Jandarmii hunedoreni își respectă misiunile

Efectivele de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – după cum ne informa persoana de contact – căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – vor fi mereu prezente în locațiile unde vor avea loc evenimente cu public numeros, pentru a se asigura că acestea se desfășoară într-un climat de liniște și ordine publică.
Am fost prezenți la Zilele Municipiului Vulcan, care s-au desfășurat pe parcursul sfârșitului săptămânii trecute și am avut grijă ca toți participanții să petreacă în siguranță.
Jandarmii hunedoreni au asigurat măsurile de ordine publică la Deva Jazz Festival, organizat în municipiul Deva, la Festivalul pădurenilor „Drăgan Muntean”, organizat în Poienița Voinii, dar și la competiția de alergare „Oslea Run”, organizată în orașul Uricani și la Campionatul Național de Viteză în Coastă – Trofeul Straja 2024, organizat în stațiunea turistică Straja. Au fost prezenți și la Ziua Porților Deschise la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei.

Jandarmii, ca de fiecare dată, sunt prezenți la ceremoniile religioase care se vor desfășura în acest sfârșit de săptămână la Mănăstirea Prislop, în satul Silvașu de Sus, pentru a ne asigura că nimeni și nimic nu va umbri momentele de liniște și rugă ale credincioșilor.
Venim de fiecare dată în întâmpinarea cetățenilor cu următoarele recomandări: respectați indicațiile organizatorilor și ale forțelor de ordine; evitați să vă implicați în conflicte de orice natură; aveți grijă de bunurile personale, iar dacă sunteți însoțiți de copii, este important să îi supravegheați cu atenție;
în cazul competițiilor sportive, nu depășiți zonele de siguranță delimitate de organizatori, pentru a nu vă pune în pericol integritatea fizică.
În cazul în care sunteți martorii săvârșirii unor fapte de natură antisocială, solicitați cu încredere sprijinul efectivelor de jandarmi din apropiere sau apelați numărul unic pentru apeluri de urgență 112.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

INVITAȚIE – BOCȘA FILM FESTIVAL

Stimați prieteni,

avem onoarea să vă invităm la cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa și la evenimentele cultural-editoriale prilejuite de organizarea acestui festival în perioada 5 – 7 septembrie 2024.

Timp de 3 zile vă invităm la întâlniri cu filmul, cartea și arta, un mixt al bucuriei oferit cu generozitate de către importanți oameni de cultură – regizori, scenariști, scriitori, editori, artiști plastici, jurnaliști etc., fii ai Bocșei sau apropiați urbei noastre.

Deși instituțiile de învățământ nu și-au deschis încă porțile în activitate, avem rugămintea, către cadrele didactice care țin legătura cu părinții și elevii, dar și către preoții și pastorii care se îngrijesc de centre de tineret și catehetice,  să-i îndrume pe copii și tineri spre activitățile derulate în perioada 5 – 7 septembrie 2024 atât la sediul Primăriei Orașului Bocșa, cât și în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română.

După cum puteți observa din programul atașat, Bocșa Film Festival 2024 se va încheia sâmbătă seara (7 septembrie) cu un film pentru copii. Așadar, vă rugăm să vă îndemnați copiii (din școli,  grădinițe și biserici) la o întâlnire cu Motanul încălțat!

În 8 septembrie vom continua evenimentele cultural-artistice cu tradiționala Rugă de la Vasiova, precum și tradiționala prezentare de carte de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, invitat fiind, ca de obicei, scriitorul Adrian Georgescu de la București. 

Vă așteptăm cu drag și bucurie alături de noi!

Cu prețuire,

Gabriela Serban 0723179503

VIN ROMÂNII LA ROMÂNI!

Motto: Vin românii la români/ Ca la frații lor prea buni/ Vin cu pâine vin cu sare/ Că români am fost și suntem/ Mângâiați de-același soare!
Ora 9,00, ora noastră cum se spune prin Banat, împreună cu colegul de breaslă Nicolae Toma, pornim la drum Timișoara-Vama Stamora Moravița-Vârșeț-Misici (Serbia). Pe tot traseul soarele ne călăuzește cu toată căldura sa (in)suportabilă. Dar de câtva timp ne-am obișnuit cu răzvrătirea naturii nu numai aici pe Zona de Vest. Ora 10 30, ora Serbiei, străbatem orașul Vârșeț, primul oraș de la vamă, un oraș liniștit încărcat de o istorie mai mult decât ispititoare. Continuăm drumul vreo 10 km, ajungem la Misici, o așezare românească, risipită între dealurile blânde ale Vârșețului, aici trăiesc în bună armonie vreo 500 de români și sârbi, care vorbesc, scriu și plâng în dulce limba română.
Suntem așteptați la biserica din sat, un locaș de cult de aproape o sută de ani. Încet, încet se-adună invitații vreo 40 la număr, de la Timișoara, Lugoj, Herculane, Voislova, Șopot, județul Caras Severin Uzdin, Mesici, Vârșeț. Într-o atmosferă de armonie, frățietate și spirit autentic românesc, preotul Cornel Jurca, gazda noastră generoasă și preotul Vasile Suciu, parohia din Giarmata Vii-Timișoara, print-o slujbă religioasă emoționantă deschid oficial lucrările ,,Simpozionului regional al Publiciștilor din Presa Rurală din Banat”.
Prezidiul constituit, din Dorinel Stan, redactor șef, fondator, Glasul Cerbiciei (Vârșeț) revistă ce apare din 2008, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Petru Opruț, redactor șef și editor ,,Glasul Voislovei”, județul Caraș-Severin, care, în alocuțiunea rostită a reiterat disponibilitatea seniorilor presei de a întineri redacțiile publicațiilor dedicate spiritualității din mediu rural și nu numai. Mariana Stratulat, poet, jurnalist, director al CPE-Libertatea din Panciova, Ioan Traia, președinte al Asociației P.P.R din Banat, editor Foaia ,,Din vatra satului” Ferendia, Teodor Groza Delacodru, poet al ,,silabelor îngândurate” și publicist de notorietate în arealul cultural-jurnalistic al Banatului și preot slujitor de zeci de ani al bisericii din Mesici locul de naștere și binecuvântare a lui Dumnezeu, care ne-a urat ,,Bun Venit” și succes în întreprinderile noastre de suflet și iubire pentru oameni și vatra satului.
De asemeni a oficiat o slujbă de pomenire pentru Gheorghe Rancu, Ion Morariu, Ioan Nelu Roșca, Sever Lazăr, plecați prematur dintre noi, de-acolo din veșnicia satului în veșnicia lui Dumnezeu.
Domnul Ioan Traia, membru UZPR, președinte al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, prezintă pe scurt bilanțul Asociație, problemele cu care se confruntă membrii, în majoritate și editori de publicații în slujba comunității, dar și perspectiva optimistă de a dezvolta în continuare, acest segment de complementaritate al al jurnalismului clasic din România. În acest context de dezbatere realistă am avut prilejul de a asculta și alte opinii pertinente ale celor ce editează ori coordonează astfel de publicații, desigur cu mari greutăți datorită, reticenței guvernanților locali. Bunăoară, Gheorghe Blejușcă, membru UZPR, președinte al Asociației ,,Armonia”din Săcălaz-Timiș, care edita din anul 2008 ,,Foaia Săcălazului” pentru comunitate, ca fereastră deschisă spre noi orizonturi (social-cultural-administrativ și religios) astăzi nu mai apare din lipsă de susținere financiară, ori din resurse proprii ca și pensionari, e tot mai greu, hârtia, tiparul, toate s-au scumpit. Poate toamna aceasta cu noi guvernanți va fi mai darnică. A fost doar un exemplu, și sperăm să rămână doar o excepție.
Primăria comunei Ghiroda și Consiliul local, sprijină din anul 2000, apariția lunară a periodicului de informare, cultură și spiritualitate al comunității Giarmata Vii-Timiș ,,Vatră Nouă” și al Suplimentului ,,Iconostas” coordonator părintele paroh Vasile Suciu, prezent la eveniment.
Mariana Stratulat, jurnalist, președinta ,,Asociația Femeilor Valea Teiului din Coștei”, ne-a vorbit în sinteză despre istoricul presei rurale cca. anii 1880, prin apariția primelor publicații cum ar fi: Cuvântul, Lumina, Opinca, primul ziar, și despre activitatea culturală-artistică a zonei.
Foaia Codrenilor, prezentată de părintele Cornel Jurcă, pagini de cultură, tradiție și spiritualitate apare din anul 2006 cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcop al ,,Daciei Felix”, editat de Parohiile Sălcița, Voivodina, Iablanca Mesici. Este afiliat Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

