Discursul domnului Erwin Josef Țigla, director Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
4 fotografii pe care istoria literaturii le-a confirmat ca fiind autentice au făcut obiectul unui proiect vast la care au răspuns artiști plastici din întreaga lume, universalitatea lui Eminescu fiind subliniată de modul prin care poetul este receptat în culturile lumii.
La Centrul Social ,,Frederic Ozanam” din Reșița, s-a deschis expoziția ,,EMINESCU, moștenire culturală”. O colectie de printuri după lucrări cuprinse în albumul ,,Mihai Eminescu în grafica mondială”– un volum de excepție semnat Nicolae Ioniță, ed. Karta Grapfic, 2012, volum ce cuprinde 116 poezii și 390 graficieni din 87 de țări.
Înregistrare din timpul vernisajului.
Organizator: Societatea penntru Cultură METARSIS – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.
Parteneri culturali: UZPR, UZP Caraș-Severin, Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Biblioteca Germană Alexander Tietz Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Muzeul Banatului Montan.
La Centrul Social ,,Frederic Ozanam” din Reșița, s-a deschis expoziția ,,EMINESCU, moștenire culturală”. O colectie de printuri după lucrări cuprinse în albumul ,,Mihai Eminescu în grafica mondială”– un volum de excepție semnat Nicolae Ioniță, ed. Karta Grapfic, 2012, volum ce cuprinde 116 poezii și 390 graficieni din 87 de țări.
Înregistrare din timpul vernisajului.
Organizator: Societatea penntru Cultură METARSIS – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.
Parteneri culturali: UZPR, UZP Caraș-Severin, Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Biblioteca Germană Alexander Tietz Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Muzeul Banatului Montan.
Mulțumindu-vă tuturor pentru frumoasa colaborare în anul care tocmai s-a încheiat, vă prezint spre lectură Raportul de activitate al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa în anul 2024.
Cu prețuire, Gabriela Șerban – Manager /Bibliotecar responsabil
„Dumnezeu m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar” (Mihai Eminescu)
„Eminescu iar și iar, început de calendar…” spune poetul bănățean Nicolae Sârbu într-un frumos poem dedicat Poetului Nepereche; cu adevărat noul an debutează cu Mihai Eminescu și cu Ziua Culturii Naționale cinstită în 15 ianuarie, de ziua marelui poet.
Așa cum în toate instituțiile culturale și de învățământ din țară (și nu numai!) este marcată această zi a culturii române, precum și ziua lui Eminescu, și Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a dedicat o săptămână culturii naționale, construind „o punte” culturală între Ziua poetului național Mihai Eminescu (15 ianuarie) și ziua Unirii Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie).
Și pentru că, dintre toate „instrumentele” , „Cartea rămâne cea mai fină daltă care-ți sculptează mintea”, în această Săptămână a Culturii Naționale biblioteca a organizat o Expoziție de carte intitulată „Eminescu în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea” Bocșa”, iar în data de 15 ianuarie 2025, la împlinirea celor 175 de ani de la nașterea Luceafărului Poeziei Românești, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea”, însoțiți de dna. prof. dr. Liana Ferciug, au poposit la bibliotecă pentru o discuție pe marginea subiectului Zilei Culturii Naționale, precum și o prezentare Mihai Eminescu în pagini de carte.
Tinerii liceeni au fost fascinați de „Colecția Eminescu” a editurii TIM din Reșița (coordonator eminescologul bănățean Gheorghe Jurma), au fost atrași de cartea-album „Monumentele Eminescu” realizată de Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma, au fost curioși cu privire la cărțile „Eminescu și Banatul” a regretatului prof. Ion Iliescu și „Eminescu și Oravița” a istoricului-filolog Ionel Bota, dar au fost încântați și de edițiile bibliofile Mihai Eminescu aflate în fondul special al bibliotecii bocșene.
Observațiile finale au fost că Mihai Eminescu este un „subiect” inepuizabil, rămâne cel mai citit și iubit dintre scriitorii români, iar Constantin Noica l-a denumit pe bună dreptate „Omul deplin al culturii române”!
