proiectului „Să ne prețuim valorile!”
În această frumoasă perioadă pre-pascală, au fost binevenite cântecele creștine intonate de tinerii Liceului Teologic Baptist Reșița!

Seria prezentărilor de cărți și autori sub genericul „Să ne prețuim valorile!” inițiată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local și al primarului Mirel Patriciu Pascu a continuat miercuri, 17 aprilie 2024, cu o întâlnire de excepție, invitatul fiind unul dintre bocșenii de seamă  care trăiește și muncește alături de frumoasa sa familie în Reșița. Este vorba despre profesorul pastor Daniel Bărnuț, important slujitor pe tărâm educațional, dar și religios.
Daniel Bărnuț s-a născut în 26 noiembrie 1964 la Bocșa, județul Caraș-Severin, din părinții Vasile și Rafila.
A urmat cursurile Școlii Generale nr. 1 din Bocșa Română, avându-i dascăli pe Achim Gherga, pe înv. Nedin sau importanți profesori precum dna. Suba și dna Minerva Trandafir.
A urmat, apoi, cursurile Liceului Industrial nr. 2 din Caransebeș, clasa de silvicultură (1979 – 1983) și Institutul Teologic Baptist de Grad Universitar București, susținându-și aici și licența (1989 – 1993).
De asemenea, deține un master în teologie, ca bursier urmând cursuri postuniversitare la Universitatea Oxford din Marea Britanie (Master in Theology, MTh. – Oxford University-Cardiff University –1997-2002 – Eastern European Scholarship).
Urmând pașii unei cariere de succes, îl găsim bursier al Universității București, doctorand în filosofie, coord. prof. univ. dr. Otniel Ioan Bunaciu și prof. univ. dr. Daniel Barbu, iar din martie 2024 este absolvent al Universității din București. Școala Doctorală de Studii Teologice și Studii Religioase cu teza intitulată: „ În lume, dar nu ai lumii – perspectivă teologică asupra relației dintre ecclesia și polis în bisericile baptiste din Banatul Montan 1920 – 1925”, coordonator științific fiind prof. univ. dr. habil. Otniel Ioan Bunaciu.
Dl. Daniel Bărnuț este căsătorit cu Bărnuț Elisabeta (Dorina) și au doi copii: Emanuel-Dorin și Filip-Daniel.
Este o personalitate remarcantă a Caraș-Severinului, caracterizându-l seriozitatea și buna-cuviință, iar motto-ul domniei sale este unul grăitor: II Corinteni 12:15 Eu voi cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui în totul și pe mine însumi pentru sufletele voastre.
Este păstor al Bisericii Creștine Baptiste Nr 1 Reșița din 1993; profesor la Liceul Teologic Baptist din 1995; Membru al OXFORD UNION SOCIETY; Fondator și președintele Bordului de conducere al Liceului Teologic Baptist Reșița; Membru în Consiliul Consultativ al Inspectoratului Școlar Județean Caraș Severin; Membru în Consiliul Științific al Conferinței Internaționale Creștine „Puterea de a fi altfel”; Director al Departamentului de Învățământ Preuniversitar din cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și  Coordonator al elaborării/publicării manualelor de Religie Cultul Baptist clasele I-VIII.
