„într-o noapte adormisem
cu gândul la Dumnezeu
Când m-am trezit
era deja Sfânta Duminică
a Învierii.
De acum încolo
ne vom recunoaște
după Epifanii.”
(Vasile Barbu)

Pomii îi cunoști după rod, iar oamenii după fapte, se spune în popor.
În cazul românului Vasile Barbu, uluitoare fapte îi preced numele, poetul concurând cu managerul cultural, prozatorul și traducătorul concurând cu editorul și jurnalistul, dar, mai ales, cu animatorul și militantul cultural!
Pe Vasile Barbu l-am cunoscut cu mult timp în urmă prin intermediul radioului reșițean. Nume reprezentativ al vieții culturale și literare din Voivodina, în mod constant era prezent pe undele Radio Reșița și spicuia din evenimentele petrecute în Banatul Sârbesc, multe din aceste întâmplări purtând marca „baronului de Uzdin”.
După ce ne-am ascultat unul pe celălalt în eter, s-a ivit și momentul întâlnirii față în față și, evident, ne-am plăcut de la prima vedere! Nici nu s-ar fi putut altfel! Am convingerea că oamenii care „ard” pentru cultură la modul dezinteresat se plac, se apreciază și se privesc cu admirație! Așa s-a întâmplat și în cazul nostru și, iată, s-au scurs peste 25 de ani de atunci, iar prietenia și colaborarea noastră încă există!
Despre Vasile Barbu aș vrea să vorbesc și să scriu la modul excepțional, în cel mai frumos mod posibil, doar că, atunci când mi-e tare drag cineva, și aș vrea să fiu eu cea extraordinară, nu-mi iese! Încep să mă bâlbâi, nu-mi găsesc cuvintele și sunt cea mai proastă mânuitoare de condei! Șchiop și incorent!
Așa că, acum la ceas aniversar, dragul meu prieten și frate Vasile va trebui să se mulțumescă doar cu câteva rânduri încropite cu emoție, de altfel, și cu ales atașament. Câteva informații biobibliografice și câteva referințe, nu de alta, dar o asemenea personalitate precum cea a lui Vasile Barbu se cuvine a fi cunoscută și promovată, pentru a fi un real model pentru cei tineri, pentru cei care vin din urmă!
Vasile Barbu s-a născut la Uzdin (Voivodina – Banatul Sârbesc) în 6 septembrie 1954. A studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din Novi Sad, secția limbă și literatură sârbă. Este poet, publicist, editor, un harnic animator cultural și un creativ inițiator de programe și proiecte culturale.
Figură emblematică a Banatului Sârbesc, scriitorul Vasile Barbu este președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una dintre asociațiile culturale românești de primă importanță pentru românii din Serbia, o societate culturală cu o activitate impresionantă, apreciată, de altfel, și de președintele României, cel care, în anul 2019 a conferit Societății Literar-Artistice „Tibiscus” Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler, „pentru contribuția importantă pusă în slujba promovării culturii, limbii și spiritualității românești în Republica Serbia, contribuind astfel la afirmarea identității etnice a românilor din acest stat.”
Harnic și creativ, Vasile Barbu este fondatorul Festivalului Internațional „Drumuri de spice” de la Uzdin (aflat la ed. XXXI-a), al Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” (aflat la ediția XXIX-a), al Concursului internațional de recitare în grai bănățean „Buna Vestire” (aflat la ed. XXIII-a), al Festivalului Internațional de Datini și Obiceiuri „Fie în veci de veci lăudat” (aflat la ed. a XXXIII-a), al Festivalului de colinde „Noi umblăm și colindăm” (aflat la ed. a V-a), al Concursului „Ceaunul Uzdinean”, întrecere în prepararea ciorbei de pește (aflat la ediția a XVIII-a), al Festivalului „Fest cu berea”(aflat la ediția a XVIII-a), al concursului de ciocnire de ouă de Paști „Ăl mai tare ou din lume”(aflat la cea de-a XXVIII-a ediție), precum și al altor multe  manifestări culturale românești, importante, necesare și atractive.
A debutat editorial, cu o schiță monografică intitulată „Acum 35 de ani” (Uzdin, 1989); a urmat o altă monografie „Activitatea corală la Uzdin 1885 – 1990” (Uzdin, 1990); apoi o plachetă de versuri „Refugiu în visele fecioarelor” (Reșița, 1991); și au urmat volume precum: „Cu fața la perete” (aforisme, Uzdin, 1992); „Aici totul e dor” (Uzdin, 1993); „Lacrimă la o margine de așteptare” (Drobeta Turnu Severin, 1995); „Drumuri de spice” (Chișinău-București, 1996); „Uzdin, pagini de dor” (almanah, Uzdin, 1996);  „Bătătorind drumurile ploilor” (Timișoara, 1997);  „În zodia bordeiului” (Iași, 1998); „Continente de dragoste” (interviuri, Drobeta Turnu Severin, 1998); „Cronica handbalului uzdinean” (monografie, Uzdin, 1998); „Sărbătorile bisericii noastre străbune” (monografie, Uzdin, 1999); „Drumurile noastre” (publicistică, Timișoara-Uzdin, 1999); „Uzdin zic, Uzdin gândesc” (proză, Timișoara, 1999);  „Catapetesme regăsite în sângerarea cuvintelor” (monografie, Timișoara, 2000); „Uzdin 2000” (almanah, Uzdin, 2000); „Ultima noapte de păcat” (Drobeta Turnu Severin, 2001); „Năloagă în fondroc” (poezii în grai bănățean, Uzdin, 2001); „Dintotdeauna am murit singur” (Panciova, 2002); „Pictura naivă din Uzdin prin veacuri” (colab., Uzdin, 2002); „Cele mai frumoase poezii” (Turnu Severin, 2002); „Până azi” (Timișoara, 2004); „Omul fără drum” (Uzdin, 2004); „Ștroale goalie sau doi într-unu (ca pușeii la purcari) ” (Timișoara, Uzdin, 2006); „Casa românească” (monografie, Uzdin, 2006); „Doi poeți, aceeași limbă” (Arad, 2008); „Și zdrăncănie și scârțâie șî fliondără (poezie în grai bănățean)” (Uzdin, 2011); „Cuvinte vechi din graiul bănățean al Uzdinului” (glosar, Sebeș, 2012); „Și nici n-aș mai putea” (Arad, 2012); „Îngerii vin, îngerii pleacă, poezia rămâne”(monografie, 2013); „Ca și după o icoană” (Uzdin, 2013); „ Epoci, într-o gară oarecare” (Uzdin – Baia Mare, 2015); „Drumuri de spice, popasul îngerilor” (Uzdin, 2018); „Sacramentul singurătății” (Baia Mare, 2018); „Aedul singuratic a ales altarul” (Uzdin, 2023) și altele.
În „Encicliopedia Banatului. Literatura” (lucrare realizată de Academia Română – Filiala Timișoara în anul 2016) Vasile Barbu este prezentat ca poet, jurnalist, publicist, editor și traducător, fiindu-i alocat un spațiu generos, în care îi sunt consemnate câteva dintre aparițiile editoriale, precum și câteva referințe. Astfel, aflăm despre începuturile scriitoricești, dar și despre cât de apreciat este talentul său, dacă ar fi să citim doar câteva titluri de articole din presa de specialitate: „ Vasile Barbu sau un poet oscilând între mioritism și modernismul demetaforizat” (Florian Copcea); „Vasile Barbu, poetul unei istorii sacre” (Catinca Agache); „Vasile Barbu: un poet din Uzdin – care bea cuvintele din cenușa lustrală” (Cezarina Adamescu); „Poet al iubirii și satului bănățean” (Marina Ancaițan); „Poetul Vasile Barbu sau despre nepotolitul dor de veșnicie” (Anton Ilica) și multe alte astfel de referințe semnate de nume extraordinare: Mihai Cimpoi, Delia Muntean, Adam  Puslojić, Pavel Gătăianțu, Ana Niculina Ursulescu, Mirela-Ioana Dorcescu, Ioan Baba, Aurel Turcuș, Pavel Panduru și alții.
Este deosebit de important faptul că Vasile Barbu, conștient de valoarea acestor materiale și a autorilor, le adună într-o carte intitulată „Aedul singuratic a ales altarul: scrieri despre poetul și omul de cultură Vasile Barbu din Uzdin”, carte apărută recent, în pragul aniversării sale (Uzdin: Tibiscus, 2023).
De asemenea, regretatul academician Costa Roșu îl include pe Vasile Barbu în volumul „Personalități românești din Voivodina (1734 – 2004), lucrare apărută la Panciova în 2004, de unde, mai târziu,  a preluat informația lingvistul Vasile C. Ioniță, pentru cartea „Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric” (vol. 2, Reșița: Banatul Montan, 2008).
Vasile Barbu este realizatorul periodicului „Tibiscus”, pe care l-a fondat în anul 1990, și redactorul-șef al revistei „Floare de latinitate”; de asemenea, este realizatorul unor antologii reprezentative, dintre care amintesc, probabil, pe cea mai importantă:  „Oameni de seamă ai Banatului”.
„Baronul de la Uzdin” – după cum îl numesc confrații și prietenii apropiați, care au beneficiat adesea de ajutorul acestui inimos român, care au colaborat îndeaproape cu acest manager cultural – colaborează la diverse publicații din România și Serbia, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Serbia și este „omul care dispune de suficientă putere de seducție pentru o animație atât de vie, de amplă a spiritului românesc în Uzdin – sat cu români -, abia zărit pe harta țării voievozilor din Serbia, de unde răzbate un ecou armonic – purtător de vers și liră -, care îmbogățește poezia contemporană românească…” (prof. univ. dr. Anton Ilica).
Deținător al multor premii pentru poezie, și, adesea, pentru poezie în grai, Vasile Barbu este prezent în antologiile literaturii dialectale bănățene realizate de critici și istorici literari precum Cornel Ungureanu, Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Aurel Turcuș și Ștefan Pătruț.
Este bine cunoscută dragostea lui Vasile Barbu pentru graiul bănățean, original și neprefăcut, iar bazele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean au fost puse la Casa Românească din Uzdin: scriitorul Ion Ghera, alături de Ion Căliman, Vasile Barbu și Ștefan Pătruț au înființat, fără înscrisuri juridice, printr-un proces verbal, la Uzdin, în data de 1 aprilie 2000, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, cu președinte Ștefan Pătruț. După trei ani (3 iulie 2003) acest nucleu al scriitorilor dialectali din Banatul istoric și-a obținut statutul juridic, iar această echipă a lucrat și colaborat cu însuflețire în organizarea de diverse evenimente, atât în România (Banatul românesc) cât și în Serbia, la Uzdin (Banatul lui Vasile Barbu). Din păcate, această „echipă de aur” s-a depărtat, într-un fel sau altul, iar astăzi, Asociația nu mai este nici pe departe ceea ce și-au visat, atunci, în anul 2000, la înființare, Ștefan Pătruț și Vasile Barbu!
Însă, la Uzdin, și nu numai, Vasile Barbu continuă „lupta” pentru limba românească și graiul bănățean, slujește cauzei românismului prin cea mai de preț armă: cultura! Scrie undeva, atât de frumos și aplicat dl. prof. univ. dr. Anton Ilica: „La Uzdin, Vasile Barbu a creat o platformă de culturalizare integrată, durând instituții, o altă tipologie de relații și o efervescență culturală exemplară, menită să dea un nou sens vieții uzdinenilor. Scriitori români și oameni de cultură au poposit între săteni, cu prilejuri diferite: festivaluri, reuniuni, societăți, reviste, edituri: C. Ivănescu, A. Păunescu, Ion Miloș, G. Vieru, M. Cimpoi, I. Mărginean, V. Crăciun, M. Dinescu, C. Stoica și mulți alți poeți. Anual, de mai multe ori, Uzdin devine un fel de Mecca a limbii române și a poeziei, a culturii, în care amfitron este Vasile Barbu.”
Pe cât de puternic și organizat, pe atât de sensibil și creativ este Vasile Barbu! Iar mărturie stau versurile sale, o lirică expresivă, originală, colorată și parfumată! Culorile sunt ale satului bănățean, cu trecutul și prezentul său, cu tradițiile și sărbătorile sale, iar parfumul este unul cu diverse nuanțe: fie al copilăriei, fie al adultului conștient de tulburările vieții, fie al singurătății și al dorului neostoit. 
Iată, „bardul de la Uzdin”, „aedul singuratic”, „baronul de Uzdin” se află la ceas de frumoasă sărbătoare! Iar noi, prietenii de la Bocșa, nu putem sta deoparte! Ne alăturăm celor ce transmit alese cuvinte la ceas aniversar, celor care, cu prețuire, trimit gânduri bune și binecuvântări spre Uzdin și spre cel sărbătorit!
„Pentru că atunci când m-am născut românește m-au îmbrăcat…” spune poetul, iar noi astăzi, când poetul își sărbătorește nașterea, în românește îi urăm precum povestitorul „cele bune să se-adune, cele rele să se spele!” și-i dorim viață lungă, biruință în fapte și inspirație în condei!
La mulți ani, maestre! La mulți ani, dragul nostru Vasile Barbu!