Cu elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa vom încheia Săptămâna Culturii Naționale în data de 19 ianuarie 2025 la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova, când se va desfășura cea de-a IV-a ediție a Simpozionului „Eminescu și Unirea”.
Vernisajul expoziției de artă plastică semnată Maria Tudur (Reșița)
Expoziția este deschisă în perioada 16 – 20 ianuarie 2025.
Dialoguri culturale: O retrospectivă: dr. Ionel Bota (Oravița) și cărțile sale apărute 2024.
16 ianuarie 2025, ora 18.30, Centrul Universitar Reșița al UBB – Centrul de învățare „UBB – Real students’ dreams”:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Eminescu – Orizont nemărginit (ediția a II-a). Cu Ionel Bota, Radu Cernătescu, Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Octavian Peptenar și Erwin Josef Țigla.
16. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Vernissage der Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza).
Dauer der Ausstellung: 16. – 20. Januar 2025.
Kulturelle Dialoge: Eine Retrospektive, Dr. Ionel Bota und seine Publikationen, 2024.
16. Januar 2025, 18:30 Uhr, Universitätszentrum Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, Saal „UBB – Real students’ dreams”:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Begegnung mit Eminescu… (II. Auflage). Mit Ionel Bota, Radu Cernătescu, Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Octavian Peptenar und Erwin Josef Țigla.
4 fotografii pe care istoria literaturii le-a confirmat ca fiind autentice au făcut obiectul unui proiect vast la care au răspuns artiști plastici din întreaga lume, universalitatea lui Eminescu fiind subliniată de modul prin care poetul este receptat în culturile lumii.
La Centrul Social ,,Frederic Ozanam” din Reșița, s-a deschis expoziția ,,EMINESCU, moștenire culturală”. O colecție de printuri după lucrări cuprinse în albumul ,,Mihai Eminescu în grafica mondială”– un volum de excepție semnat Nicolae Ioniță, ed. Karta Grapfic, 2012, volum ce cuprinde 116 poezii și 390 graficieni din 87 de țări.
Ziua Națională a Culturii Române a fost celebrată în avans, la Timișoara, împreună cu ziua de naștere a lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), unul dintre cei mai importanți poeți, prozatori dar și jurnaliști, fiind considerat a fi poetul nostru național, de către Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș, reprezentat prin secretar general Ioan Dan Ardelean, Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi, membru UZPR și Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului, Timișoara-oraș martir, președinte Remus Știr.
În deschiderea acestui Simpozion cultural-jurnalistic de anvergură europeană, preot stravrofor ieronim Iosif Hânda ne-a binecuvântat pe toți cei prezenți, cu harul său inegalabil, rostind o rugăgiune de suflet, iubire de semeni și credință în Dumnezeu. După acest moment de revelație spirituală, dar și de meditație, privind înapoi cu mândrie că ,,Suntem români și punctum”, a urmat ,,Gala premiilor” participanților deocamdată, din zona de Vest (care au fost și prezenți) în cadrul Proiectului Cultural Internațional „Eminescu, un vis în așteptare” sub egida UZPR, ediția a treia 2024, organizat de Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara, la secțiunile
Poezie, Poezie religioasă, Manuscris, Volum, Eseu, Interviu, Epigramă: Maria Adriana Alexandru, David Valentin, Maria Sângerean Săbioara, Sorin Micuțiu, Gelu Dobrescu, premiul Revistei social-culturale ,,VIP SENIORII” Timișoara, toți din județul Hunedoara; Preot Iosif Hânda, Zorica Dan, Aura Lupșescu, Gheorghe Ion Ciulpan, elevii Ingrid Vastag și Sebastian Eduard Muntoiu, Augustin Berceran, Lugoj Dorina Măgărin, Premiul special revista de cultură „Luceafărul de Vest” Timișoara, Stejărel Ionescu, membru UZPR, Premiul special revista „VIP SENIORII” Timișoara, Maria Pâșlea, membru UZPR, Bozovici, CS. Țunea Gheorghe Pârvovanu, membru UZPR, Reșița.
De reținut: doamna Maria Dobrescu, din București, a obținut premiul trei la secțiunea Volum poezie, revista de cultură „Luceafărul de Vest” Timișoara. (vom trimite diploma prin e-mail).