Autor de cărți, putem menționa: Dicționar Grec-Român pentru studiul cuvintelor Noului Testament (Alpha-Epsilon), Cluj Napoca: Ed. Teologos, 1999; Istoria Bisericii Creștine Baptiste Nr. 1 din Reșița 1919-2019, Reșița, 2019; iar din lista eseurilor și studiilor de specialitate/cercetare voi selecta câteva, representative pentru preocupările pastorului profesor Daniel Bărnuț: Disertație Cardiff University Towards a theology for relations between Church and civil government in Romania: Beyond the Byzantine legacy.( Către o teologie pentru relațiile dintre Biserică și guvernarea civilă din România. Dincolo de moștenirea bizantină). 2002 Postmodernity- Friend or Foe, Ed. Kerk in Aktie, Utrecht, 2009;  International Journal of Applied Social Sciences – Nr.1, 2012 Beyond the Byzantine Legacy (Dincolo de moștenirea bizantină. Științe sociale aplicate, filozofie și teologie) Applied Social Sciences – Philosophy and Theology, Cambridge Scholars Publishing, UK, 2013;  Christian Values vs. Contemporary Values (Valori creștine vs. Valori contemporane).  București: Editura Didactică și Pedagogică, 2014; Consiliere și mentorare cu impact- Să nu renunți la ideal chiar dacă mentorul o face, Seria AUTENTIC, Timișoara:  Editura de Vest, 2021; Jurnal Teologic Facultatea Teologie Baptistă-Universitatea București Practical Theology – Qualitative Research, Teologie Practică – Cercetare Calitativă. Vol 20, Nr 3 (2021): 183-197; Arhiva Baptistă Tineretul baptist între theoria și praxis Reșița -prima jumătate a secolului XX, Nr.9, decembrie 2021; Altarul Reîntregirii – Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Testimony of the Church in Postmodernity – opportunities and dangers = Mărturia Bisericii în postmodernitate – oportunități și pericole (în curs de publicare 2023). Tot în curs de publicare este și volumul care abordează tema lucrării de doctorat într-o variantă detaliată, complexă.
Despre invitatul prof. Daniel Bărnuț și activitatea domniei sale au vorbit dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță, Erwin Josef Țigla, dr. Mirel Patriciu Pascu – primarul orașului Bocșa, dr. Mihai Vișan, prof. Cristina Vârdău – directorul Liceului Teologic Baptist Reșița și Gabriela Șerban, gazda și moderatorul întâlnirii.
Dacă în deschiderea evenimentului copiii de la Liceul Teologic Baptist Reșița, locația Bocșa, îndrumați de doamnele profesoare, au susținut un program artistic și au încântat publicul cu glasurile lor copilărești, finalul evenimentului a aparținut tinerilor de la Liceul Teologic Baptist Reșița, coordonați de prof. Cornel Todea. Un grup coral mixt, deosebit de talentat și exersat, a bucurat sufletele participanților prin intonarea unor cântece și imnuri religioase.
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Liceul Teologic Baptist Reșița și Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local, dar și al primarului orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, prezent pe tot parcursul evenimentului și susținător al proiectului „Să ne prețuim valorile!”, proiect inițiat împreună cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în urmă cu aproape 17 ani. În cadrul acestui proiect sunt cinstiți și omagiați  oameni de seamă de ieri și de azi, care, prin activitatea desfășurată, prin faptele care-i caracterizează, prin chemare și lucrare, pot fi modele pentru cei tineri, pentru viitor.  Iar orașul Bocșa este binecuvântat cu astfel de oameni-model și are viitor!