Motto: ,,Eminescu este cântecul ce se flutură pe zare/ Este taina din descîntec/ Vis frumos în așteptare/ ȘI surâsu-nfiorat al copilului din pântec”!
După evenimentul cultural-jurnalistic din 29-08-2024, ora 11,00 organizat de Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara la Casa Brădicenilor din cetatea culturală Lugoj-Timiș, eveniment de adevărată sărbătoare a Zilei Limbii Române, despre care colega noastră de breaslă Maria Rogobete a scris o cronică excelentă, promovată pe site UZPR Caraș Severin și mass media lugojană, ne continuăm drumul către o altă cetate cultural-jurnalistică din Nord, pentru a onora invitația și a fi parteneri colegului Vasile Bele, inițiator și organizator al Taberei Culturale ,,Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp”!
Așadar a doua zi împreună cu familia Mirela și Ovidiu Cocheci, subsemnatul și soția Lidia Buțoi, am pornit dis -de-dimineață spre o altă destinație cultural-artistică și jurnalistică, reprezentativă prin tradițiile românesți și desigur prin fascinația așezămintelor de cultură și de cult risipite printre dealuri și munți. După mai multe ore de drum călăuziți de razele unui soare mai arzător ca niciodată și ceva peripeții generate de o infrastructură (ne)conformă cu pretențiile turistului de ocazie, român dar și mai mult al celor din străinătate ajungem la Baia Mare, facem un popas de documentare și optimști străbatem localitatea suburbană Firiza și o continuăm pe cărări de munte, vreo 15 km.
În jurul orei 15,00 ajungem la locația mult visată ,,Stațiunea Izvoare” fixată la o altitudine de peste 900 de metri și la cca. 25 km de orașul Baia Mare pe un platou vulcanic situat între înălțimile vârfului Ignis, munții Gutâi și mai concret la pensiunea ,,Izvoare resort”, unde colegul Vasile Bele, un om cu suflet mare cât Țara Maramureșului, poet, publicist și editor revista de cultură ,,Din Vatra Satului” membru UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara și coordonator Aria Maramureș Asociația pentru Civilizație și Ortodoxie, a organizat Tabăra Culturală ,,Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp! Filiala UZPR Timișoara (reprezentată aici de Dumitru Buțoi, președinte, editor și redactor șef al publicațiilor ,,Luceafărul de Vest și VIP Seniorii” Timișoara) fiind unul dintre partenerii oficiali ai acestui eveniment de iubire, conștiință, simțire românească și anvergură europeană.
După masa de prânz servită la pensiunea Izvoare Resort, o gazdă generoasă ne retragem la Sala de conferințe pentru o scurtă ședință de lucru. Domnul Vasile Bele ne prezintă pe în sinteză programul și ne revedem la ora 17,00. Ne relaxăm plimbându-ne prin zonă și admirând o priveliște parcă din poveștile copilăriei. Și ca un semn bun pe platformă muncitorii trudesc pentru modernizarea continuă a acestul colț de Rai.
Ne întâlnim cu toții la ora 17,oo la Sala de conferințe, pentru început am vizionat un scurt metraj video realizat de Gavril Babiciu, despre viața și personalitatea lui Vasile Lucaciu, Erou al Națiunii Române., transpus și într-o carte monumentală. Cu aceasta începem Regalul de poezie, muzică, dans, concluzii și bună dispoziție. Suntem o echipă redutabilă, o familie de impătimiți ai cuvântului scris ori vorbit.
Flavia Foltoș, poet și editor, ne prezintă un Proiect Cultural, Tinere speranțe-Dialog cu îngerii și un concurs fulger cu premii,l a care au participat elevii prezenți , la secțiunea poezie și proză. Coordonatori, profesorii, Claudia Chioran și Adela Maria Borșe. Vasile Bele , membru UZPR,prezintă revista de literatură, cultură și artă ,,Din Vatra Satului” coperți cartonate-color și multe poezii și referințe biografice și de analiză din care redăm câteva titluri, Din lada de zestre a satului Chiuzbaia-Nunta. Chemat la nuntă. Ședința de cenaclul literar a L.S.R. Cluj-Napoca, semnată de Marieta Coman. Semnal editorial Gelu Dragoș, Ioan Costin ,,Moara din Șișești”-este primul roman românesc din Ardeal, poezie și altele
Dumitru Buțoi, redactor șef și editor a prezentat revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, editată de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, prin Programul Tim Cultura 2024 referitor la promovarea Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”ediția 2024. Revista a promovat proiectul, respectiv prin publicarea regulamentului de concurs și a publicat pragramul taberei și aproape toți participanții cu poezie ori ale materiale. Revista, are 24 de pagin parțial color, s-a distribuit tuturor gratuit. Mulțumim C.J.Timiș. De asemeni și ca de obicei am prezentat pe scurt nr.34 al Revistei noastre de suflet și conștiință profesională ,,UZPR” revista etalon a presei din România. UZPR SUNTEM NOI, TOȚI, EGALI.
Cristian Maris, reprezentant editura ,,Maris” din Baia Mare, ne deconspirat faptul că în curând va apărea o care de referință ,,Șișești-Maramureș- În vâltoarea istoriei” de Gavril Babiciu. Distinsa doamnă Natașa Peteu, venită tocmai de la Medgidia-Constanța, istoric de notorietate ne-a vorbit despre istoria Limbii Române, așteptăm cu nerăbdare și manuscrisul.
Zenovia Zamfir, UZPR Vâlcea, Biblioteca județeană Râmnicu Vâlcea, ne-a vorbit cu dezinvoltura-i cunoscută despre ,,Spiritualitate, cultură și iubire în credința strămoșească și Oameni, Locuri, Istorii.”
Florentina Danu, poet, publicist membru LSR Brașov, ne-a încântat cu o serie de poeme din volumul ,,Dintre sute de cuvinte”
Marinela Belu Capșa, UZPR Vâlcea, poet, publicist a prezentat Revistele ,,Vâlcea Literară, Cultura Vâlceană și Povestea Vorbii”. Și cartea de autor ,,India, dincolo de timp” însemnări de călătorie și poeme.