Meritul cultural: dr. istoric, Maria Hadiji, dr, istoric, Ioan Hațegan, membru UZPR, Constantin Mărăscu, poet publicist, dr. Ionel Bota, Oravița-CS. Gheorghe Jurma, senior jurnalist, director editura TIM Reșița, dr. Daniel Luca, membru al Uniunii Scriitorilor Timișoara, publicist și editor, care a prezentat pe scurt, proaspăt ieșit de sub tipar, volumul de poezie „Floricid”, al colegului nostru de breaslă Nicolae Toma.
Reviste de cultură, arte și civilizație: Mirela Cocheci ,,Amfiteatrul Literar” Petroșani-HD, Maria Rogobete, Theatrum Civitatis, Lugoj-TM, ambele parte din Grupul de publicații „Carașul”, consilier editorial dr. Ionel Bota.
Camelia Ardelean și Dumitru Dumitrecu, „Piedestal”, Deva – HD, Vasile Bele, „Din vatra satului” Baia Mare, Danel Vasile Rogobete, Meritul Sportiv, Lugoj – TM și Paul Mâinea, Ploiești.
Prezentările de cărți recente, inedite și pline de sensibilitate, chiar de către autori, au prilejuit asistenței, mai numeroasă ca oricând, adevărate lecții de istorie, artă, civilizație și spirit românesc, dar și prețuirea pentru Luceafărul culturii naționale, exprimată prin recitalul de poezie al tuturor premianților, participanți la Proiectul cultural „Eminescu, un vis în așteptare”, care, încet, dar susținut de oameni cu sufletul risipit prin cultura și jurnalismul românesc, devine o certitudine, o fereastră deschisă iubitorilor de Eminescu și nu numai, spre noi orizonturi ale contemporaneității.
Menționăm cu mare bucurie prezența la acest eveniment de excepție a jurnaliștilor din Filiala „Mihai Eminescu”, care, la 15 ianuarie 2025 va împlini oficial un an de la înființare. Deși vârsta ne mai trădează pe unii, suntem o Filială activă, tânără în cuget și spirit. Ioan I. Ionescu, Gheorghe Lungu, Horia Țâru, Maria Istov, Ion Gheorghe Chiran, Aurel C. Muntoiu, Maria și Danel Rogobete au primit Diplome de excelență „Eminescu, jurnalistul”.
De asemenea, prezența celor trei cetățeni de onoare la ceastă întâlnire de suflet și iubire cu parfum eminescian ne-au făcut „cinste și onoare”: Nicolae Secoșan, Timișoara, un om cu notorietate în Banat și România, Ioan Hațegan, dr. istoric Timișoara și Mirela Cocheci, orașul Uricani, județul Hunedoara, cu toții membri UZPR, veritabili ambasadori ai sportului și culturii. Le mulțumim tuturor celor prezenți, poeți, scriitori, jurnaliști și oameni cu iubire pentru Eminescu și cultura română.
Eminescu a fost și va rămâne peste timp podul de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu și cântecul ce răsună peste zare, ca un vis frumos în așteptare!
„Ce-ți doresc eu ție dulce Românie/ Țara mea de glorii. Țara mea de dor,/ Brațele nervoase arma de tărie/ La trecutu-ți mare, mare viitor”!
P.S. Simpozionul s-a desfășurat în sala multifuncțională a C.J. Timiș, un spațiu generos, în care se respiră nu numai politică, dar și cultură de calitate.
În final, subsemnatul, în numele jurnaliștilor din Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, a transmis sentimentele de susținere și solidaritate cu colegii noștri de breaslă agresați în timpul
Atacurile reprobabile din ultimele zile la adresa jurnalistilor, fie ele amenințări sau chiar agresiuni fizice, ne determină să aducem în discuție necesitatea protejării jurnaliștilor care relatează de la evenimente de stradă.
Presa joacă un rol vital într-o democrație sănătoasă, oferind informații critice și trăgând autoritățile la răspundere. Cu toate acestea, misiunea jurnaliștilor care relatează despre demonstrații de stradă este una plină de riscuri. Protejarea lor este de aceea esențială nu numai pentru siguranța lor, ci și pentru însăși democrația noastră.