• UZPR

Ca în fiecare an, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană marchează Ziua Pământului printr-un eveniment special. În parteneriat cu Universitatea Ecologică din București, pe 22 aprilie, de la ora 12.00, la Universitatea Ecologică din București va avea loc un Forum-eveniment dedicat Zilei Pământului, inițiativă care marchează actul de naștere al mișcării pentru protejarea mediului înconjurător.

Forumul de la București destinat conservării naturii va aduce împreună factori de decizie din mediul guvernamental, non-guvernamental și antreprenorial, pentru dezbateri constructive pe tema schimbărilor pe care România trebuie să le facă în acest context.

Evenimentul va include sesiuni de dezbatere, prezentări, networking în care să relaționeze participanți cu experiență diferită  – legislativă, executivă, administrație centrală, regională și locală, mediu de afaceri, societate civilă, mass-media.

Tema globală pentru Ziua Pământului 2024 este „Planetă versus plastic” și unește studenți, părinți, întreprinderi, guverne, biserici, sindicate și ONG-uri, într-un angajament ferm de a cere sfârșitul materialelor plastice, în numele sănătății umane și planetare, printr- o reducere cu 60% a producției de plastic și a materialelor plastice până în 2040 și un obiectiv final de a construi un viitor fără plastic pentru generațiile viitoare. „Comandamentele planetare sunt acțiunea – cu îndrăzneală – inovarea pe scară cât mai largă și implementarea în mod echitabil; toate acestea pentru viitorul planetei. Întreprinderi, guverne și cetățeni – toată lumea este responsabilă, în acest moment de răscruce, pentru crearea unui parteneriat dedicat abandonării practicilor care au adus atâtea daune mediului nostru natural, refacerii ecosistemelor și reîntoarcerii la sustenabilitate și durabilitate. Fiecare și împreună. Acestea sunt comandamentele jurnalistice care ne îndreptățesc să ne multiplicăm eforturile profesionale în numele vitorului sustenabil – al nostru și al generațiilor viitoare, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este și va fi parte a acestui efort conjugat”, a spus Sorin Stanciu, președinte al UZPR, la ediția din 2023 a marcării Zilei Pământului.

Lucrările Forumului de la București vor fi transmise live în mediul online și vor fi reflectate de partenerii din media scrisă și audiovizuală („A3CNN”, „Canal 33”, „Realitatea Plus”, „Jurnalul”, „Gândul”, „Ultima Oră”, „Inițiativa Verde”, „Ziua News”).

Postat de metarsis

Creația inversă: noul ADAM

Motto: ,,În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bârzava, dealuri, veșnicii…”  Imnul Reșiței, versuri Octavian DOCLIN, muzica Sabin PAUTZA

Marți, 23 aprilie 2024, ora 18:00, în Sala de Conferințe a  Muzeului Banatului Montan va avea loc a doua din șirul de conferințe- eveniment CEREMONII REȘIȚENE. Creația inversă: noul ADAM,  va fi susținută  de scriitorul, jurnalistul și realizatorul radio-tv, Daniel BOTGROS.

Autor de povestiri povestiri science-fiction publicate în reviste de specialitate și în diverse antologii, Daniel BOTGROS este realizator de emisiuni la postul local Banat TV din Reșița și senior editor la eCronica. În 2016 a publicat romanul Science-Fiction „Adam”, la editura Eurostampa, republicat la editura Pavcon (2018). Romanul „Respiră!” (ed. Pavcon, 2022) i-a adus premiul național pentru  literatură, artă science fiction și fantasy acordat de Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science Fiction (ARCASF), premiu decernat în 2023 la Convenția Națională ROMCON.

”Creația inversă: noul ADAM” o conferință despre fuziunea între ficțiune și realitate din perspectiva unui autor premiat, o evadare relativă din lumea curentă, o perspectivă proaspătă asupra imaginarului, a unei lumi dincolo de granițele cunoașterii, de un realism magic. Lumea lui Daniel BOTGROS diferită de a noastră, devine interesantă nu prin speculații, ci prin intermediul unei optici diferite creatoare de conexiuni raționale. ”Ce ar fi dacă…?” rămâne eterna evadare din realitatea devenită, de multe ori, apăsătoare, și care ne duce, adesea, în imaginarul fantastic.

Vor fi prezente la stand cele două volume:

ADAM -”Lucrarea se încadrează într-un SF de factură hard, unde inventivitatea tehnologică primează asupra manipulărilor lejere ale societății viitoare și asupra exploatării esențialmente literare a subiectelor. Tema romanului este destul de incitantă, dacă ne gândim la faptul că specia umană se află tot mai aproape de lansarea în cursă a inteligențelor artificiale, unii oameni de știință, precum Ray Kurzweil, anticipând un moment când tehnologiile din ce în ce mai sofisticate ale contemporaneității noastre vor putea crea efectiv entitățile raționale cu suport computerizat.” (Mircea Oprița)