Gelu Dragoș UZPR Maramureș, poet, prozator, administrator al blogului, ,Moara lui Gelu”,,Cronici din Nord” o carte recentă cu o serie de referințe despre oameni implicați în fenomenul cultural-artistic și nu numai.
Georgeta Tudor, Buzău, poet, publicist ,,Maratonul vieții” poeme, un titlul inedit și incitant și ,,Pe altarul Culturii și neatârnării.”
Grupul de copii și elevi, de la Școala gimnazială din Satulung-Maramureș și de la Școala de Muzică Grupul ,,Sonore” din Baia Mare, ne-au cucerit inimile până la lacrimă prin interpretarea unor cântece cu vocație și mesaj istoric dar și cu fascinantul ,,Maramureș plai cu flori”. Un gând frumos de admirație pentru micuța Sara Butcure, de trei ani. Aceleași gânduri și pentru ceilalți, Elisa Haidu, 6 ani, Luana Pașca 7 ani, Sofia Kuszko 7 ani, Renate Sălăjean 11 ani, Miruna Polgar 14 ani, Lorena Sălăjean 14 ani, Adrian Mihali 16 ani. Profesori, Diana Borodi și Giulia Ferenț.
Maria Tomița Corini, din Republica Moldova, o româncă absolută a prezentat două volume interesante cu trimitere spre și pentru lumea copiilor,,Ghicitori și Șorocelul și umbrela”.
Un moment de meditație și sensibilitate profundă am trăit împreună cu muzicologii Lotica Șarlota și Simion Vaida venerabili seniori, din Baia Mare, autori ai volumului ,,Veniți să ne bucurăm,Domnului” care ne-au cucerit sufletele prin interpretarea în duet a unui grupaj de pricesne aplaudate la unison. Și volumul de însemnări sentimentale ,,Din holda cu grâul copt”.
Radu Botiș, UZPR Maramureș, poet și redactor șef, revista ,,Mărturii Maramureșene” a prezentat ,, Sfaturi pentru mântuire, grija pentru suflet” și ,În brațele luminii” poezie împreună cu poet a Gentiana Muhaxhiri din Kosovo. ,,Poezia este testamentul vieții, al prieteniei și iubirii, iar lumea se înțelege cel mai bine prin sufletul poetului”.
Seara s-a încheiat pe ritmuri de muzică și dans în vers liber, acompaniați de chitaristul Eugen Marchiș și formația Mara Music Band, soliști, Nicu Libotean și Diana Borodi. Iulia Ferenț,,vioară, Forin Ferenț saxofon, Petru Bude, orgă.
Ne retragem ca învingătorii, fiecare în templul său poetic, adormim și visăm cu gândul la ziua de mâine 31 august 2024 ,,Ziua Limbii Române” care o vom sărbători împreună la mănăstirea din zonă de la 17,00.
După micul dejun, ora 10,00 ne întâlnim la Sala de conferințe pentru a continua dezbaterile literare. În deschidere, Mirela Cocheci, UZPR Timișoara, de loc din Petroșani, din Ținutul momârlanilor, coordonator ASCIOR Timișoara, poetă și pictoriță de excepție, este deținătoarea ,,Marelui Premiu”la secțiunea poezie a Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu ,un vis în așteptare” ediția 2023, organizat sub egida UZPR , de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara. Prezintă volumele de poezie ,,Flori de răsărit și recent, Puterea gândurilor, bilingv română-albaneză, editura Castrum de Times, cu o prefață și coperta aparținând colegului de breaslă Nicolae Toma, UZPR Timișoara.
Marieta Coman, poetă remarcabilă prin multitudinea genurilor abordate ne recită câteva poeme de suflet din recentul volum ,,Esențe în ecouri” despre care dr. Victor Constantin Măruțoiu, coperta 4 ,,ne îndeamnă în redescoperirea noastră prin calea restauratoare a Poeziei în diversele noastre esențe trasscedentale pe care le purtăm ascunse în adâncul nostru și care se deschid și rezonează doar prin muzica sferelor, determinată de poemele de har ale autoarei”.
Carmen Pinte, poetă și pictoriță, din Petroșani, membră a Grupului Literar ,,Ioan Dan Bălan” recent constituit la Petrila, în memoria poetului și jurnalistului Ioan Dan Bălan, prematur plecat dintre noi. Ne-a recitat cu dezinvoltura-i cunoscută câteva poeme din volumele proprii ,,Gând înflorit și Clepsidra literară”scris împreună cu Mitel Gârleanu. Dar cel mai mult ne-a impresionat prin complementaritatea de culoare, lumină și expresivitatea tablourilor, expuse în incinta Sălii de conferințe.
Dumitru Tâlvescu, sosit de la Deva-Hunedoara, poet și critic literar, cu volumul ,,Arcana animae” ne surprinde plăcut și versurile următoare sunt relevante privind abordarea condiției umane poetului într-un cotidian dezamăgitor ,,Adevărul se dă la liber/ Sau desființat parantezele/ Acum poți să mori mai frumos/ Învelit în litere și semne/ Chiar și la colțul blocului/ Unde nuntesc șobolanii/ Iar rimele pier în canale”.
Mioara Baciu, UZPR Galați, poet și publicist de sensibilitate și de cursă lungă un veritabil ambasador cultural, ne-a prezentat volumul-antologie ,,Așezăminte sufletești”, titlul este sugestiv referitor la subiectele înserate în aceast volum.
În acest context de emulație creatoare menționâm în încheierea acestui regal cultural și prezentările de carte ; Cui nu-i place hazul/ Să nu ardă gazul, autor Leliana Mihaela Rădulescu, din Craiova și Sofia Marin , din Buzău ,,Din lada de zestre a memoriei”. Și alocuțiuni pertinente, și de profundă meditație, rostite de Andrada Diaconescu din Râmnicu Vâlcea și Cristian Mărginean din Craiova.
Mihai Marian, din Baia Mare, scriitor de atitudine și conștiință românească, președinte al Asociației Culturale ,,Ion al Anei”din Băsești, Maramureș, a amenajat ad-hoc o miniexpoziție de carte ,, Eu, Cain! Mi-am uitat pantofu-n tata, Marea Rătăcire,, Noua sclavi” cărți scrise cu dragoste pentru românii din țară și de asemenea pentru cei din diaspora. ,,Tu Ion al Anei să-ți porți crucea cu demnitate”!
Așa cum am menționat la ora 17,00, am fost primiți de preotul mănăstirii din zonă unde am participat cu sufletul la slujba religioasă de pomenire a celor plecați dintre noi, poeți, scriitori, ziariști, oameni de cultură, etc, Prin alocuțiuni de iubire credință pentru semeni și Dumnezeu, poezie și pricesne am celebrat cu toții, sub semnul geniului eminescian ,,Ziua Limbii Române”!
Eminescu este steaua neapusă / pe un cer de crizanteme/ Și e cartea de citire Pentru șară pentru neam / Doar în limba mea tradusă/ Și izvorul de lumină, ce-nflorește prin poeme/ Cum primăvara mugurii pe ram. (D.Buțoi)
Seara de poezie a continuat la ,,Focul de tabără” de la marginea pădurii, aici, la lumina flăcărilor, s-au decernat și premiile concursului de tautogramă.
Menționăm cu mare plăcere că medaliile și cele două trofee ale Festivalului-concurs sunt lucrări realizate de Ștefan Călin Hrihor și au ajuns la drd. Geta Lipovanciuc, din Republica Moldova, și premiantă a proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”, ediția 2023.
Duminică, 1 septembrie 2024, ora 10 , Tabăra noastră dragă se încheie su semnul prieteniei și al respectului față de actul de creație, mai socializăm la o cafea cu aromă de poezie și regret că lăsăm în urma noastră amintiri de neuitat.
Dar poezia ne unește ca un pod de lacrimi suspendat între pământ și cer, pentru ca noi, ostașii cuvântului, binecuvântați de Dumnezeu, să trecem cotidian ca învingătorii pe sub Arcul de Triumf al Limbii Române.
Mulțumim familiei Cristina și Vasile Bele din Chiuzbaia și tuturor celor implicați în reușita acestui eveniment de excepție!
De Ziua Limbii Române ,,La mulți ani, tuturor celor ce s-au născut români, vorbesc, scriu și plâng în dulce grai românesc”!
,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!