În lume, autoritățile au implementat o serie de măsuri pentru a proteja jurnaliștii în timpul demonstrațiilor de stradă:
Poliția din New York City a creat un birou mobil de presa, care oferă un spațiu sigur pentru jurnaliști în timpul demonstrațiilor.
Poliția Metropolitană din Marea Britanie lucrează prin Media and Communications Department cu mass-media pentru a facilita acoperirea demonstrațiilor și pentru a asigura siguranța jurnaliștilor.
Poliția olandeză folosește jachete reflectorizante și insigne vizibile pentru a identifica jurnaliștii și a descuraja atacurile.
Poliția Națională Franceză a dezvoltat un protocol specific pentru demonstrațiile de stradă, care include măsuri pentru protejarea jurnaliștilor.
Aceste măsuri reprezintă doar câteva exemple din numeroasele inițiative luate de autorități pentru a proteja jurnaliștii. Este esențial ca aceste măsuri să fie implementate și menținute și la noi, pentru a asigura siguranța jurnaliștilor și pentru a proteja libertatea presei.
Când jurnaliștii sunt intimidați, hărțuiți sau răniți, publicul este lipsit de informațiile de care are nevoie pentru a lua decizii informate și astfel este subminată însăși esența societății noastre democratice.
Protejarea presei este așadar responsabilitatea tuturor, pentru că apărând presa ne protejăm democrația.
Publicația „Balkan” (Turcia): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a condamnat incidentul din data de vineri, 10 ianuarie, în care jurnaliști care protestau în fața Parlamentului au fost atacați și amenințați. (…) Într-un comunicat de presă semnat de președintele Sorin Stanciu, UZPR a declarat: „Reamintim publicului faptul că atacurile asupra presei, intensificate recent din diverse direcții, inclusiv de către unii politicieni extremiști care au adresat insulte și amenințări colegilor noștri, nu doar că sunt antisociale și se încadrează în legislația penală din România, ci și pun în pericol dreptul publicului la libertate. Ca susținător al libertății de exprimare, UZPR apără, de asemenea, libertatea deplină a presei și nu acceptă demonstrațiile violente împotriva reprezentanților mass-media care își exercită meseria. Condamnăm orice tip de violență, abuz, hărțuire sau amenințare utilizată împotriva jurnaliștilor de către indivizi care încalcă legea”.
Agenția de presă BTA (Bulgaria): „Uniunea Jurnaliștilor Profesionişti din România (UZPR) a protestat împotriva unor acte de agresiune la adresa mai multor jurnaliști în cadrul unui miting public al susținătorilor fostului candidat de extremă dreapta la președinție Călin Georgescu, desfășurat vineri la București. UZPR a declarat, într-un comunicat, că membrii presei au fost atacați din ce în ce mai des, inclusiv din partea unor politicieni extremiști care au folosit insulte și amenințări inacceptabile împotriva lor. În calitate de susținător al libertății absolute a presei, UZPR nu poate accepta niciun act de agresiune împotriva reprezentanților mijloacelor de comunicare în masă în timp ce aceștia își exercită profesia și se opune ferm tuturor actelor de violență, abuz, hărțuire și intimidare împotriva jurnaliştilor, se arată în comunicat.
Actrița, scriitoare și publicista Claudia Motea reușește să ducă mesajul UZPR în toate colțurile lumii. După un turneu în Franța și India, revine în România cu povești și proiecte, unele dintre ele povestite la microfon, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Pe urmele lui Paul Iorgovici (*28 aprilie 1764, Vărădia – † 21 martie 1808, Vârșeț), om de cultură, jurist, pedagog, istoric, filozof, cercetător al limbii române.
14 ianuarie 2025, ora 12.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Mihai Eminescu și Oravița. Cu dr. Ionel Bota.
Expoziție „Mihai Eminescu în filatelie” din colecția Doina & Gustav Hlinka și expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu” realizată de Erwin Josef Țigla.