RESPIRĂ!- O pierdere teribilă poate lovi oricând! Fără avertisment, fără nicio pregătire. Doar lama teribilă a destinului, care vine de niciunde, lovește, desparte și dispare! Iar cumplitul gol se instalează instantaneu. Și nu mai pleacă. Niciodată. Rămâne doar un nesfârșit deșert. O luptă inertă pentru o orientare oarbă într-un pustiu sfâşietor. Dar dacă, totuși, mai există o speranță? O izbăvire stranie și neomenească. Ce am alege? Ce am dori să alegem? Sau… putem cu adevărat alege? Fiinţe din alte lumi, din alte dimensiuni, ni-i aduc pe cei dragi înapoi, într-un fel de stranie resurecție, procedând astfel la un sacrificiu religios pentru ele însele. Vom accepta să îi revedem pe cei duși, aflați însă într-o stare fără de formă sau le vom dori odihna veșnică? (Daniel Borgros)

Invitat special: jurnalistul Mario BALINT

Moment muzical: Liceul de Arte ,,Sabin PĂUȚA”, Reșița, prof. Madalina-Sonia STĂNESCU, pian, Andrei  KIESZVIEMMER, pian, cl. a XI-a, prof. coord. Mirabela PETRICA și Melia-Antonia CHARALAMBOUS, pian, prof.coord. Lucia GHILEA, Școala Populară de Arte, Reșița.

Fideli scopului propus, acela de a reduce distanța dintre cetățenii urbei și oamenii ce pot genera expresie artistică în toate formele sale, Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, vă propune  o serie de conferințe- eveniment  CEREMONII REȘIȚENE, întâlniri nonformale cu personalități marcante ale lumii academice,  artistice, spirituale, ale locului- și nu numai- în discuții deschise, generatoare de gânduri– fie ele vechi și consacrate, fie mereu noi nediscutate. (Camelia DUCA)

Eveniment organizat de METARSIS în parteneriat cu Muzeul Banatului Montan, Consiliul Județean Caraș-Severin. Parteneri cultural: Rotary Club, Interact și Rotary Community Corps Reșița.