Dumitru Buțoi / Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara
Prelucrare fotografii Nicolae Toma/ UZPR Timișoara

3 septembrie 2024, ora 15.00, Galeria Centrului Muzeal Anina:

Expoziție de artă plastică dedicată orașului Oravița, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă cu lucrări: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Busuioc Puiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

3 septembrie 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”.

Expoziție de fotografii: „Karl Windberger – Un fotograf bănățean”.

 

 

 

3. September 2024, 15:00 Uhr, Galerie des Museal-Zentrums Anina:

Kunstausstellung, der Stadt Orawitza im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Busuioc Puiu, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

3. September 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.

Fotoausstellung: „Karl Windberger – Ein Banater Photograph“.

 

2 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Primele zile ale Răpciunelui, sub semnul culturii (ediția a V-a):

–   Prezentarea volumului „Reverberații“, autor Firuț Mihuț, apărut 2024 la Editura „Castrum de Thymes“, Giroc;

–   Expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu (Reșița) & Nik Potocean (Bocșa), ambii membri ai Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”;

–   In memoriam Petru Bungărzan (*17 februarie 1946 – † 3 august 2024).

 

 

 

2. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Die ersten Septembertage im Zeichen der Kultur (V. Auflage):

• Buchvorstellung: „Reverberații“ des Autors Firuț Mihuț, erschienen 2024 im Verlag „Castrum de Thymes“, Giroc;
• Kunstausstellung Gabriela Surugiu (Reschitza) & Nik Potocean (Bokschan), Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”;
• In Memoriam Petru Bungărzan (*17. Februar 1946 – † 3. August 2024).