Revista lunară ,,Tibiscus” care apare la Uzdin, editată de Societatea Literar Artistică ,,Tibiscus” Uzdin (Banat) Serbia, prezentată de, redactor șef, poetul, jurnalistul și ambasadorul nostru cultural, Vasile Barbu, apare cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, editată de Asociația Cultural Umanitară cu același nume, în parteneriat cu Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” este poate singura publicație din țară, care de peste 10 ani, găzduiește materiale despre activitatea și evenimentele generate de colegii de la Presa Rurală și o va face cu aceiași consecvență fără nicio reținere privitor la opțiunea jurnalistică a fiecăruia. Cred că, e doar părerea mea, că tocmai acesta este marele handicap de imagine al presei din mediul rural, reticența celor mari de a promova de a mediatiza, realmente strădaniile colegilor de breaslă.
Pot spune că, din acest punct de vedere ,,Banatu-i fruncea”. Foaia Săcoșană, editor Gheorghe Lungu, UZPR, Talpa Țării, editor, Nicolae Toma,UZPR, Curier de Găvojdia, Informația de Bethausen, Foaia Nădrăgeană, Cuvânt Dumbrăvean, toate coordonate de colegul nostru Dumitru Toma,UZPR și redactor Redeșteptarea de Lugoj. Vatra Satului, Ferendia, Ioan Traia, Suflet Nou, Ioan Olărăscu, Revista parohială ,,Arhanghelul” redactor șef Valentin Bugaru, parohia Birda-Timiș, Publicația ,,Din Vatra Satului” editor și redactor șef, Vasile Bele, din Maramureș, membru UZPR, Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara. Deci se (mai) poate.
Prezentare de carte: Teodor Groza Delacodru, un nou volum de poezii,, Silabe îngândurate” editura Gutenberg, Arad, cu prefață și postfață de Carina A. Baba și Floare R. Cândea, membre UZPR Filiala Arad. Secvențe relevante despre creația inedită a unui poet de o subtilitate ironică nebănuită, redăm; ,,Poezia locului, fie el sat, oraș țară, poezia anotimpurilor, vorbim,mai ales,de toamnă și iarnă,reprezintă pretexte pentru pasteluri,fiindcă Teodor Groza Delacodru nu se mulțumește cu o simplă descriere în versuri, ci tabloul lui prinde viață, stropit fiind cu picături de suflet”. (Carina A Baba). Ori ,,În concluzie Teodor Groza Delacodru, nu se teme de ,,sfârșitul” său, ci de amurgul cuvintelor. Cu un gard mult prea înalt înspre lumea bântuită de neînțelegeri, poetul, mai puțin grăbit, își repetă la infinit ideile literare. Crezul său liric: pelerin în silabe îngândurate”. (Floare R.Cândea).

Vasile Iacob ,,Istoria bisericii din Jadani-Cornești”, comuna Orțișoara, județul Timiș
La acest eveniment de referință și cu ecou național au mai participat și și-au exprimat pe un ton optimist și cooperant alocuțiunile, Traian Căcina, consilier executiv responsabil pentru cultură din partea Primăriei orașului Vârșeț și, Daniel Bala, ministru-consilier, Consulatul General al României la Vârșeț.
Cu toate impedimentele inerente din presa rurală , aceasta nu va muri niciodată, atâta timp cât mai există oameni cu sufletul risipit prin oameni și nu vor uita niciodată că fascinația satului trebuie perpetuată prin timp și a dovedi generațiilor viitoare că totuși ,,veșnicia s-a născut la sat” și ca trăitori ai acestui timp cu care suntem contemporani, avem această nobilă misiune.
Această întâlnire de suflet, iubire și simțire românească s-a încheiat sub semnul dumnezeiesc al unei rugăciuni rostită împreună, preoți și participanți, după care ne-am deplasat la o altă locație de cult unde am servit masa și am socializat ca o mare familie, demnă de apartenența noastră și că suntem în slujba jurnalismului românesc și nu numai.
Ca un semn de prețuire și neuitare, subsemnatul a recitat poemul ,,Floare de latinitate” scris la statuia lui Eminescu din Uzdin, anul 2016, dedicat fratelui Vasile Barbu-Uzdin- Serbia.
Ce tristă este istoria patriei
Aici la Uzdin
Și limba română e tristă
Și țipă și plânge
Fratele meu Vasile
e-nătușat în destin
și-nzăpezit de stele
privește pe zare cum ninge!
Și ninge cu fluturi de rouă
Peste lumea de jos
Și copiii sunt triști
Că prea devreme
În somnul lor se face seară
Străbunii își strigă durerea
Prin fluiere de os
Mama pune pâinea pe masă
Lângă o lacrimă amară!
Și eu sunt trist
Lângă floarea de latinitate
Ce înflorește
Pe-o câmpie străjuită de spini
Doamne ocrotește românii
De-aici și din străinătate
Și binecuvântează
Poporul meu de lacrimi și de crini!

Dumitru Buțoi, UZPR / Filiala ,,Mihai Eminescu”Timișoara

Pavel PANDURU: Nimic nu-i la întâmplare…

În Banatul de munte, așezat în partea de sud-vest a României, se află o populație străveche formată din oameni harnici și iubitori de limbă, neam și credință. Aici au guvernat legile zamolxiene-divine, nu legile făcute de om doar pentru oameni. Aceasta reiese din forma de organizare a activităților economice prin pâlc, moară și clacă. Au fost și sunt așezați în mai multe sate, pe șoseaua 57B, drumul ce leagă Bozoviciul de Băile-Herculane. Dintre acestea s-au remarcat două prin elemente de unicitate în spațiul românesc. Globu Craiovei, așezat în Craina Bănățeană, care a avut în războiul de întregire a neamului, 1914-1918, 5 frați pe front, copiii familiei Panduru Ana și Moise și toți au venit acasă sănătoși, iar în localitatea Prigor din Țara Almăjului, în același război a fost și tânărul căpitan, Ruja Constantin, care a avut cele mai multe medalii dintre români. Astăzi, tânăra și frumoasa Maria Velțănescu de la Globu Craiovei și tânărul teolog Liviu Călin din Prigor, s-au unit și prin Sfânta Taină a Cununiei au făcut ca unul cu unul să facă o distinsă familie, Maria și Liviu Călin și fiul Vladimir, care și-a asumat sarcina de a munci și lupta să păstreze realizările strămoșilor, fiind model pentru tinerii din Grădina Maicii Domnului.