În continuare, omagierea Poetului Național la bustul său, ridicat de Romul Ladea în Parcul central din fața primăriei.
– Expoziția „Mihai Eminescu în grafica mondială”, o culegere de caricaturi din lumea întreagă, cuprinse într-un album, autorul acestuia fiind Nicolae Ioniță (membru UZPR, premiat cu Meritul Academic de către Academia de Științe a Moldovei);
– Recital din poezia eminesciană în interpretarea actorului Zeno Balint.
Parteneri ai evenimentului: Societatea pentru CulturăMetarsis, UZPR – Filiala Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan și Biblioteca Județeană „Paul Iorovici” Caraș-Severin.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Auf den Spuren des Paul Iorgovici (*28. April 1764, Vărădia / Banater Bergland – † 21. März 1808, Werschetz, heute Serbien), Kulturmensch, Jurist, Pädagoge, Historiker, Philosof, Forscher der rumänischen Sprache.
14. Januar 2025, 12:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Münzmuseum Orawitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu und Orawitza.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka und Fotoausstellung „Die Denkmäler Mihai Eminescus“ von Erwin Josef Ţigla.
Anschließend, Würdigung im Zentralpark von Orawitza, an der Büste des rumänischen Nationaldichters (Bildhauer: Romul Ladea).
14. Januar 2025, 17:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Eminescu, kulturelles Erbe.
– Ausstellung „Mihai Eminescu în grafica mondială”, eine Sammlung von Karikaturen aus aller Welt, enthalten in einem Album, dessen Autor Nicolae Ioniță, Mitglied der UZPR, ausgezeichnet mit Akademischem Verdienstorden der Akademie der Wissenschaften Moldawiens, ist;
– Rezital aus Mihai Eminescus Poesie, vorgetragen vom Schauspieler Zeno Balint.
Partner der Veranstaltung: Kulturgesellschaft Metarsis, UZPR – Kreisfiliale Karasch-Severin, Museum des Banater Montangebiets und Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch-Severin.
Marți, 14 ianuarie 2025, ora 17:00, Centrul Social ,,Frederic Ozanam” din Reșița, str. Paul Iorgovici nr. 44, va fi gazda evenimentului ,,EMINESCU, moștenire cuturală”. Va fi prezentată publicului o colectie de printuri după lucrări cuprinse în albumul ,,Mihai Eminescu în grafica mondială”- un volum de excepție semnat Nicolae Ioniță, ed. Karta Grapfic, 2012, volum ce cuprinde 116 poezii și 390 graficieni din 87 de țări. 4 fotografii pe care istoria literaturii le-a confirmat ca fiind autentice au făcut obiectul unui proiect vast la care au răspuns artiști plastici din întreaga lume, universalitatea lui Eminescu fiind subliniată de modul prin care poetul este receptat în culturile lumii. Ideea de interculturalitate este relevată prin viziunile lor într-un mod inedit, adesea fascinant. Dacă un spaniol îl vede pe Eminescu ieșind, asemeni duhului din lampa lui Aladin, dintr-o călimară, un caricaturist rus îl percepe ca dansând kazaciok, un asiatic îi desenează ochii oblici, un indian – mustața stufoasă până sub bărbie- simbol al bărbăției, un sud-american îl vede ca pe un rebel, cu gloanțe în bandulieră, drapelul într-o mână și stiloul- kaleșnicov din care trage cuvinte-gloanțe, în cealaltă mână. Plasticieni renumiți care l-au citit pe Eminescu, i-au cercetat biografia, i-au realizat portretul, l-au cuprins în sfera lor culturală, l-au promovat în culturile țărilor lor.
Prin întreaga operă, Eminescu rămâne figură de referință în cultura universală opera sa continuând să inspire și să fascineze oameni din lumea întreagă.
Evenimentul va fi întregit de EMINESCU- recital de poezie susținut de actorul Zeno BALINT, muzica Liviu Butoi Quartet, relizator Lucian DUCA
Invitat special Ada D. Cruceanu
Evenimentul marchează Ziua Culturii Naționale, 175 de ani de la nașterea poetului Mihai EMINESCU și este dedicat promovării culturii și identității românești. (Camelia Duca)
Organizator : Societatea penntru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană
Perteneri culturali : UZPRomânia, UZP Caraș-Severin, Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Biblioteca Germană Alexander Tietz Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Muzeul Banatului Montan
Ianuarie este o lună care ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra trecutului și de a privi cu speranță spre viitor.