Cunoaștem cu toții că orașul Oravița este recunoscut din vechime ca un important centru cultural al Banatului.
Dacă ne gândim doar la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, construit în stil baroc vienez în perioada 1816 – 1817, fiind cel mai vechi teatru din România, sau la cele două trasee ale Căilor ferate montane: Oravița – Iam – Baziaș și Oravița – Anina, adesea numită Semmeringul bănățean, acestea fiind primele căi ferate de pe teritoriul României, iar Gara Oravița fiind, de asemenea, cea mai veche din țară, putem deja intui importanța acestui burg bănățean!
Când vorbim despre Oravița, gândul ne duce, inevitabil, la Mihai Eminescu, cel care, în 1868, a poposit pe scena Teatrului orăvițan împreună cu trupa lui Pascaly și care beneficiază de un frumos bust realizat de sculptorul Romul Ladea și amplasat în parcul central; ne ducem cu gândul și la alte personalități care, de-a lungul vremii, au poposit în Oravița și apoi, acestora le-au urmat exemplul toți oamenii de cultură ai timpurilor, deoarece Oravița era deja cunoscută și recunoscută ca unul dintre cele mai importante centre culturale ale țării. În 1933 regele Carol al II-lea vizitează Oravița și participă la dezvelirea și sfințirea tripticului statuar din parcul central ( busturile realizate de sculptorul Romul Ladea – Mihai Eminescu, Damaschin Bojincă și regele Ferdinand); poetul Octavian Goga vine în Banat de mai multe ori și, evident, la Oravița (1933, 1935), ceea ce-l determină să afirme că „Banatul e țara simțământului artistic…”; George Enescu poposește la Oravița în 1931 și susține un „Concert extraordinar de vioară”. Sunt doar câteva nume importante care au contribuit la ridicarea prestigiului Oraviței.
Noi, bocșenii, nu putem uita că, pentru o perioadă, Tata Oancea a locuit în Oravița, pe strada Principală nr. 55, că a ucenicit ca sculptor aici și a tipărit revista „Vasiova” începând cu 1 ianuarie 1929.
Așadar, Oravița culturală este în inimile celor care, într-un fel sau altul, slujesc pe tărâm cultural – literar – artistic, și care astăzi poposesc pentru diversele evenimente organizate de către o mână de oameni inimoși, pasionați și devotați actului de cultură. Iar amfitrionul Ionel Bota, doctor în istorie și important editor și scriitor, creează pentru publicul larg o seamă de întâlniri culturale pe diverse și atractive teme, cuprinzând o largă paletă de domenii. Astăzi, când ne referim la Oravița, ne referim la fenomenul Ionel Bota! Un scriitor prolific, o extraordinară inteligență, un munte de cultură clădit pe rafturi de cărți citite și studiate, pe rafturi de cărți scrise și, unele, tipărite, pe infinite nopți de veghe asupra manuscriselor și a diverselor documente. Acest om genial ne-a propus recent un alt happening cultural, îmbinând cuvântul și arta și adunând, din nou, la Oravița, oameni din tot Banatul.
Marți, 16 aprilie 2024, la Oravița s-a desfășurat un complex de evenimente menite să înnobileze sufletul fiecărui iubitor de carte și artă.
Invitatul special a fost artistul plastic reșițean Ana Viorica Farkaș, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin.