Siguranța școlară – o prioritate a polițiștilor hunedoreni

Asigurarea unui mediu școlar sigur, protejat de diferitele forme de manifestare a criminalității, este – după cum ne relata comisarul șef Bogdan Nițu (foto) în calitatea sa de purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara – o prioritate pentru Poliția Română.
De notat că privind retrospectiv, în cursul anului școlar trecut, polițiștii hunedoreni (structurile de ordine publică, rutieră și siguranța școlară) au fost prezenți zilnic în incinta și proximitatea unităților de învățământ, unde au acționat  în vederea creșterii gradului de siguranță școlară și au desfășurat peste 1.500 de activități în cadrul orelor de curs, la care au participat aproape 30.000 de beneficiari.
Polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat peste 400 de activități preventive, mesajele acestora ajungând la aproape 15.000 de beneficiari.
De asemenea, unele dintre aceste activități au fost desfășurate în cadrul celor 4 campanii (Campania „Alege libertatea!”, Campania națională de prevenire a faptelor de port și folosire a obiectelor periculoase în incinta unităților de învățământ preuniversitar, Campania ,,Tu știi ce consecințe pot avea faptele tale? Fii informat, alege inspirat!” și Campania ,,Vrei să fii polițist? Hai să ne cunoaștem!”), a evenimentelor ,,Săptămâna Școala în siguranță”, ,,Săptămâna prevenirii criminalității” și a Proiectului „Copilărie în siguranță”, toate organizate de polițiștii hunedoreni.
În cadrul orelor de curs au fost abordate tematici privind prevenirea infracțiunilor comise cu violență, bullying/ cyberbullying, prevenirea consumului de substanțe interzise, prevenirii portului fără drept de obiecte periculoase, prevenirea traficului de persoane, infracțiunile contra patrimoniului, respectarea regimului rutier, răspunderea penală a minorilor, prevenirea criminalității informatice, prevenirea disparițiilor voluntare și prevenirea victimizării minorilor. Abordarea acestor teme a fost organizată într-un mod cât mai interactiv, adaptat particularităților de vârstă ale elevilor. 
Activitățile preventive destinate minorilor au continuat și în perioada vacanței mari, în prezent fiind în desfășurare două campanii preventive: ,,Un plus de siguranță în vacanță” (inițiată de polițiștii Biroului Siguranța Școlară) și ,,Împreună pentru o vacanță în siguranță” (inițiată de Direcția Siguranța Școlară din cadrul I.G.P.R.), polițiștii fiind prezenți în taberele școlare din județ și atelierele de vară organizate de unitățile de învățământ, precum și în unitățile ce aparțin Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara.
În perioada 12 – 16 august 2024, Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara a fost gazda unui schimb de experiență la care a participat un reprezentant al Poliției din Lituania, fiind organizate și desfășurate mai multe activități, cu scopul familiarizării cu metodele de lucru ale altor state în domeniul siguranței școlare și a investigării cauzelor penale cu minori în calitate de persoane vătămate, suspecți sau martori. La activități a participat în calitate de invitat și un reprezentant al Direcției Siguranța Școlară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Vizita polițistului lituanian a fost precedată de o săptămână, în care un polițist din cadrul Biroului Siguranța Școlară a fost găzduit de omologii săi din cadrul Poliției Lituaniene, pentru consolidarea schimbului de bune practici, în cadrul unui Program de schimb CEPOL 2024. 
Acest schimb de experiență contribuie la creșterea eficienței în aplicarea legii și la întărirea relațiilor internaționale în domeniul cooperării polițienești.
În perioada următoare – specifica comisarul șef Bogdan Nițu – polițiștii hunedoreni vor desfășura activități specifice premergătoare începerii anului școlar, iar acțiunile de prevenire a criminalității vor fi desfășurate în permanență, pe tot parcursul anului școlar, astfel încât procesul educațional să se desfășoare într-un mediu sigur, lipsit de violență fizică sau psihologică.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Erwin Josef Ţigla: Calea ferată Oravița – Baziaș,la 170 de ani

În data de 20 august 2024 se împlinesc 170 de ani de la inaugurarea primului tronson de cale ferată de pe actualul teritoriu al României, un eveniment care nu are voie să treacă neobservat.
Atunci, în anul 1854, momentul inaugurării avea o însemnătate deosebită, mai ales din punct de vedere economic. Mai târziu, începând cu 1 noiembrie 1856, când linia a fost deschisă și pentru traficul de persoane, tronsonul care unea localitățile Oravița și Baziaș prin Răcășdia – Iam – Iasenova – Biserica Albă, lungimea totală fiind de 62,5 km, avea să reprezinte pentru acest spațiu un progres fără precedent.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița marchează cei 170 de ani prin lansarea unui plic filatelic ocazional dedicat evenimentului. Cu același prilej au fost confecționate două ștampile filatelice ocazionale, care vor marca evenimentul. Ele vor fi folosite în cadrul oficiului poștal din Oravița și la poșta din Socol (Baziașul aparține din punct de vedere poștal de Socol), în data de 20 august. Menționăm faptul că ambele ștampile au fost aprobate de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru ca întreaga corespondență care se trimite în data de 20 august din Oravița și din Socol să fie ștampilate cu acestea.
Marți, 20 august, la inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, un grup de reșițeni se vor deplasa cu mașina la Oravița și Baziaș, pentru a marca simbolic evenimentul petrecut acum 170 de ani.
În urmă cu 10 ani, ca rezultat al unei activități de omagiere similare, se mai putea circula cu trenul pe ruta Oravița – Iam, atunci operabil de o firmă privată de transport persoane pe calea ferată. Din 2015, pe acest tronson de cale ferată nu mai circulă niciun tren. De remarcat este faptul că tronsonul Oravița – Iam face parte și astăzi din situl „Calea ferată Baziaș – Oravița – Anina”, clasat ca monument istoric (cod LMI CS-II-a-A-10949.01).

INVITAȚIE

21 august 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Confluențe în luna lui Secerar. Literatură, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară (ediția a VI-a). 

În program:

  • Expoziție de artă plastică a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka), având ca tematică împlinirea a 170 de ani de la inaugurarea circulației pe prima cale ferată de pe teritoriul actual al României, Oravița – Iam (în acele vremuri: Oravița – Iam – Iasenova – Biserica Albă – Baziaș), inaugurată la 20 august 1854;
  • Expoziția de fotografii expoziția de fotografii „Abu Dhabi, II“, realizate de Erwin Josef Ţigla; 
  • Prezentare de carte: „Uimirea și alte încercări“, Editura „Graph” Reșița 2024, autor Anton Georgescu; 
  • Incursiuni muzicale: „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca).

 

 

21. August 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Künstlerische Konfluenzen im Erntemonat August (VI. Auflage).