 

Zona de agrement Cinciș, o autentică zonă turistică, a fost gazdă ospitalieră a primei ediții a Festivalului Gastronomic Cinciș Fest 2024.
Cei prezenți aici, tineri și vârstnici, au descoperit cu satisfacție o destinație îmbietoare, originală, un peisaj superb, o natură primitoare.
Nu a lipsit premierea celui mai gustos preparat la ceaun, un spectacol de muzică populară, concert de muzică ușoară și o reușită discotecă.
Pe fondul unui cadru sărbătoresc, am consemnat premierea a șase cupluri familiale care au împlinit 50 ani de la căsătorie, fiecare dintre ele cu pasiuni și realizări care le-au oferit expresie și perspectivă asupra vieții.
A fost un moment de recunoștință din partea Primăriei Teliucu Inferior și a Consiliului local (primar ing. Pupeză Daniel Gheorghe) față de aceste familii care s-au condus și trăiesc alături de semeni cu respect și înțelegere.
Așa după cum susținea primarul comunei, aceste cupluri sărbătorite și-au creionat viața cu bucurie și învățăminte, știind să-și dezvolte abilitățile și să găsească soluții pentru a aduce valoare și impact în propriile proiecte.
A fost o zi aniversară care trebuia sărbătorită.
Iată și numele familiilor premiate: Apostol Gheorghe și Tiberia, Codreanu Traian și Emilia, Goleșie Ioan și Victoria, Lăscuț Ioachim și Rodica, Tămaș Aron și Ioana, Vlad Ioan și Maria.
Fiecare cuplu a primit din partea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar – vicepreședinte al Filialei județene a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) – Diploma de onoare „O zi din viață” în amintirea anilor petrecuți, o zi din jurnalul sufletului, cu o puternică satisfacție care a trezit și menține dragostea și dorul de viață.
Întrucât unii dintre sărbătoriți sunt membri ai Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, președintele acesteia, ec. Rotar Delian Dorel, le-a transmis un mesaj, din care spicuim: La mulți ani și să găsiți în continuare înțelegere familială, străbătând cu mult curaj cărările vieții. Prin pasiunile care vă definesc, să vă oferiți mereu bucurie și confortul unei vieți civilizate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA * CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ * LUCEAFĂRUL DE VEST * FILIALA UZPR ,,MIHAI EMINESCU” TIMIȘOARA
Un eveniment de excepție organizat la Lugoj, Casa ,,Bredicenilor”, 29 august 2024.
ORGANIZATORI: Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi, Biblioteca Municipală Lugoj, director și moderator eveniment Henrieta Szabo, Maria Rogobete, UZPR- director Revistă de cultură ,,THEATRUM civitatis” Lugoj.
PARTENERI: Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, Nicolae Toma, UZPR, vicepreședinte.
ASCIOR Timișoara, coordonator Mirela Cocheci, UZPR Timișoara.
Mass media lugojeană: Redeșteptarea, Actualitatea, Lugoj Expres, Autentic TV.
Evenimentul a cuprins muzică și poezie, invitați fiiind poeți, scriitori, iubitori de cultură și artă. Ziua Limbii Române a fost încărcată, iată că starea de bine și visarea au fost oferite de elevul Școlii Gimnaziale de Muzică ,,Filaret Barbu” Lugoj, Radu Bercean, la pianină, un copil foarte talentat. Frumusețea locului a fost vernisajul expoziție pictură/desene de eleva Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj Carmen Maria Rogobete care i-a dat și culoare acestei zile, dar și strălucire, expoziția fiind prezentată de artistul plastic Tünde Enikö Petneházy.
Au recitat: Dara Covaci, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj care s-a prezentat îmbrăcată în costum popular, o excelentă idee pentru a marca portul tradițional, iubirea pentru neam și țară, costumul național românesc fiind unul dintre cel mai important element al poporului român, Radu Bercean, Serena Aponte Acosta, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj, precum și minunații actori ai Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu” Lugoj: Loredana Livia Lupescu, Lăcrămioara Bercean, Constantin Goloșie ( Golo), prof.Gabriela Hlușcu ( Corul Ion Vidu), prof. Marcela Balint, poetul Ion Panait, jurnalistul/ scriitorul Cristian Ghinea, poeta Mirela Cocheci, poetul Gheorghe Lungu, jurnalistul/ scriitorul Nicolae Toma, jurnalistul/ scriitorul Ștefan Tat, jurnalistul/ scriitorul Dumitru Buțoi, poetul Ion Ionescu, precum și alți invitați.
Au fost oferite diplome tuturor celor care au pus suflet la această minunată sărbătoare națională organizată astăzi, ea fiind sărbătorită la data de 31 august în România din 2011 și în Republica Moldova din 1990.
În semn de prețuire, stimă și respect, la începutul evenimentului a fost ținut un moment de reculegere în amintirea domnului profesor Nicolae Streian, veteran de război, cetățean de onoare al municipiului Lugoj, Dumnezeu să-l odihnească în pace!
UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” TIMIȘOARA a oferit o DIPLOMĂ DE ONOARE în memoria domnului profesor Nicolae Streian.
RESPECT ȘI PREȚUIRE pentru doamna teatrului lugojean Maria Voronca. Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara s-a gândit la doamna Maia, un om iubitor de cultură, actor, scenograf, regizor- oferindu-i o diplomă binemeritată pentru: pasiune, dăruire, sacrificiu și contribuție la dezvoltarea patrimoniului cultural-artistic românesc. Pentru o viață în slujba comunității. Dumnezeu să o binecuvânteze și să o țină sănătoasă, Lugojul are nevoie de asemenea oameni.
MERITUL CULTURAL a fost oferit doamnei Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale Lugoj și Mariei Rogobete pentru pasiune, dăruire, implicare și susținere a performanței în cultură, contribuție la îmbogățirea patrimoniului spiritual românesc și o viață în slujba comunității- ASOCIAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ,,LUCEAFĂRUL DE VEST” TIMIȘOARA.
A fost o zi memorabilă în ,,Casa Bredicenilor”, mulțumim tuturor participanților!
Iubesc limba română pentru că iubesc pământul pe care îl calc, țara în care trăiesc, lumea ce mă înconjoară. Limba română este limba cu care m-am născut, în care mă exprim, mă îndrăgostesc, gândesc, visez și sper. În limba română spun zilnic ,,Tatăl Nostru” și vorbesc cu Fiul Domnului, cu Maica Domnului, cu Dumnezeu. Și cât de frumos sună cuvintele!
Ce bine se aud literele!
Limba română este eternitatea.
Dumnezeu ne-a dat această limbă să o vorbim, să o prețuim, ea este o comoară, este ceva sfânt pentru că: ,,Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”.