În calendarul istoric al țării noastre, această lună poartă o semnificație adâncă, mai ales prin celebrarea Micii Uniri din 24 ianuarie 1859 – un moment simbolic și crucial în istoria României și esențial în construirea statului modern român.
Acest eveniment a marcat unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească – sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire a fost chiar piatra de temelie a statului modern român și un exemplu de unitate națională, realizat printr-un consens popular și prin colaborare internațională.
Data de 24 ianuarie simbolizează mai mult decât un eveniment istoric. Este lecția despre curajul de a visa și a lupta pentru schimbare, despre perseverență în fața provocărilor și despre importanța solidarității într-un context geopolitic complicat.
În 2025, sărbătorirea Micii Uniri ne reamintește că prin efort comun și credință într-un ideal, noi ar trebui să putem transforma visele în realitate.
Acest moment istoric rămâne relevant astăzi, când România continuă să își consolideze valorile democratice, să lupte pentru drepturile omului și să aspire la o societate mai justă și mai unită. Mica Unire ne inspiră să nu pierdem din vedere faptul că fiecare gest, fie el mare sau mic, poate contribui la realizarea unei unități autentice în diversitate.
Mica Unire a fost posibilă datorită dorinței comune a oamenilor de a construi un viitor mai bun. A fost un act de solidaritate, de viziune și de sacrificiu. Aceste valori sunt mai relevante ca niciodată, mai ales într-un cadru global marcat de conflicte și provocări sociale.
Dar ce înseamnă această lecție pentru noi, cei de astăzi, care trăim într-o lume care se confruntă cu aceste provocări complexe și în continuă schimbare?
Astăzi, trebuie să regândim conceptul de unitate, nu doar în cadrul națiunii, ci și în relațiile noastre. Este o oportunitate de a învăța să colaborăm, să sprijinim persoanele defavorizate și grupurile vulnerabile și drepturile omului în general și să ne construim o societate mai incluzivă și mai echitabilă.
Pe măsură ce pășim în 2025, ne confruntăm cu probleme care necesită soluții colective: schimbările climatice, crizele umanitare, conflictele armate și creșterea inegalităților. În România, aceste provocări sunt resimțite prin polarizarea socială, dificultăți economice și nevoia acută de reforme în domenii precum educația și sănătatea.
În acest context, drepturile fundamentale ale omului trebuie să rămână în centrul oricărei politici publice. Respectarea și promovarea lor nu sunt doar responsabilitatea guvernelor, ci și a fiecăruia dintre noi, ca indivizi și ca membri ai comunităților noastre.
Cum putem transforma aceste lecții în acțiuni concrete pentru viitor? Începând cu gesturi mici, dar semnificative: implicare în comunitate, promovarea educației, sprijinirea celor vulnerabili și respectarea diversității. Fiecare dintre noi are puterea de a contribui la construirea unei societăți mai bune, iar exemplul nostru poate inspira pe alții să facă același lucru.
Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) își reafirmă angajamentul de a lupta pentru o societate bazată pe respect, egalitate și dreptate. În acest an, ne propunem să continuăm și să intensificăm eforturile noastre de a educa, a informa și a sprijini inițiativele care promovează valorile democratice și drepturile fundamentale ale tuturor.
Ianuarie este o lună a începuturilor, o lună în care fiecare dintre noi își stabilește rezoluții și vise pentru anul care a început. Să folosim acest moment pentru a ne uni eforturile, pentru a învăța din greșelile trecutului și pentru a construi un viitor mai bun.
Istoria ne arată că unitatea și solidaritatea pot face minuni. Acum este momentul să demonstrăm că am învățat lecțiile trecutului și că suntem pregătiți să le aplicăm, construind o lume în care drepturile omului sunt respectate și protejate pentru toți.
UZPR CARAS SEVERIN 