Im Programm:

–        Kunstausstellung von Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka) zum Thema: 170. Jahrestag der Eröffnung der ersten Eisenbahnlinie auf dem heutigen Gebiet Rumäniens, Orawitza – Iam (damals Orawitza – Iam – Jassenowa – Weißkirchen – Basiasch), am 20. August 1854;

  • Fotoausstellung „Abu Dhabi, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla;

–        Buchpräsentation „Uimirea și alte încercări“, Verlag „Graph” Reschitza 2024, und Lesung des Autors Anton Georgescu aus Reschitza;

–        Musikalische Einlagen: „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca).

 

Petru Tomici (1949-2024)

Pe data de 9 mai, la Novi Sad s-a stins din viață jurnalistul și publicistul Petru Tomici, la vârsta de 75 de ani. În îndelungata și rodnica sa activitate jurnalistică a figurat la un loc de cinste acest om cumpătat și responsabil, publicist renumit, un expert în politica externă și un autor al numeroaselor eseuri.

Petru Tomici s-a născut la Sân-Mihai în data de 7 august 1949, unde a terminat școala elementară. liceul l-a absolvit la Vârșeț, iar Facultatea de Științe Politice la Belgrad.

Toată viața sa a fost dedicată jurnalismului, devenind apreciat nu doar în rândul minorității românești din zonă, ci și într-un cerc mult mai larg. Debutul său în jurnalism a avut loc în toamna anului 1972 la Postul de Radio Novi Sad, unde s-a remarcat în redacția programului în limba română. Totodată, în același an, și-a adus contribuția la revista pentru tineret a tineretului român din Serbia, ,,Tribuna tineretului”, unde a fost extrem de implicat în organizarea și coordonarea activităților.

Într-un interviu acordat revistei ,,Tinerețea”, cu ocazia jubileului revistei de 30 de ani, publicat în mai 2012, Petru Tomici a subliniat rolul semnificativ al revistei ,,Tribuna tineretului” în formarea și susținerea unei generații de tineri talentați. Această publicație a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroși colaboratori care și-au croit, ulterior, drumuri de succes în diverse domenii.

,,Eu  m-am alăturat redacţiei în calitate de redactor-şef,  începând cu numărul doi – în octombrie 1972. La iniţiativa colegului Teodor Munteanu, care era redactorul responsabil, revista s-a inclus imediat în organizarea mai multor emulaţii amatoriceşti, sprijinind cu premii speciale activitatea tinerilor amatori, participanţi la Festivalul de Teatru, Festivalul de Muzică şi Folclor şi la Competiţiile „Cupa Libertăţii”. În felul acesta am încurajat o activitatea a tinerilor care deja avea forme instituţionalizate.

Pe paginile revistei am deschis rubrici pentru studenţii de la facultăţile de agricultură, medicină veterinară, medicină, chimie practică… La vremea aceea era la modă afirmarea tinerilor muncitori autoconducători, a tinerilor delegaţi… Îi căutam prin satele noastre şi prin prezentarea activităţii lor am contribuit la statornicirea unei atmosfere de asigurare a viitorului, doar prin muncă şi numai prin muncă… În jurul redacţiei „Tribuna tineretului” s-a strâns tot ce era mai valoros în rândurile tineretului român.

În pofida tuturor stângăciilor noastre „Tribuna” a fost o platformă  de maturizare a marii majorităţi din actualele cadre la posturile responsabile, nu numai în ziaristică. Colaboratorii noştri au devenit directori de cooperative, oameni de afaceri de succes, medici renumiţi, poeţi, pictori… Astăzi, după patru decenii, m-aș încumeta să spun că fără „Tribuna” viaţa culturală a românilor ar fi arătat altfel.” – a transmis în interviul acordat revistei ,,Tinerețea” în anul 2012, când am avut prilejul să-l cunosc și personal pe domnul Tomici, fost redactor  responsabil al revistei ,,Tribuna tineretului” în perioada 1977-1979.

Merită evidențiat și faptul că dânsul a fost membru al redacției experimentale a Televiziunii Novi Sad la începuturile ei. Petru Tomici a realizat primul video-clip în limba română la televiziune cu Adrian Negru, despre dragostea acestuia față de muzică și arte plastice, după ce a realizat cu dânsul și o emisiune pentru tineret ,,Sâmbăta pe unda medie” la Postul de Radio Novi Sad.

Petru Tomici a fost și primul corespondent din Novi Sad al săptămânalului ,,Libertatea”, unde a semnat articole despre sesiunile Parlamentului Voivodinei și activitățile organizațiilor social-politice provinciale.

Din anul 1976 a trecut la Comunitatea Autoconducătoare de Interese pentru Asigurări Pensionare a Voivodinei, unde a lucrat pe postul de ziarist-traducător la revista ,,Javnost”, până în anul 1980 când a trecut la Agenția de presă ,,Tanjug”. Din toamna anului 1988 a fost corespondent din București, cu mici pauze, până în anul 1996. În calitate de corespondent al agenției de presă iugoslave la București, a scris despre viața românilor în ultimii ani de dictatură ceaușistă, Revoluția din Decembrie 1989 și începuturile reformelor postcomuniste în România. 

În dorința de a prezenta cât mai fidel realitatea comunității din Voivodina a semnat mai multe articole în limba română și sârbă colaborând prolific la mai multe publicații: ,,Tribuna tineretului”, ,,Mladost”, ,,Index”, ,,Misao/Gândul”, ,,Comunistul”, ,,NIN”, ,,Libertatea”, ,,Piramida”…

De-a lungul carierei sale, a fost un observator asiduu al evenimentelor din Serbia și din întreaga regiune a fostei Iugoslavii, colaborând cu importante instituții media internaționale precum BBC, Europa liberă și mai ales cu Radio France International, relatând despre evenimentele de după război în Serbia și în întreaga zonă a fostei Iugoslavii. 

Din anul 1997 și până la pensionare, în anul 2012, a fost angajat la ,,Dnevnik” din Novi Sad, la început pe post de redactor al rubricii de politică externă, dar și adjunct al redactorului șef și responsabil. A înființat și redactat și revista ,,Secolul XXI”. În anul 2015 a publicat la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina volumul ,,Decupaje – spirit etern și mereu viu” în care a cuprins o parte din textele publicate în cele patru decenii de activitate ziaristică. Tomici este și coautorul Dicționarului Sârb-Român, apărut la Editura ICRV în anul 2012 la Zrenianin pentru domeniile: economie, sociologie, politicologie și jurnalistică.  

În cele peste patru decenii de activitate jurnalistică a câștigat mai multe premii, dintre care amintim Premiul ,,Saša Veselinović“, cea mai înaltă mențiune a Agenției ,,Tanjug”, acordată în anul 1990, precum și Premiul ,,Condeiul de aur”, acordat de Societatea Ziariștilor din Voivodina în anul 2018, pentru abnegație și profesionalism în cariera sa de ziarist. 

Cu soția sa Nada și cei doi fii, Petru Tomici a trăit o viață dedicată principiilor etice și profesionale ale jurnalismului, lăsând o amprentă puternică în istoria presei din regiunea noastră, iar noi, cei care l-am cunoscut, îi vom purta o amintire veșnică.

Dumnezeu să-l odihnească și să-l așeze printre cei drepți!