Maria ROGOBETE Membru UZPR Lugoj 29 august 2024

Și la Școala Gimnazială din Băcia, prin grija Primăriei și a Consiliului local, noul an de învățământ va debuta în condiții moderne de pregătire a elevilor, menite sporirii muncii educative în rândul acestora.
Pe acest fond, iată ce ne-a declarat primarul comunei, ALBA Florin (foto).
– Pot spune că întreaga infrastructură de învățământ din comuna Băcia se află într-un amplu program de extindere și modernizare.
Programul școlar se desfășoară pentru toți elevii școlii din Băcia în două locații diferite. La Tâmpa a fost amenajată clădirea fostei școli din localitate pentru elevii claselor de gimnaziu V –VIII, iar la Băcia, Căminul Cultural din localitate a fost amenajat pentru elevii claselor I – IV și pentru clasa pregătitoare. Valoarea proiectului este de peste 5,2 milioane lei.
La parterul clădirii vor funcționa clasele primare 0 – IV, o sală de mese, bibliotecă, birou director, secretariat, cameră frigorifică, hol acces, grupuri sanitare fete, băieți, grup sanitar pentru persoane cu dizabilități. La etaj vor funcționa clasele gimnaziale V – VIII, grupuri sanitare fete, băieți, grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, un laborator fizică-chimie-biologie, un laborator de mate-info, cancelarie și grup sanitar pentru profesori, un spațiu de depozitare materiale didactice, holuri acces.
Toate aceste încăperi: laboratoare, săli clasă, bibliotecă, birouri, sală de mese, grupuri sanitare vor fi perfect utilate și dotate cu mobilier modern, echipamente didactice, calculatoare complet echipate cu soft licențiat. În plus pentru persoanele cu dizabilități accesul pe verticală se va face cu un sistem mobil de transport cu șenile.
Instalația de încălzire a școlii va cuprinde două centrale termice cu gaz cu condensație, o pompă de căldură pentru climatizare, un sistem termodinamic pentru apa caldă menajeră cu pufere. Rețeaua interioară de distribuție a încălzirii se va realiza cu ventilo-convectoare.
Durata lucrărilor va depăși 2 ani de zile, dar cu siguranță putem spune că după finalizarea acestora, vom avea la Băcia una dintre cele mai frumoase și moderne școli din țară și sperăm ca acest lucru să determine și pe alți locuitori din localitățile limitrofe să-și lase copiii să învețe aici.
Construcția sălii de sport s-a făcut în curtea Școlii Gimnaziale din Băcia, și aceasta înlocuiește acum, după finalizarea lucrărilor, vechea sală de sport care nu mai corespunde cerințelor actuale.
Noua clădire este cu mult mai mare, având o suprafață utilă de 388 mp și cuprinde o suprafață de joc de 170 mp, un depozit de materiale sportive, un cabinet medical, două vestiare pentru băieți și două pentru fete, două săli de dușuri, două grupuri sanitare, două spălătoare, birou, vestiar, grup sanitar, sală de duș profesori și o sală pentru centrala termică. Sala poate fi utilizată de către un grup (o clasă) de 30 de elevi.
Toate aceste lucrări care țin de construcția sălii, s-au efectuat prin fonduri obținute de la Compania Națională de Investiții, iar restul lucrărilor referitoare la împrejmuire, construirea unei parcări, racordarea sălii la utilități – curent, gaze, apă, canal au fost efectuate din fonduri proprii.
Am avut în vedere reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente didactice noi a Grădiniței din Băcia. Pentru realizarea acestui lucru, a fost necesară mutarea celor trei grupe de copii care activează aici, într-o nouă locație, până la finalizarea lucrărilor acesteia. S-a ales pentru aceasta Casa Parohială din Tâmpa, care dispune de un spațiu suficient de mare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a activităților didactice din cadrul grădiniței.
Legat de acest lucru a apărut însă o mare problemă. Este vorba de starea de degradare în care s-a prezentat aceasta la partea sa interioară. Pentru rezolvarea acestei probleme, Primăria Băcia a luat în administrare Casa Parohială de la Parohia Ortodoxă din Tâmpa pe o perioadă de 2 ani până la finalizarea lucrărilor la grădiniță. După această perioadă, Casa Parohială va reveni din nou Parohiei Ortodoxe, iar activitatea grădiniței se va muta în noua clădire modernizată.
Primăria Băcia a început ample lucrări de reparații și renovare a Casei Parohiale. A fost refăcută tencuiala pereților, pardoseala în toate încăperile, a fost montată o centrală nouă și calorifere pentru încălzirea pe timp de iarnă. În incinta acesteia au fost amenajate trei clase, două grupuri sanitare precum și un birou pentru cadrele didactice.
Proiectul Masa caldă face parte din Programul Național „Masa Sănătoasă” pentru preșcolarii și elevii unităților de învățământ preuniversitar din România, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 24/11.01.2024. Școala Gimnazială din Băcia, a fost admisă în acest proiect în urma demersurilor făcute la cele 3 ministere: Educație, Agricultură și Dezvoltare Rurală, care au susținut implementarea acestui program.
Proiectul cuprinde acordarea unui pachet alimentar în regim de catering pentru toți elevii și preșcolarii de la Școala Gimnazială și Grădinița din Băcia, constând în două feluri de mâncare și un desert. Masa este servită în intervalul orar 11.20 – 11.40, în toate cele trei locații în care funcționează școala și grădinița din Băcia în acest moment.
Alimentele incluse în pachetul alimentar sunt livrate în veselă de unică folosință, biodegradabilă și nu vor conține aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În perioada 5 – 7 septembrie 2024 la Bocșa se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de Film, eveniment de interes cultural, literar și cinematografic pentru promovarea filmului românesc, a autorilor și realizatorilor de film, promovarea cărții și a scriitorilor, a bibliotecilor și a instituțiilor de cultură.
Și la această ediție, organizatorii își propun să pună accent pe fiii locului, să aducă acasă oameni de seamă ai Bocșei care trăiesc și își desfășoară activitatea în alte colțuri ale țării și chiar ale lumii.
Organizat în colaborare cu Uniunea Artiștilor și Realizatorilor de Film din România, Festivalul de Film de la Bocșa îl are în prim plan pe regizorul Ioan Cărmăzan, președintele acestei uniuni și fiu al Bocșei, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Nuțu Cărmăzan va fi prezent la Bocșa pe toată perioada festivalului, lansându-și volumul „Simfonia Balcanică”, o carte de proze scurte, precum și cel mai recent film: „Viața unei singure femei”.
În deschiderea Festivalului, organizatorii au invitat un tânăr regizor, ucenic al maestrului Ioan Cărmăzan, de asemenea fiu al Bocșei prin părinții și bunicii săi, este vorba despre cunoscutul deja regizor Sabin Dorohoi, prezent la această ediție cu un scurtmetraj de succes și bine primit de critica de specialitate intitulat „Calea Dunării”.
Iată, după cum spuneam, Bocșa Film Festival își propune să promoveze nu doar urbea natală, ci întreg Banatul istoric, de aceea și invitații sunt reprezentativi pentru acest ținut.
Vor fi sărbătoriți scriitorii Vasile Barbu din Banatul Sârbesc (la 70 de ani de viață) și Remus Crețan (universitar timișorean, fiu al Bocșei care a împlinit frumoasa vârstă de 55 ani). Sunt prieteni și colaboratori ai bibliotecii și ai Bocșei, cu o activitate extraordinară, care merită aprecierea și prețuirea noastră!
Vor fi lansate volumele bocșenilor Stela Boulescu, Doina Gârboni, Victor Creangă, Ioanichie Petrică, Ionel Sporea, Constantin Tufan Stan, dar și volume ale prietenilor bibliotecii, precum: Adrian Georgescu (București), Ioan Traia (Timișoara), Vasile Bogdan (Timișoara), Ana Kremm (Reșița), Silvia C. Negru (Timișoara).
Deoarece revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 25-lea an de apariție, a fost realizat cel de-al IV-lea volum al „Bibliografiei revistei” pentru perioada 2019 – 2023. De asemenea, la acest moment aniversar, „Bocșa culturală” va avea alături și alte reviste din Banatul istoric, reviste din Serbia (Voivodina), din Anina, Birda, Timișoara, Lugoj, Oravița și Reșița.
Nu întâmplător, la Bocșa îmbinăm armonios lectura și cartea cu arta cinematografică, avându-i la îndemână și „în imediata noastră apropiere” pe regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, dar și pe scriitorul și scenaristul Ionel Sporea (bocșean care locuiește în Canada).
Cunoaștem cu toții faptul că, dintotdeauna, după cărți celebre s-au realizat filme de succes. Ar trebui să înșirăm o listă extrem de lungă a numelor cărților din toate timpurile după care s-au făcut ecranizări extraordinare.
Cărțile au fost și încă sunt o reală sursă de inspirație, astfel încât regizorii și-au dorit să dea viață personajelor din cărțile citite, iar o mare parte dintre filmele și serialele foarte cunoscute și gustate de public au la bază Cartea!
O surpriză interesantă vine dinspre Republica Moldova unde, după cartea bocșeanului Ionel Sporea – tânăra regizoare Adriana Vasilcov a turnat un film „Omul fără linia vieții”, care deja este difuzat în cinematografe.
La această cea de-a IV-a ediție a Festivalului de film de la Bocșa avem bucuria să-l avem alături pe Ionel Sporea, care vine atât cu volumele care au stat la baza filmului, cât și cu lungmetrajul „Omul fără linia vieții”.
Trebuie să precizez că filmul a fost selecţionat pentru a fi proiectat în cadrul Hollywood Florida Film Festival 2023, eveniment care a avut loc în SUA în perioada 11-18 noiembrie 2023. Pelicula a fost proiectată la Regal Oak Cinema și a obținut trei premii: Best Feature Film, Best Director of the Feature Film și Best Actor of the Feature Film – Rareș Andrici.
În cea de-a doua zi a festivalului (6 septembrie 2024) în sala de festivități a primăriei orașului Bocșa va fi lansată cartea (în trei volume), iar seara, în Parcul Pescăruș, va fi proiectat filmul, în prezența scenaristului.
Ionel Sporea, sub pseudonimul NoelIS, semnează un roman autobiografic în trei volume intitulat „Dincolo de iubire și ură” și, după discuții intense cu regizorul Ioan Cărmăzan – cel care îl îndrumă și dă și titlul filmului: „Omul fără linia vieții” – Ionel Sporea scrie scenariul acestui film, scenariu adaptat apoi de Adriana Vasilcov și Laura Grigore. Așadar, filmul „Omul fără linia vieții” este povestea de viață a bocșeanului Ionel Sporea, românul care a inventat lansatorul de mingi de tenis și are la bază romanul acestuia intitulat „Dincolo de iubire și ură”, apărut la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2019.
Fesivalul de film de la Bocșa se încheie în seara de 7 septembrie cu un film pentru copii – „Motanul încălțat” -, o producție internațională, deoarece ne-am dorit o seară pentru copii, cu fotografii și acadele!
De asemenea, pe tot parcursul festivalului invitații vor putea admira lucrările de artă realizate de bocșeanca Cristina Bodnariuc, expoziție vernisată în cea de-a doua zi a festivalului de către dr. Ada D. Cruceanu. Este pata de culoare a Festivalului de film de la Bocșa, Cristina Bodnariuc fiind deja cunoscută pentru compozițiile sale cromatice!
Vom încheia Bocșa Film Festival, dar vom rămâne într-o sărbătoare a cărții și a tradiției la Bocșa, continuând cu Ruga de la Vasiova din 8 septembrie, prilej cu care, în Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, la invitația pr. dr. Daniel Crecan, după Sfânta Liturghie vom prezenta cea mai recentă carte a scriitorului Adrian Georgescu, intitulată „Întâmpinarea Domnului”, un volum de factură religioasă, deja bine cunoscut și așteptat de bocșenii care se întâlnesc în fiecare an cu Adrian Georgescu și cărțile sale.
Așadar, bocșenii sunt așteptați la un veritabil eveniment cultural – „Bocșa Film Festival” – un eveniment amplu care îmbină armonios artele – filmul, cartea, pictura -, un eveniment care aduce acasă bocșeni de seamă, un eveniment prin care acest burg-poartă spre Banatul Montan își prețuiește valorile și-și etalează frumusețea naturală!
Vă așteptăm cu bucurie!