Ana Viorica Farkas nu contenește să ne surprindă, evident, în mod extrem de plăcut! De astă dată, a propus publicului orăvițan o expoziție de pirogravură, tehnică pe care artista a dovedit că o stăpânește cu măiestrie. Lucrările, colorate prin textură (culoarea fiind originală, modificată doar de textura lemnului după lăcuire), reprezintă diverse desene pe lemn: peisaje, clădiri, flori, păsări, fluturi, executate cu migală și măiestrie.
Încă o dată, Ana Viorica Farkaș ne dovește că este un artist complex, receptiv la nou și curajos în abordarea mai multor tehnici, creionând arta sub diversele ei aspecte.
Despre artistul Ana Viorica Farkaș și lucrările ei au vorbit Ionel Bota, Erwin Josef Țigla și Gabriela Șerban, iar momentul a fost unul de suflet și bucurie.
În cea de-a doua parte a întâlnirii, Ionel Bota și Erwin Josef Țigla – cei doi organizatori ai evenimentului, au prezentat două noi tipărituri deosebit de importante pentru istoria Banatului și pentru istoria presei bănățene.
A fost lansat primul număr al revistei „Acta Etnographiae et Historiae”, revistă apărută la Oravița la începutul anului 2024, sub conducerea lui Ionel Bota și a Corinei Vlădoiu. Publicație trimestrială (An I, nr. 1-2-3, ianuarie-februarie-martie, 2024), are rubrici bine stabilite, bazate pe o diversitate de domenii: etnografie, istorie, literatură, artă, turism, natură, călătorii, iar printre semnatarii celor 140 de pagini se regăsesc nume importante din arealul cultural românesc precum: Gheorghe Jurma, Cornel Ungureanu, Mihai Posada, Erwin Josef Țigla, Florina-Maria Băcilă, Gabriel Kelemen, Nicolae Sârbu, Dumitru Tomoni, Radu Cernătescu, Gheorghe Șeitan, Maria Hadiji, Ada D. Cruceanu, Ionel Bota, Virgil Diaconu, Iosif Băcilă, Sonia Elvireanu, Mihaela Aionesei, Cristian Ovidiu Dinică, Constantin Teodorescu, Corina Vlădoiu, Cristian-Paul Mozoru, Mariana Pâșlea, Adrian Erbiceanu, Constantin Mărăscu, Adela Lungu Schindler, Georgeta Resteman, Sara Mina, Cornelia Edițoiu, Ion Gheorghe Chiran, dar și bocșenii Constantin-Tufan Stan, Gabriela Șerban și Dorel-Viorel Cherciu.
Ultimul punct al întâlnirii de la Oravița din 16 aprilie 2024, a fost prezentarea unui nou volum semnat Ionel Bota, o carte-document pentru istoria Oraviței și Țării Cărașului: „ Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552 – 1718)”, volum apărut la Oravița, la Clubul „Mitteleuropa” în 2024, în colecția „Cărașul. Studii și documente”.
Din nou, Ionel Bota și-a demonstrat, nu doar pasiunea pentru cercetare și istorie, ci și genialitatea, puse în slujba „centrului lumii” care pentru el este Oravița și, pentru a fi mai convingătoare în afirmații, voi cita din Gheorghe Jurma: „Ionel Bota e un poet rafinat, livresc, în care amintirile citadinului îndeosebi primesc o culoare specială. E un critic din aceeași categorie, calofil, filtrând textele prin lumina specială a filozofiei sau esteticii generale, în timp ce istoricul absoarbe documentarea până la infinitul mic. ”
Întâlnirea de la Oravița din 16 aprilie 2024, pusă sub semnul Artei lui Ana Viorica Farkaș și al Cuvântului ticluit cu pricepere și originalitate de Ionel Bota, s-a dovedit a fi un veritabil eveniment al unui oraș cu tradiție; un eveniment organizat de Primăria Orașului Oravița, prezent fiind și primarul Dorel Ursu, Centrul Cultural „Mihai Eminescu” Oravița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Tuturor li se cuvin felicitări!