Teodora Smolean

(Revista UZP, nr. 34/2024)

AIKIDO, ARMONIA UNIVERSULUI

De câte ori simțim bucurie în suflet ne gândim la facerea acestui complex de trăiri, un om primește din partea universului multe cadouri, însă „traista” din spate se umple cu voință, cu încredere și dorință, omul trebuie să primească ce i se oferă și să dea mai departe ce a învățat, de aceea există echilibru, fără echilibru ne ducem pe o parte și la un moment dat picăm din barca timpului. În mersul lumii dăinuie disciplina, lumea a evoluat datorită disciplinei, respectului, curajului și adevărului, iar pe toate acestea le găsim scrise în cartea aikido-ului, o poveste adevărată cu oameni minunați care practică Aikido. Această artă marțială japoneză – Aikido- înseamnă textual „calea armonizării energiei” și este creată în 1920 de către Morihei Ueshiba, uneori numit kaiso sau O-Sensei de către unii aikidoka (n.14 decembrie 1883, Tanabe, Japonia, d.26 aprilie 1969, Iwama, Japonia). Aikido este o artă marțială ce face parte din categoria „internă” a stilurilor de luptă, este una dintre cele mai spirituale arte marțiale. Aceasta este numită și „Arta Păcii”, o artă marțială sigură prin inițierea treptată a începătorilor, ea spune că ”Adevărata cale a războinicului este prevenirea unui măcel, cei care se întrec și încearcă să-și dovedească superioritatea cu siguranță greșesc pentru că cei care lovesc, rănesc, distrug nu se pot numi ființe umane.”
Pentru mine, Aikido este un mod de viață și caut cu toată puterea să împărtășesc această stare elevilor mei astfel încât să realizeze că stilul cum trăim ne definește ca oameni, această alegere este esențială pentru sănătatea noastră și a celor din jur, în timp s-a observat că practicanții de arte marțiale au mai multă încredere în ei, Aikido îmbunătățește eficacitatea, controlul, reduce agresivitatea, stresul, depresia, anxietatea. Elevii Clubului Wago-Kan Lugoj au înțeles că practicând Aikido au ajuns la un nivel de socializare incredibil de bun eliminând caracterul anti-social al unui individ și foarte important este faptul că această artă marțială te ajută să reflectezi asupra vieții, la pozitivitate, la negativitate, te ajută să vezi ce înseamnă să ai răbdare, să fii modest, să fii bun, îndemânatic, curajos, să fii demn, aceste caracteristici din Aikido fac diferența față de alte arte marțiale.
Un practicant de Aikido știe ce înseamnă o strategie de apărare, dar și controlul prin conducere, el se simte pașnic și are sentimentul de „acasă” când intră în Dojo, ori de acest sentiment are nevoie omul din ziua de astăzi, Aikido este o practică care te duce într-o stare profundă de existență pentru că: a fi centrat în Aikido înseamnă a fi prezent. Aikido vindecă mintea și corpul, reprezintă sursa iubirii. Este foarte important de specificat, Aikido este o artă marțială, o practică spirituală ce ne trimite spre cunoașterea dragostei și soluționarea pașnică a conflictului, are capacitatea de a fi relaxat, flexibil, echilibrat și spontan.
Practic Aikido de 30 de ani, de 25 de ani sunt instructor în Lugoj la Clubul ”Wago-Kan” Aikido Aikikai, în anul 2018 am fost la „izvoarele” lui Aikido Aikikai, în Japonia, împreună cu o mică delegație de români practicanți de Aikido, am trăit cea mai frumoasă și interesantă experiență de viață, acolo am înțeles pe deplin ce înseamnă cu adevărat Aikido, ce înseamnă să ai principii, să respecți anumite reguli, am simțit această uniune a fiziologicului, psihicului, mentalului și socialului, toate conducând la perfecționarea personalității noastre.
În tot acest timp am înțeles că Aikido reprezintă pentru noi, cei care o practicăm, armonia universului.
Cu prilejul ceremoniei Kagami-Biraki, organizată la data de 13 ianuarie 2019 la Hombu Dojo, în Tokyo, Japonia, la propunerea conducerii Fundației Române de Aikido Aikikai, în speță a președintelui Dorin Marchiș 6 DAN, am fost promovat la gradul de 5 DAN Aikido Aikikai alături de colegul meu instructorul Nicolae Mitu din București.
„Calea Luptătorului a fost greșit înțeleasă, ca o modalitate de a ucide și a-i distruge pe ceilalți. Aceia care caută competiția comit o gravă eroare. Lovirea, jignirea sau distrugerea cuiva constituie cel mai mare păcat pe care îl poate face o ființă umană. Adevărata Cale a Luptătorului constă în evitarea masacrului. Ea este Arta Păcii, puterea iubirii.”
(Citat celebru din Morihei Ueshiba, ARTA PĂCII, ÎNVĂȚĂTURILE FONDATORULUI AIKIDO-ULUI, Editura MIX)

Sensei Daniel ROGOBETE 5 DAN AIKIDO-AIKIKAI

Valea Almăjului – o nouă ediție a Nopții Muzeelor la Sate – 2024

Valea Almăjului găzduiește din nou, și în acest an, cea de-a doua ediție a proiectului național Noaptea Muzeelor la Sate. Premiera națională a acestei manifestări a avut loc anul trecut, la inițiativa Rețelei Naționale a Muzeelor din România, ca o derivată a versiunii clasice a ,,Nopții Muzeelor”. Evenimentul se adresează atât publicului din mediul rural, cât și a celui din mediul urban, oferind posibilitatea de a explora o lume mai puțin cunoscută: a istoriei și a culturii rurale. Scopul major al acestei interacțiuni este de a promova și valorifica imensul potențial cultural-tradițional al comunităților noastre rurale.

Prima ediție a acestei manifestări s-a desfășurat și anul trecut, în județul Caraș Severin, cu participarea a mai multor entități muzeale, între care și Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, aparținând profesorului Gheorghe Rancu Bodrog. Acțiunea s-a desfășurat în seara de 2 septembrie 2023, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, cu sprijinul Muzeului Banatului Montan Reșița.

De la fiul regretatului profesor și publicist Gheorghe Rancu Bodrog,  dr. Dacian Rancu, aflăm că și în acest an, în ziua de 31 august, începând orele 18, toți doritorii vor putea vizita, în localitatea Șopotu Vechi, Colecția de etnografie și arheologie, precum și Muzeul Presei Rurale din Banat, acesta din urmă amplasat în incinta Școlii Generale din localitate. Cu ocazia manifestării, se va organiza o masă rotundă, la care discuțiile se vor purta în jurul vieții culturale și activității fondatorului celor două colecții. Și în acest an manifestarea se va bucura de parteneriatul UZPR, filiala Caraș Severin, reprezentată prin președintele filialei, domnul I.D.Cucu, din Reșița. De asemenea, calitatea de partener va aparține în acest an și Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, asociația fiind reprezentată de președintele ei, Ioan Traia, care va participa împreună cu o parte dintre membrii săi, nativi locali sau aflați într-o conexiune mai strânsă cu viața culturală a Văii Almăjului.

Facem precizarea că regretatul Gheorghe Rancu Bodrog, a fost un membru și reprezentant marcant al acestor două organizații publicistice. Și pentru ediția din acest an, sprijinul va fi acordat de Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Organizarea manifestării și prezentarea colecțiilor de la Șopotu Vechi, vor aparține lui Dacian Rancu, inițiatorul ediției din acest an al evenimentului.

Constantin VLAICU/ UZPR, Filiala Caraș Severin

Foto: Constantin Vlaicu – Ediția 2023 Noaptea Muzeelor la Sate. Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, din Șopotu Vechi și Casa memorială „Emil Novacovici” din Gârbovăț.

15 AUGUST- SFÂNTA MARIA, SĂRBĂTOARE DE SUFLET, CREDINȚĂ ȘI IUBIRE

Maica Domnului-solitoare în cer pentru noi oamenii

,,Zid ești credincioșilor, Născătoare de Dumnezeu, fecioară, Și apărătoare tuturor celor ce aleargă la tine. Preacurată, căci tu te-ai mutat la ceruri, ca să fii cea mai aproape, pentru toți care cântă ție. Bucură-te, ceea ce ești plină de har, care întru Adormirea ta nu ne lasă pe noi”. (Maica Domnului)
În această dumnezeiască zi de august mai fierbinte ca oricând credincioșii cu mic cu mare iau cu asalt lăcașurile de cult pentru a participa cu toată ființa lor la slujbele religioase întru comemorarea Adormirii Maicii Domnului. Este un moment înălțător de rugăciune, meditație profundă și reculegere, prilej deosebit de a aduce mulțumiri ,,Reginei Cerului”. Datina spună că cine se roagă la Sfânta Fecioară este ferit de necazuri, de boli și alte încercări ale vieții și este răsplătit în schimb cu alinare . împliniri și binecuvântat în toate.
Ca un om simplu și cu credință în Dumnezeu și iubire de semeni , cu toată atmosfera caniculară, chemarea Maicii Domnului mi-a dat puterea și mi-a călăuzit pașii spre a fi prezent și a mă bucura împreună cu cei aproape 300 de credincioși la slujba religioasă oficiată de IPS IOAN, Mitropolitul Banatului la biserica din Parohia Timișoara, Calea Aradului, strada Orșova, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, cartier în care locuiesc și eu.
,,După Revoluția din decembrie 1989, Centrul eparhial a înființat parohii noi în cartierele mari ale orașului Timișoara și a numit preoți care au construit biserici frumoase și încăpătoare, pe lângă care au ridicat așezăminte social-filantropice și case parohiale. Parohia Calea Aradului și biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” fac parte, așadar din rândul acestor așezăminte bisericești ale Timișoarei, ridicate cu trudă și jertfă,din dragoste curate față de Dumnezeu” ( IPS IOAN din prefața cărții monografice Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”.

O carte, document, care se constituie ca o primă pagină de istorie 1999-2024, trăită și scrisă de preot stravrofor Iosif Hânda, care este unul dintre ctitorii acestei zidiri dumnezeiești. Cartea este o bijuterie literară, scrisă cu sinceritate și de la izvoare, care ne relevă și latura spiritual-culturală a ,,creatorului” este un dar de suflet, un semn de prețuire și recunoștință a părintelui poet și publicist de notorietate (autor a două volume de poezii (,,Ție Doamne 2016 și Cărarea dintre drumuri 2022”) Iosif Hânda față de toți aceia care au donat o cărămidă de lacrimă și sudoare și l-au susținut zi de zi pentru zidirea acestui nou lăcaș de închinare al Timișoarei. Versurile înserate pe coperta a patra a cărții sunt esențiale și pline de smerenie și reverberație sentimentală în tot ceea a dorit preotul paroh Iosif Hânda.
Lași aici tot ce-ai trudit/ Iei cu tine fapta bună/ Pe semeni de i-ai iubit/Vei primi în cer cunună/ Un bine oricât de mic/ Ce în urmă l-ai lăsat/ Nu va fi nerăsplătit/ De Cerescul împărat ! Într-un entuziasm ,,călduros” cartea recent tipărită, editura Eurostampa 2024 Timișoara, a fost bine primită de credincioși și iubitorii de spirit tânăr și încă liberi în opțiunea lor, că poetul este creația lui Dumnezeu, și mesagerul care prin harul său ne-aduce mai aproape cerul și adevărul.
P.S. Din mulțimea celor care au contribuit, unii au dobândit calitatea de Ctitori ai Bisericii. Menționați cu majuscule, în interiorii cărții, pentru dărnicia lor amintim; Doru VATA, Ctitor principal,, Dan BĂJĂNESCU, Ioan BÂTEA, PR. Iosif HÂNDA, Ciceronis CUMPĂNĂȘOIU, Nicolae OPREA, Florea VLAD, Mariana ENE, MARTINECZ, Ioan HOTICO și mulți alții despre care cu siguranță Dumnezeu le-a scris numele în Cartea Vieții Sale, iar noi credincioșii le mulțumim tuturor pentru harul și jertfa lor cotidiană pe altarul de suflet, credință și iubire de semeni și de Dumnezeu. Mă retrag temporar spre casa din sufletul meu, iluminat de magia și fascinația îngerilor ce m-au înconjurat și îmbrățișat binecuvântându-mă ca pe-o mireasmă de crini risipită de zare.


Dumitru Buțoi / UZPR / Timișoara

INVITAȚIE

19 august 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

19 august: Ziua Mondială a Fotografiei

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”.

Expoziție de fotografii: „Hermann Stephanus Heel: Peisaj de vară”.

 

 

19. August 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

19. August: Welt-Foto-Tag

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des freiwilligen Filmemachers”.

Fotoausstellung: „Hermann Stephanus Heel: Sommerlandschaft“.

PR.ICONOM STAVROFOR IOSIF HÂNDA Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului „PAROHIA TIMIȘOARA- CALEA ARADULUI Prima pagină de istorie. 1999 – 2024

ZI MINUNATĂ
DE MAICA DOMNULUI BINECUVÂNTATĂ

,,Bucură-te Marie, cea plină de har; Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău Iisus. Sfântă Marie, Maica Lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre.
Astăzi, 15 august 2024, o zi minunată de Maica Domnului Binecuvântată în care spunem: La mulți ani binecuvântați tuturor celor care poartă numele Sf. Maria am avut bucuria să ascultăm Liturghia din Biserica Adormirea Maicii Domnului-Parohia Timișoara, Calea Aradului, onorați fiind de prezența I.P.S.IOAN SELEJAN Mitropolitul Banatului care ne-a încântat și ne-a încărcat sufletul cu poveștile adevărate despre credință, tradiție, iubire de neam, de părinți și mai ales iubirea pentru Maica Domnului, Maica Noastră din Ceruri.
Cum acest om extraordinar, cleric ortodox român, primul episcop al Episcopiei Covasnei și Harghitei (1994-2014), în prezent este arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului știe să iubească oamenii, să-i prețuiască, să-i respecte și să le îndrume pașii pe cărările vieții curate și luminate, ziua de 15 august 2024 a fost plină de iubire și armonie, credință și reculegere.
Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” a fost plină de enoriași, chiar și în Curtea Casei Domului stăteau cuminți credincioșii, toți bucurându-se de slujba care se ținea în biserică, de prezența mitropolitului Banatului I.P.S.IOAN, dar și de cartea scrisă de pr. Iconom Stavrofor Iosif HÂNDA- Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” PAROHIA TIMIȘOARA-CALEA ARADULUI. Prima pagină de istorie. 1999-2024.
Editura Eurostampa Timișoara 2024.
Despre omul și preotul Iosif HÂNDA am multe cuvinte frumoase de spus, aceste cuvinte s-au născut în cei zece ani în care pr. Iconom Stavrofor Hânda a slujit în Biserica din comuna Topleț, județul Caraș- Severin, Topleț fiind locul în care Dumnezeu m-a trimis pe pământ. Bucuria de a păși în biserică, curiozitatea, dragul de a atinge sfinții pictați pe pereți și de a vorbi cu ei, iubirea pentru Maica Domnului, Isus Hristos, prietenia mea cu Dumnezeu, pr. Iosif HÂNDA mi le-a dăruit cu vorba dulce românească, cu bunătate și înțelepciune, cu pacea sufletească care o regăsesc și astăzi în glasul lui. Mi-a cimentat pur și simplu drumul spre cunoașterea credinței, spre Dumnezeu. Un om care face tot posibilul pentru a construi un lăcaș de cult împreună cu enoriașii locului merită toată admirația noastră, a tuturor românilor, acest lăcaș de cult are viață, va dăinui sute de ani și va trăi în inimile celor care îi trec pragul. Biserica aceasta este pentru pr. Iconom Stavrofor Iosif HÂNDA un al treilea copil, el are două fete minunate, iată că al treilea, cu voința lui Dumnezeu, a apărut pe pământul Timișoarei, e adevărat că a fost greu, cu trudă și jertfă, cu nopți și zile în rugăciune, cu încredere și dragoste curată față de Dumnezeu, dar a fost voia Domnului.
Iată că astăzi, după un sfert de secol de la ctitorirea parohiei și a bisericii, preotul paroh Iosif HÂNDA a dăruit oamenilor de bună credință o pagină a sufletului său obosit de atâtea încercări, dar fericit, toate trăirile din acești ani au fost puse în rândurile unei povești adevărate având piatra de temelie într-o încăpere a inimii pentru totdeauna.
,,Mulțumim, pe această cale, preotului paroh Iosif Hânda pentru ostenelile, grijile și dăruirea de care a dat dovadă în cele peste patru decenii de slujire la Altarul străbun și binecuvântăm editarea acestei monografii parohiale, alei cărei pagini sunt stropite de 25 de ani cu lacrimile sale de bucurie și împlinire pastorală.”
(I.P.S. IOAN Mitropolitul Banatului)

,,Lași aici tot ce-ai trudit,
Iei cu tine fapta bună,
Pe semeni de i-ai iubit,
Vei primi în cer cunună.
Un bine oricât de mic,
Ce în urmă l-ai lăsat,
Nu va fi nerăsplătit,
De Cerescul împărat.
(pr. Iosif Hânda)

Respect pentru omul, pr. Iconom Stavrofor Iosif HÂNDA!

Mia ROGOBETE * Membru UZPR * 15 august 2024 Timișoara

MIȘCAREA CA STARE DE SPIRIT ȘI TERAPIE A SUFLETULUI FOTBALUL, SIMBOLUL FERICIRII SIMPLE


,,Sportul te învață să ai caracter, să joci după reguli, te învață să știi ce înseamnă să câștigi, și să pierzi, te învață ce este viața”! (Bille Jean King)
Sub semnul aproape dumnezeiesc al acestui citat, plin de înțelepciune și motivație, cu toată toropeala de afară, iubitorii de mișcare și al stării de bine, printre care foști fotbaliști, antrenori, conducători, arbitri dar și iubitori de la alte sporturi, acum seniori veritabil, și-au dat întâlnire pe cocheta arenă Tineretului din municipiul Lugoj. Prilej deosebit de a onora invitația organizatorilor, amfitrion de excepție domnul Constantin Goloșie, un împătimit al fotbalului, fost practicant și în timpul liber actor, ca participanți la ,,Cupa Respect”la mini-fotbal old -boys, ediția cu numărul 13, care n-a fost cu ghinion ci dimpotrivă, un eveniment care continuă o frumoasă tradiție de prietenie și ospitalitate specifice, aici în Banat. Mișcarea înseamnă viață, este o stare de spirit și o terapie a sufletului.
Ora 10,30, Cu toată canicula care a pus stăpânire pe aproape toată țara, și care a cam limitat entuziasmul ,,tinerilor” protagoniști, dar și perioada de concedii și vacanțe, la startul competiției s-au prezentat echipele: Bucovina Suceava, Mureșana Mândruloc, județul Arad, Fan Club Sport din Baia Mare, jud.Maramureș, Flacăra Făget, F.C Vulturii Bazoșul Nou și bineînțeles echipa organizatoare și gazdă, câștigătoarea ediției de anul trecut Amicii Veseli din Lugoj, toate jud. Timiș.
După deschiderea oficială și instruirea participanților, arbitrii și-a luat în serios misiunea și faptul că denumirea competiției are la bază respectul și onoarea combatanților din teren, dar și a privitorilor din tribune, n-au făcut uz de niciun cartonaș, galben ori roșu. S-au jucat jucat meciuri organizate în grupe, 7 plus 1, două reprize a 15 minute, simultan pe două terenuri amenajate corespunzător.
În faza finală, pentru locurile 5-6, Bucovina Suceava a învins F.C . Bazoș Nou cu scorul de 5-3, pentru locurile 3-4, Făget a învins Arad cu 7-3, iar în meciul decisiv pentru desemnarea câștigătoarei ,,Cupei RESPECT”Amicii Veseli din Lugoj a învins Baia Mare cu scorul de 4-2. Dincolo de vârsta jucătorilor, de astfel foarte ambițioși și dornici de a demonstra că încă mișcarea este o motivație în plus a stării de spirit, de bine, așa cum am menționat la început și căldura și-a pus vizibil amprenta pe dinamica jocului de fotbal. Cu toate acestea am aplaudat multe reușite, s-au înscris pete 50 de goluri, prin șuturi de la distanță, cu capul ori cu călcâiul. Și ca un aspect lăudabil pe terenul doi din incinta ,,Arenei” mari, două echipe de copii alergau cu ,,ardoare” pentru a avea posesia balonului rotund și a face ce știu ei cel mai bine, în speranța că în curând vor ajunge fotbaliștii de mâine cu care ne vom mândri. Nu se știe. Este bine că ,,lumea” se mișcă.
Învingător ori învins, sportul este limbajul universal, este o, binevenită și vindecătoare terapie a sufletului, pentru a face mișcare nu trebuie un antrenor personal și doar în trup să existe o voce interioară care te cheamă irepetabil ; niciodată oricât ar fi de greu să nu te oprești, totul se rezolvă prin răbdare, pasiune și muncă. Dacă ești perseverent din ambele ipostaze poți învăța multe noțiuni ce îți pot defini mai târziu caracterul în orice competiție și în societate.
În acest context pentru refacere a condiției fizice, organizatorii cu sprijinul sponsorilor de tradiție ai competiției, pentru care le mulțumim, ne-au invitat la Pensiunea ,,Moara cu Noroc” din apropierea Lugojului, undeva în comuna Balinț, pe malul Begăi, o locație de excepție, chiar dacă izolată topografic, o oază de liniște și deconectare, nu duce lipsă de iubitori de drumeție, unde am avut prilejul de a socializa, pe fond muzical, în compania participanților și invitaților special, la mese pline cu bunătățuri tradiționale din Banat, pregătite și servite de un personal calificat și generos în ospitalitate.
Aici a avut loc și festivitatea de premiere.Domnul Constantin Goloșie, în aplauzele tuturor participanților, a înmânat cupe reprezentative și diplome de excelență câștigătorilor, ca un însemn de prețuire și respect pentru generația vârstei a treia, care continuă și se străduiește cu demnitate să țină pasul cu timpul care în marea sa trecere nu ne iartă. Au primit diplome; cel mai bun portar al turneului Pop Lucian de la echipa Vulturii din Bazoșul Nou, cel mai tehnic jucător Ștefan Rezner de la Fan Club Sport Baia Mare, golgheterul turneului Eugen Miculescu de la Amicii Veseli Lugoij și Dumitru Poteraș pentru Old -boy-sul turneului 73 de ani de la Flacăra Făget.-Timiș
Atmosfera de adevărată sărbătoare a fotbalului și a reîntâlnirii anuale a fost întregită de Ansamblul ,,Lugojana” maestru coregraf Puiu Munteanu și tinerii dansatori care ne-au impresionat prin interpretare și ținută artistică deosebită. Andrei Boca, Maria Boca, Lavinia Ianculescu, Bogdan Lazăr, Lorena Mircu, Ionuț Gașpar,Raisa Maga, Alexia Șendroiu, David Foale, Deian Simonescu, Ana-Maria Ardelean și Bogdan Munteanu care după dans ne-a încântat la acordeon cu o ,,repriză” de cântece sârbești. De asemeni, formația ,,Frații Drăgan” ( Silviu, Ovidiu, Ionică, Iorga ) un brand cunoscut în arealul cultural-artistic bănățean și nu numai. Soliștii de cursă lungă, spectacol autentic și bună dispoziție, Costică Bambu și Alexandra Lengyel-AMYRA.
Și dacă am început cu un citat să încheiem tot cu un citat mobilizator și plin de motivație și speranță; ,,Se pare că timpul este mișcarea sferei, pentru că prin aceasta se măsoară celelalte mișcări, iar timpul se măsoară prin această mișcare” (Aristotel).
Mulțumiri organizatorilor (Amicii Veseli ,manager Constantin Goloșie)Comisie tehnice,( Costel Subțire,Andrei Eneșca, Constantin Goloșie, Ovidiu Neiconi și prietenul Amicilor Veseli, Doru Huzu de la Mureșana Mândruloc-Arad) Brigăzii de arbitri,( Gabriel Goloșie, Neluțu Artan, Rareș Torok,Vasile Ovidiu), sponsorilor și tuturor susținătorilor implicați trup și suflet în desfășurarea unor astfel de evenimente benefice semenilor și comunității.
ȘI SĂ NE (RE)VEDEM CU BINE ȘI LA ANUL!

Dumitru Buțoi, UZPR Timișoara

În atenția doamnelor/domnilor președinți de Filiale În atenția redactorilor-șefi/redactorilor responsabili/managerilor de publicațiice apar sub egida UZPR

Stimați colegi,

Vă informăm că la ședința din 24 iulie, curent, Consiliul Director al UZPR l-a delegat pe domnul Marian Nencescu, membru al CD și președinte al Filialei Presa Culturală, să identifice și să evalueze toate publicațiile culturale ce apar sub egida UZPR/a Filialelor UZPR și să elaboreze un set de reguli concise și eficiente în vederea acordării/confirmării într-un mod unitar, echitabil, a calității de Publicație ce apare sub egida UZPR, și a dreptului de a avea tipărită pe copertă sigla oficială a UZPR.

În context, menționăm că domnul Marian Nencescu are o experiență de peste 3 decenii în presă, este membru al Uniunii din anul 1990 și Atestat profesional din 1991, este absolvent al Cursului Postuniversitar de Presă Scrisă, doctor în Filosofie, director și ctitor de gazete culturale, istoric și critic literar recunoscut, membru al USR, Filiala de Critică, Eseistică și Istorie Literară și are o îndelungată experiență în managementul cultural în cadrul unor instituții publice centrale și locale.

În vederea finalizării acestui proiect, invităm președinții de Filiale, redactorii-șefi/managerii de publicații să trimită/depună, până la data de 30 septembrie, curent, la adresa Uniunii (B-dul G-ral Gheorghe Magheru, nr. 28-30, sector 1, CP 010336, OP 22) câte un exemplar (de regulă, recent) din fiecare publicație, însoțit, după caz, de o scurtă notă explicativă privind tirajul, eventual anul și natura documentului prin care a dobândit calitatea de Publicație ce apare sub egida UZPR.

  1.  Scopul re/evaluării acordării Egidelor este acela de a cunoaște mai bine potențialul publicistic actual al Uniunii, de a spori prestigiul publicațiilor proprii prin confirmarea de către UZPR a acestei calități. Evaluarea se va face în deplină transparență, cu consultarea Șefilor de Filiale, a redactorilor-șefi/manageri de publicații, comunicându-se pentru fiecare caz în parte și eventuale propuneri/sugestii privind îmbunătățirea structurii și a conținutului. De asemenea, publicațiile ce apar deja sub Egida Uniunii vor fi analizate cu maximă empatie pentru a nu le creea eventuale prejudicii de imagine.
  2.  Criteriile de evaluare a publicațiilor ce vor solicita acordarea/confirmarea calității de Publicație ce apare sub Egida UZPR se vor încadra strict în litera și conținutul Statutului UZPR, singurele aspecte ce nu vor fi tolerate fiind implicarea politică și promovarea polemicilor între gazetari. Principiul unic ce va fi urmărit este promovarea limbii române, scutul și arma noastră de luptă cu fenomenul degradării culturale.
  3. La acordarea Egidelor, se va ține seama de:
    1. Periodicitatea fiecărei publicații;
    2. prestigiul și notorietatea Colegiului director, a redactorilor și a colaboratorilor permanenți;
    3. structura editorială a fiecărei publicații, frecvența și diversitatea rubricilor permanente, genurile publicistice abordate cu prioritate;
    4. ponderea, în publicație, a materialelor cu conținut cultural și jurnalistic;
    5. publicarea cu prioritate, într-o proporție semnificativă, în raport cu numărul de pagini al fiecărei  publicații, de știri, informații și recenzii despre activitatea jurnalistică și culturală a membrilor Uniunii din structurile centrale și teritoriale;
    6. nivelul estetic, ideatic și publicistic ridicat.
  4. Atestatele obținute nu vor avea un caracter de permanență, ele putând fi revizuite sau, după caz, revocate, în situația în care publicațiile respective se abat de la aceste cerințe minimale, de bune practici jurnalistice.

În speranța că demersul nostru va găsi ecou și înțelegere în rândul jurnaliștilor ce încă mai slujesc, eroic și vizionar, presa culturală, așteptăm cu interes revistele solicitate, foste și viitoare deținătoare ale calității de Publicație ce apare sub egida UZPR. 

Președinte UZPR,
 Sorin Stanciu
Secretar General al UZPR,
Mădălina Corina Diaconu