Parohia ortodoxă Ribița cu sprijinul Episcopiei Devei și Hunedoarei, în parteneriat cu Primăria și Consiliul local Ribița, au organizat – după cum ne relata primarul comunei Faur Ioan – un eveniment religios deosebit: Resfințirea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” Ribița.
Biserica a fost construită în anul 1417 și înscrisă în Patrimoniul European al Monumentelor Istorice, ctitoria cnezilor ribițeni Vladislav și Miclăuș.
A fost declarată monument istoric datorită vechimii și picturii ce se păstrează, care aruncă o lumină neașteptată și prețioasă asupra istoriei, spiritualității și culturii românești.
A fost restaurată, conservată și consolidată, iar lucrările au fost realizate printr-un proiect finanțat din fonduri europene.
Sărbătoarea a debutat cu rânduiala bisericească, Slujba de Târnosire și a continuat cu Sfânta Liturghie săvârșite de Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, alături de un sobor de preoți și diaconi.
La această zi de sărbătoare și importanță religioasă au luat parte și s-au rugat peste 600 de credincioși, veniți din comuna noastră, din comunele învecinate din județul nostru, precum și din alte județe.
După rânduielile bisericești și cuvântul de învățătură rostit de Preasfințitul Părinte Nestor, părintele paroh Perța Alin Constantin a fost ridicat în rangul onorific bisericesc de „Iconom”, pentru activitatea sa pastorală.
Primarul comunei Ribița, Faur Ioan, a primit din partea Episcopiei Devei și Hunedoarei, în semn de apreciere și mulțumire, un Act de Cinstire cu cea mai înaltă distincție „Crucea Episcopiei Devei și Hunedoarei” pentru credința și dragostea arătată față de biserica ortodoxă.
În semn de mulțumire pentru buna colaborare în implementarea acestui proiect, act de cinstire a fost acordat și viceprimarului Virgil Nicolae Dobrin.
Acte de cinstire au fost oferite de către parohia Ribița și Episcopia Devei și Hunedoarei teologilor și epitropilor din parohie: Dușan Viorel Marcu, Țârț Ionel Mihai, Stanciu Ion Emil, Niță Vasile Marius, Cimpoaie Mircea, Seikei Daniela Adriana și enoriașilor Iusco Grigore și Golda Adrian.
Primarul Faur Ioan a ținut un discurs prin care a mulțumit tuturor celor implicați în realizarea acestui proiect de mare cinste și bucurie sufletească pentru comunitatea locală și a acordat diplome celor care au contribuit la înfăptuirea acestuia.
Pentru dragostea creștinească, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcop al Devei și Hunedoarei, a primit Titlul de „Cetățean de onoare al comunei Ribița”.
De asemenea, Părintele Perța Alin Constantin a primit Diplomă de Excelență pentru colaborarea deosebită și grija arătată comunității noastre.
În semn de mulțumire și respect dna arh. ing. Târșoagă Aurora a fost distinsă cu Diplomă de Excelență, pentru contribuția importantă avută în realizarea acestui proiect.
Mulțumiri și recunoștință s-au adus dlui ing. ec. Lețiu Mircea-Gheorghe, administrator al SC Euras SRL, din Satu Mare și a întregii sale echipe pentru activitatea desfășurată în restaurarea, conservarea și consolidarea lăcașului de cult, dar și tuturor cetățenilor comunei pentru întreg sprijinul acordat bisericii și pentru buna organizare a acestui moment înălțător.
Diplomă de Excelență a fost acordată dlui Pârvulescu Sorin – pictor restaurator – pentru conservarea și punerea în valoare a picturilor murale din interiorul bisericii.
Pentru servicii de consultanță și pentru activitatea desfășurată s-au acordat Diplome de Merit dlui Costina Sorin, precum și dnei Popa Monica.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Ne pregătim cu pași repezi de debutul unui nou an școlar. Pentru mulți – elevi, profesori, părinți – prima lună a anotimpului toamna, luna septembrie – susținea profesorul coordonator Structura Brad, Sava Voicu Constantin, (foto) – nu marchează doar debutul acesteia, ci și începutul unui nou an școlar pentru toate ciclurile școlare cu toate emoțiile firești și responsabilitățile ce decurg din pregătirea și parcurgerea procesului instructiv-educativ. În calitate de elevi, profesori sau părinți, cu toții privim cu încredere în viitor, în acest nou debut de an școlar având convingerea că totul va decurge normal și toate obstacolele întâlnite vor fi depășite cu brio, ca întreg procesul educațional să se desfășoare normal, corect și adecvat rolului său, acela de a forma caractere pentru noua generație. Educația școlară în totalitatea ei este un proces complex, pozitiv provocator și îndelungat care presupune conștientizare, responsabilizare, efort mental, disciplină, perseverență și, nu în ultimul rând, încredere în forțele proprii și în capacitatea de a depăși dificultățile care apar în calea atingerii unor obiective care vizează dezvoltarea individului și pregătirea lui pentru a fi util societății din care face parte.
Atât pentru preșcolari și elevi, cât și pentru cadrele didactice, nu va fi un drum plin doar satisfacții și cu succese, dar suntem ferm convinși că eforturile vor fi răsplătite și satisfacțiile personale nu se vor lăsa așteptate. De asemenea, suntem siguri că personalul didactic va face toate eforturile pentru a transmite elevilor cunoștințele de care au nevoie, la fel cum suntem convinși că cei din bănci vor dovedi atenție, receptivitate și își vor da toată silința să pătrundă tainele materiilor de studiu.
Activităţile extraşcolare sunt parte a procesului instructiv-educativ, care se găsesc dincolo de spaţiul şi timpul şcolar formal. Sunt cele care contribuie la completarea procesului de predare-învăţare-evaluare din programa școlară obligatorie, la dezvoltarea înclinaţiilor şi a aptitudinilor elevilor, la organizarea plăcută a timpului liber şi toate acestea având la bază participarea benevolă a elevilor. Ca și particularitate se poate lucra cu un număr mai redus de elevi într-o grupă (ex. 10 elevi), astfel că elevilor cu dificultăţi de acomodare sau de integrare în mediul şcolar, li se oferă o oportunitate mult mai adecvată pentru conștientizare a „ceea ce se face la școală”.