17 aprilie 2024, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de artă plastică dedicată Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a artistului plastic Adina Ghinaci (Reșița).





17. April 2024, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Eine Kunstausstellung zum Weltkunsttag (15. April): Adina Ghinaci (Reschitza).

Motto:
Doamne cum mai trece timpul peste trupul de rouă/ Ca o diligență de seară cu caii de fum/ Când pasărea de pradă cântă pe umărul stâng și cerul se despică în două/ Iluzii și resemnare e-n toate și nu există întorcere din drum! (D.B)

Recent, am avut fericitul prilej de a prezenta la Biblioteca Județeană ,,Christian Tell” din Tîrgu Jiu, volumul de poezie ,,Spitalul de îngeri” editura Castrum de Thymes, Giroc-Timișoara 2023, o carte scrisă cu durere dintr-un univers de durere, într-un timp în care autorul a fost încătușat în tăcere și pacientul (ne)liniștit al spitalului Dr.Burghele din București. O carte despre care au vorbit colegii de breaslă Adina Andrițoiu, Mirela Cocheci, Dorel Neamțu și scriitorul Ion M. Ungureanu din Țicleni-Gorj. Le mulțumesc pentru că mi-au fost alături și pentru cuvintele frumoase rostite, De asemeni doamnei manager Maria Luiza Sandu și domnului Viorel Surdoiu, moderator al evenimentului.
Dar nu despre poezie mi-am propus să vorbesc, ci despre evenimentul de suflet, recunoștință și prețuire ce a urmat, dedicat cu generozitate domnului profesor și critic literar de notorietate în peisajul literar-cultural-artistic gorjean și nu numai ION TRANCĂU. la împlinirea a 85 de ani de viață, din care peste șase decenii în slujba comunității și a învățământului românesc. La care au fost prezenți elevi, studenți, profesori, colegi în număr impresionant, în ton cu personalitatea sa cotidiană și înțelepciunea de a fi dascăl.
Din broșura aniversară concepută de dr.Victor Troacă, președinte Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ,,Al. D. Șerban” din care și sărbătoritul nostru face parte redăm câteva date biografice și secvențe sentimentale ale foștilor colegi, colaboratori și prieteni dragi, relevante în a cunoaște și prețui activitatea de dascăl și OM al Cetății. Ion Trancău, s-a născut la 12 aprilie 1939, în satul Vlăduleni, județul Gorj, fiind al treilea copil, din cei cinci, ai lui Gheorghe și Floarea Trancău.
Urmează cursurile primare și elementare la școala din satul natal (1946-1953), apoi pe cele ale Liceului ,,Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, al cărui absolvent devine în vara anului 1956. Pasionat de literatură urmează cursurile Facultății de Filologie ale Universității din București (1957-1962) secția de Teorie, critică literară și folclor, la absolvirea căreia a fost declarat ,,diplomat universitar în teorie, critică literară și folclor”. Ca profesor de limba și literatura română predă la diverse școli generale din județele Hunedoara și Gorj, Liceul industrial ,, Mașini Unelte” și Liceul Tehnologic ,,Henri Coandă” Colegiile Naționale ,,Ecaterina Teodoroiu și Spiru Haret” din Târgu Jiu. Se retrage din activitatea curentă în anul 1999, dar continuă să trăiască în miezul fenomenul literar-publicistic printr-o implicare activă în diverse proiecte de creație, cultură și folclor.
Este membru al cenaclului ,,Columna” din 1979, redactor-publicist cu articole și eseuri de istorie și critică literară în reviste prestigioase ale vremii, Tribuna din Cluj-Napoca, Ramuri din Craiova, România literară, Portal Măiastra, Gorjeanul ș.a.
Debutează editorial în anul 2011 la Editura Fundației ,,Constantin Brâncuși” Târgu Jiu prin publicarea volumului ,,Imixtiuni critice” după care urmează o serie de alte 11 cărți, cronici, eseuri, recenzii, critică literară despre scriitori români din perioada anilor (1870-2020) ori scriitori cu origini gorjene dintre care amintim pe Aurel Antonie, Ion Cepoi, Zenovie Cârlugea, Ion Pecie, Gelu Birău, Adrian Frățilă, Alex Gregora, Lazăr Popescu, Spiridon Popescu, Florian Saioc, Valentin Tașcu, Titu Rădoi, Vasile Ponea, Victoria Munteanu -Stolojanu, ș.a.
Despre activitatea și opera domnului prof. Ion Trancău, au scris personalități literare importante cum ar fi; Nicolae Dragoș, Ioan Lascu, Paul Artzu, Gheorghe Gorun, Ioan Popescu-Brădiceni, Vasile Ponea, George Drăghescu, Lucia Pătrașcu, ș.a.
Pentru activitatea sa de excepție pe tărâmul publicistic și editorial prof. Ion Trancău a fost recompensat cu numeroase înscrisuri de onoare, diplome și premii: Premiul pentru debut editorial de critică literară, acordat de Atelierul Național de Poezie ,,Serile la Brădiceni”2011; președintele juriului domnul Gheorghe Grigurcu.
Premiul pentru arghezologie cu volumul ,,Urmuz &Tudor Arghezi” obținut la Festivalul de Literatură ,,Tudor Arghezi” 2013, președintele juriului, prof. dr. Ion Pop. Și alte distincții.
Mă bucur sincer că am participat la această sărbătoare de suflet și am adăugat și eu un strop de fericire prin surpriza plăcută din revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” pe care i-am înmânat-o personal împreună cu ,,Meritul Cultural”din partea Asociației Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, organizatoare sub egida UZPR, a Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”ediția 2023.
Închei cu optimismul și starea de spirit a poetului, scriitor și jurnalist Nicolae Dragoș: Primește, așadar urarea ,,La mulți ani!” drag coleg și prețuit prieten (…) și rogu-te să n-ai nimic împotrivă dacă la centenar va fi posibil să o reînnoiesc !”

Dumitru BUȚOI / UZPR Timișoara

În Săptămâna Națională a Bibliotecilor – Ziua Cărții și a Dreptului de Autor – Ziua Bibliotecarului – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa  (Caraș-Severin) îmbogățește seria „Bocșa, istorie și cultură” cu încă trei volume, marcând, în același timp, și cei 25 de ani de revistă „Bocșa culturală”

De peste 20 de ani, sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, au văzut lumina tiparului volume necesare și importante pentru comunitate, pentru istoria locală (și nu numai!) într-un proiect editorial intitulat „Bocșa, istorie și cultură”.
Acest proiect editorial, inițiat în anul 2001, este unul de cinstire și omagiere a unor personalități și fapte de cultură locale, zonale și naționale și se înscrie, alături de revista „Bocșa culturală” și alte liste și cataloage bio-bibliografice în Serviciul bibliografic și de documentare al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.
În cadrul acestui proiect au văzut lumina tiparului 67 de titluri, iar astăzi, când revista „Bocșa culturală” își sărbătorește cel de-al 25-lea an de apariție, mai adăugăm trei titluri: un volum al copiilor, rezultat al Concursului „ProLectura”, concurs inițiat în cadrul Zilei Naționale a Lecturii, participanții înscriși în concurs povestind despre „Prima carte, prima mea lectură”. Prefața cărții este semnată de președintele juriului, dr. Liana Ferciug, iar introducerea aparține editorului Gheorghe Jurma, membru al juriului. Și organizatorul principal – Gabriela Șerban – semnează un cuvânt lămuritor.
Cel de-al doilea volum este desprins din paginile revistei „Bocșa culturală” și întruchipează rubrica „Să vorbim corect românește”, semnată de prof. Stela Boulescu, un volum necesar, util nu doar elevilor, ci tuturor vorbitorilor de limbă românească. Volumul beneficiază de o prefață semnată de prof. dr. Liana Ferciug și o postfață care aparține Gabrielei Șerban.
Cel de-al treilea volum este unul născut tot din paginile revistei „Bocșa culturală” și este constituit dintr-un mănunchi de texte ale rubricii de religie susținută și semnată de tânăra noastră colaboratoare, Roxana Novacovici, sub titlul „Cuvântul, potecă spre Cer” . Este un volum frumos și binevenit acum, în prag de sărbători pascale, un volum înscris și în proiectul național „Hristos – Cuvântul care vindecă”, proiect al Patriarhiei Române, la care participă și Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” din Bocșa Română și la care Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” este partener.  Volumul are în deschidere o prefață a doamnei prof. Stela Boulescu și, la final, o postfață a Gabrielei Șerban. Cartea Roxanei Novacovici  este o lectură plăcută în vreme de bucurie și tihnă, dar și o alinare la ceas de boală și suferință. Este mângăierea pe care noi o propunem celor triști și suferinzi, dar este și îndemnul nostru spre bucurie: bucuria de a fi în credință și în mâinile lui Dumnezeu, este îndemnul nostru spre bucuria din Potir!
Așadar, în Săptămâna Națională a Bibliotecilor, în cadrul Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, vom cinsti Ziua Bibliotecarului prin apariția acestor cărți, pe care le vom prezenta rând pe rând și, de astă dată, vom întâmpina Sfintele Sărbători Pascale cu o carte, cartea Roxanei Novacovici!
Pentru toate aceste realizări importante din punct de vedere cultural, editorial și biblioteconomic se cuvine să mulțumim unor oameni fără de care toate acestea n-ar fi fost posibile: în primul rând, autorilor și prefațatorilor! Aceștia ne dăruiesc munca și talentul lor necondiționat, cu timp și fără timp, și, mai ales, fără plată, adică sunt „lucrători fără de arginți” pentru Bocșa, pentru revista orașului și pentru biblioteca publică!
Se cuvine să mulțumim „complicilor” – scriitorului și editorului Gheorghe Jurma, prof. Steluța Boulescu și familiei pr. dr. Silviu Ionel Ferciug – pentru generozitate și prietenie!
Nu în ultimul rând, se cuvine să mulțumim Consiliului Local Bocșa și primarului dr. Mirel Patriciu Pascu pentru susținere și receptivitate! 25 de ani de revistă culturală și 70 de titluri de cărți ale Bocșei înseamnă istorie! Înseamnă munca și dăruirea unor oameni pentru acest burg binecuvântat! Înseamnă hrană pentru minte și suflet! Înseamnă pagini de istorie din trecut și prezent, pentru viitor! Iar acestea le-am scris împreună! Mulțumim!