Ca o continuare a activităţilor şcolare obligatorii, activităţile extraşcolare realizate împreună cu elevii permit transferul și aplicarea cunoştinţelor, a abilităţilor, a competenţelor dobândite în anii anteriori, în contexte cât mai plăcute, adaptabile și mai variate. În sens restrâns, mai practic, activităţile extraşcolare integrate, fac legătura între teorie şi practică, iar beneficiarii acestei finalități nu sunt numai elevii, ci şi cadrele didactice şi implicit comunitatea.

Pentru ca activităţile extraşcolare să conţină eficienţă, adaptabilitate şi progres, ele trebuie să se ghideze spre anumite direcții și obiective care să valorifice şi să dezvolte interesele şi aptitudinile individuale și de grup ale copiilor la toate formele de organizare ale grupelor de elevi (începători, avansați, performanță). Putem enumera câteva obiective care se doresc a fi atinse în derularea tuturor activităților extrașcolare promovate la nivel național: să se adopte forme de organizare ingenioase, simpliste şi recreative, caracterizate prin bună dispoziție și optimism; să permită copiilor să-şi manifeste în voie spiritul de iniţiativă individual și de grup; participarea elevilor va fi voluntară şi necondiţionată urmând niște reguli adaptate în primul rând vârstei elevilor. La structura Brad din cadrul Palatului Copiilor Deva vor funcționa următoarele cercuri: educație rutieră+informatică (activitate coordonată de prof. Sava Voicu Constantin), aeromodele-karting (sub îndrumarea prof. Macsim Adrian), orientare turistică (cerc coordonat de prof. Rus Daniela) și dansuri moderne (activitate desfășurată sub îndrumarea prof. Cobori Sorina). Performanțele excepționale obținute de elevii de la Clubul Copiilor Brad la concursurile din anul școlar recent încheiat sunt cea mai elocventă dovadă că la CC Brad ,,se face treabă”. Ca o recompensă și apreciere, elevii meritorii și cadrele didactice de la CC Brad au fost premiați de autoritățile locale cu ocazia manifestărilor derulate de zilele municipiului Brad pentru rezultatele obținute la concursurile de profil la care au participat alături de alți elevi de la celelalte instituții școlare din municipiul Brad. Implicarea tuturor cadrelor didactice, plăcerea de a lucra cu copiii, participarea la concursuri și competiții de nivel județean, național și internațional au motivat foarte mulți elevi dornici de cunoaștere, de a desfășura noi activități, de a-și umple timpul liber într-un mod atractiv și armonios, să participe în număr cât mai mare la activitățile propuse la Clubul Copiilor Brad.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Casa Bredicenilor din Lugoj, cetatea culturală a Banatului, găzduiește în premieră pe data de 29 august 2024, ora 11.00 ,,Ziua Limbii Române” un eveniment de excepție, de respect, prețuire și simțire românească pentru toți cei ce ne-am născut, vorbim, scriem și plângem în dulce grai românesc.
Sărbătoare inițiată de Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, susținută de oameni cu suflet generos, iubitori de cultură și artă, iubitori de Eminescu, Mateevici, Vieru, conștienți că, prin tot ceea ce înfăptuim noi în numele comunității și nu numai, fascinația Limbii române va rămâne peste timp ca o pecete de iubire pe etern.
Mulțumim doamnei Henrita Szabo, director Biblioteca Municipală din Lugoj, Maria Rogobete, UZPR, director Revista de cultură ,,Theatrum Civitatis”, Mirela Cocheci, UZPR, coordonator ASCIOR Timișoara, Nicolae Toma, vicepreședinte, Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara și mass-media lugojeană, Redeșteptarea, Actualitatea, Lugoj Expres.
Menționăm cu deosebită bucurie prezența activă a copiilor-elevi (Carmen Maria Rogobete, Serena Aponte Acosta, Dara Covaci, Radu Bercean) implicați cu toată trăirea lor sinceră și plină de sensibilitate la această sărbătoare care, cu certitudine va rămâne în sufletul lor curat ca o frumoasă amintire ca o lecție de demnitate românească.

SCRIU ȘI PLÂNG ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Scriu și plâng, plâng și scriu
numai în Limba română
despre țara mea de cântec, lacrimă și dor
despre măreția spicului de grâu
și limpezimea apei din fântână
despre destinul și sângele meu tricolor!

Plâng și scriu, scriu și plâng
numai în Limba română
despre focul ce arde pe zare
despre pasărea ce-și cântă durerea
pe umărul meu stâng
despre câmpia de maci și glia străbună
în care m-am născut și respir sărbătoare!

De la Eminescu am învățat
să plâng și să scriu
numai în dulce Limba română
despre codri de aramă, munți și despre râu
despre poemul în care sunt încătușat
și condiția umană, adevăr și minciună!
Scriu și plâng în limba română
despre,
istoria poporului meu nicicând vinovat
de tot ce se-ntâmplă în lume,
despre copii, tată și mamă, întuneric și lumină
Și, doar gândind la Eminescu și Dumnezeu
Mai scriu și plâng doar în dulce Limba română!
,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!

Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara