Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea I.
Prezentare de carte: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității”, autoare: Mariana Troner, apărută în cadrul Editurii „TIM“ Reșița, 2024.
11 ianuarie 2025, ora 10.20, Banat TV Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Cafeaua de dimineața: Cornelia Dunăreanu în dialog cu Octavian Peptenar și Erwin Josef Țigla, în preajma Zilei Culturii Naționale, despre Eminescu în Banatul Montan și programul Zilelor Culturii Naționale din județ.
Dialoguri culturale. Invitat: dr. Romulus Vasile Ioan, istoric și scriitor din Hunedoara & Reșița, împreună cu cărțile sale, dedicate Banatului Montan.
Prietenii de sâmbătă seara: Anca Bica Bălălău în dialog cu Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, în preajma Zilei Culturii Naționale, despre Eminescu în Banatul Montan.
Mihai Eminescu în vers și cânt. Participă Elena Cozâltea și Erwin Josef Țigla (cânt & recitare) precum și Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
Pe urmele lui Paul Iorgovici (*28 aprilie 1764, Vărădia – † 21 martie 1808, Vârșeț), om de cultură, jurist, pedagog, istoric, filozof, cercetător al limbii române.
14 ianuarie 2025, ora 12.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Mihai Eminescu și Oravița. Cu dr. Ionel Bota.
Expoziție „Mihai Eminescu în filatelie” din colecția Doina & Gustav Hlinka și expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu” realizată de Erwin Josef Țigla.
În continuare, omagierea Poetului Național la bustul său, ridicat de Romul Ladea în Parcul central din fața primăriei.
– Expoziția „Mihai Eminescu în grafica mondială”, o culegere de caricaturi din lumea întreagă, cuprinse într-un album, autorul acestuia fiind Nicolae Ioniță (membru UZPR, premiat cu Meritul Academic de către Academia de Științe a Moldovei);
– Recital din poezia eminesciană în interpretarea actorului Zeno Balint.
Parteneri ai evenimentului: Societatea pentru CulturăMetarsis, UZPR – Filiala Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan și Biblioteca Județeană „Paul Iorovici” Caraș-Severin.
Vernisajul expoziției de artă plastică semnată Maria Tudur (Reșița)
Expoziția este deschisă în perioada 16 – 20 ianuarie 2025.
Dialoguri culturale: O retrospectivă: dr. Ionel Bota (Oravița) și cărțile sale apărute 2024.
16 ianuarie 2025, ora 18.30, Centrul Universitar Reșița al UBB – Centrul de învățare „UBB – Real students’ dreams”:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Eminescu – Orizont nemărginit (ediția a II-a).
17 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Întâlnire cu cultura Banatului Montan.
Prezentări de carte: „Gheorghe Azap: Din lumina inimii – roman epistolar. Scrisori către Elena Wagner“ și „Virgil Birou: Scrisori către Romul Ladea (1932 – 1960)“, ambele volume îngrijite de Lucian Ionică (Timișoara) și apărute la Editura Universității de Vest Timișoara, în 2024 respectiv 2021.
18 ianuarie 2025, ora 13.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Expoziție de artă plastică din colecția Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ Reșița.
18 ianuarie 2025, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Expoziție de artă plastică Doina & Gustav Hlinka (Reșița).
19 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Mihai Eminescu în limbile germană și maghiară.
Incursiuni muzicale multietnice prezentate de Formația „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).
20 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale (10 – 20 ianuarie).
Prezentare de cărți:
„Sfinți fără aureolă“ (vol. 6), a autorului născut la Reșița, Constantin Mărăscu (Timișoara), apărută la Editura „Eubeea“ Timișoara, 2024;
„Grafeme (2)“, autoare Ada D. Cruceanu, apărută la Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023;
„Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)”, autoare Gabriela Șerban, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2024.
10. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil I.
Buchpräsentation: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității” (= „Die deutsche Gemeinschaft, wichtiger Bestandteil der Reschitzaer Geschichte. Deutsch-Reschitza in Laufe der Zeit / das soziale und kulturelle Leben der Gemeinschaft”), Autor: Mariana Troner, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Morgenkaffee: Cornelia Dunăreanu im TV-Dialog mit Octavian Peptenar und Erwin Josef Țigla, über Eminescu im Banater Bergland und das Programm der Tage der Nationalen Kultur Rumäniens im Kreis Karasch-Severin.
11. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kulturelle Dialoge: Dr. Romulus Vasile Ioan und seine Bücher, dem Banater Bergland gewidmet. Eine Begegnung mit dem Historiker und Schriftsteller, aus Eisenmarkt stammend, in Reschitza tätig.
11. Januar 2025, 20:15 Uhr, Radio România Reșița / Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mit Freunden am Samstagabend: Anca Bica Bălălău im Rundfunkdialog mit Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla, über Eminescu im Banater Bergland.
12. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Schrift und Gesang. Mit Beteiligung von Elena Cozâltea und Erwin Josef Țigla (Gesang & Rezitation) sowie des „Franz Stürmer”-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).
13. Januar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellung, Mihai Eminescu gewidmet. Es stellt aus Viorica Ana Farkas (Reschitza).
Dauer der Ausstellung: 13. – 17. Januar 2025.
13. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Der Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc / Kreis Temesch stellt sich vor.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Auf den Spuren des Paul Iorgovici (*28. April 1764, Vărădia / Banater Bergland – † 21. März 1808, Werschetz, heute Serbien), Kulturmensch, Jurist, Pädagoge, Historiker, Philosof, Forscher der rumänischen Sprache.
14. Januar 2025, 12:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Münzmuseum Orawitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu und Orawitza.
Ausstellung „Mihai Eminescu und die Philatelie“ aus der Sammlung Doina & Gustav Hlinka und Fotoausstellung „Die Denkmäler Mihai Eminescus“ von Erwin Josef Ţigla.
Anschließend, Würdigung im Zentralpark von Orawitza, an der Büste des rumänischen Nationaldichters (Bildhauer: Romul Ladea).
14. Januar 2025, 17:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Eminescu, kulturelles Erbe.
– Ausstellung „Mihai Eminescu în grafica mondială”, eine Sammlung von Karikaturen aus aller Welt, enthalten in einem Album, dessen Autor Nicolae Ioniță, Mitglied der UZPR, ausgezeichnet mit Akademischem Verdienstorden der Akademie der Wissenschaften Moldawiens, ist;
– Rezital aus Mihai Eminescus Poesie, vorgetragen vom Schauspieler Zeno Balint.
Partner der Veranstaltung: Kulturgesellschaft Metarsis, UZPR – Kreisfiliale Karasch-Severin, Museum des Banater Montangebiets und Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch-Severin.
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Hommage an Mihai Eminescu, anlässlich des 175. Geburtstags, mit der Teilnahme von Schülern des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.
16. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Vernissage der Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza).
Dauer der Ausstellung: 16. – 20. Januar 2025.
Kulturelle Dialoge: Eine Retrospektive, Dr. Ionel Bota und seine Publikationen, 2024.
16. Januar 2025, 18:30 Uhr, Universitätszentrum Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, Saal „UBB – Real students’ dreams”:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Begegnung mit Eminescu… (II. Auflage).
17. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Begegnung mit der Kultur des Banater Berglands.
Buchpräsentationen: „Gheorghe Azap: Din lumina inimii – roman epistolar. Scrisori către Elena Wagner“, herausgegeben von Lucian Ionică (Temeswar), im Verlag der West-Universität Temeswar, 2024, sowie „Virgil Birou: Scrisori către Romul Ladea (1932 – 1960)“, herausgegeben von Lucian Ionică (Temeswar), im Verlag der West-Universität Temeswar, 2021.
18. Januar 2025, 13:00 Uhr, , Museistisches Kulturzentrum Anina:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kunstausstellung aus der Sammlung der Deutschen „Alexander Tietz“-Bibliothek.
18. Januar 2025, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kunstausstellung Doina & Gustav Hlinka (Reschitza).
19. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Deutsch und Ungarisch.
Multikultureller Nachmittag mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
20. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Buchpräsentationen:
„Sfinți fără aureolă“ (= „Die Heiligen ohne Heiligenschein“) – Band 6, des in Reschitza geborenen Autors Constantin Mărăscu (Temeswar), herausgegeben im Verlag „Eubeea“ Temeswar, 2024;
„Grafeme (2)“ der Autorin Ada D. Cruceanu, erschienen im „Castrum de Thymes“-Verlag Giroc, 2023;
„Bibliografia revistei «Reflex» (2015 – 2020)” der Autorin Gabriela Șerban, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Mihai Eminescu în vers și cânt. Participă Elena Cozâltea și Erwin Josef Țigla (cânt & recitare) precum și Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
12. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Schrift und Gesang. Mit Beteiligung von Elena Cozâltea und Erwin Josef Țigla (Gesang & Rezitation) sowie des „Franz Stürmer”-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Prima ședință de Consiliu Director al UZPR din anul 2025 s-a desfășurat pe 9 ianuarie, statutar, cu prezență la sediul central al Uniunii și online. Pe ordinea de zi s-au aflat o serie de teme importante pentru organizație, pe care forul de conducere al UZPR le-a supus aprobării membrilor săi. Astfel, s-au decis următoarele repere ale activității din perioada imediat următoare:
– Aprobarea adeverințelor pentru indemnizația în conformitate cu prevederile Legii 8/2006;
– Creșterea cuantumului indemnizației de membru UZPR la 250 de lei pe an, începând cu data de 1 februarie 2025 – membrii UZPR care vor plăti până la 31 ianuarie 2025 vor achita actuala indemnizație, de 200 de lei;
– Verificarea situației membrilor care au restanțe mai mari de doi ani la plata indemnizației și care, potrivit Statutului, pot pierde calitatea de membru al UZPR – s-a decis să se facă un ultim apel la acești membri, înainte de predarea situației la casele de pensii;
– Mărirea la 200 de lei a costului de evaluare și procesare a dosarelor care vin la Comisia de Atestare Profesională, începând cu 1 februarie 2025;
– Organizarea Adunării Generale anuale în cursul lunii martie, data exactă urmând a fi anunțată prin Convocator, potrivit prevederilor Statutului UZPR;
– Finalizarea alegerilor interne în toate filialele în care acestea nu au avut loc în cursul anului 2024 ;
– Trimiterea Proceselor verbale și a Rapoartelor de activitate pe anul anterior, dinspre filiale, în vederea Adunării Generale anuale, până în data de 21 februarie 2025;
– Actualizarea noului Statut, care va fi supus Adunării Generale anuale, cu recomandările comisiilor de specialitate ale UZPR, precum și constituirea unui grup de lucru care să monitorizeze din perspectivă legală prevederile care vor fi introduse – ultimele observații din filiale pe marginea noului Statut vor fi trimise până la 31 ianuarie 2025;
– Participarea UZPR la programul „Europa creativă”, cu fonduri europene, care implică o platformă colaborativă cu podcasturi, cursuri de formare, forumuri, emisiuni tv etc.
– Participarea UZPR, ca partener, la seria de evenimente media organizate la București, în perioada 3-5 mai: cea de-a 32-a ediţie a Conferinţei UNESCO dedicată Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei şi ceremonia de decernare a Premiului Mondial „Guillermo Cano”;
– Schimbarea vechilor legitimații de membru al UZPR cu unele noi, pe format card; prețul legitimațiilor rămâne neschimbat (50 lei);
– Verificarea situației filialelor din Diaspora care nu întrunesc numărul necesar de membri;
– Distribuirea formularului pentru redirecționarea către UZPR a celor 3, 5% din impozitul pe venit către UZPR central sau filiale.
Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a arătat că s-au înregistrat 186 de noi membri ai Uniunii după alegerile din 20 iulie 2024 și a anunțat că vor continua și în 2025 întâlnirile regionale ale conducerii Uniunii cu reprezentanții filialelor din teritoriu.
Ilie Cristescu, președintele Comisiei de cenzori, a arătat că situația financiară a UZPR în prezent este una stabilă, echilibrată, și a felicitat conducerea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii.
Următoarea ședință de Consiliu Director al UZPR va avea loc pe data de 27 februarie 2025.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) protestează față de agresarea colegilor jurnaliști care au fost supuși unor acte de violență.
UZPR reamintește opiniei publice că în ultima perioadă s-au întețit atacurile asupra presei, care au venit din mai multe direcții, inclusiv din partea unor politicieni extremiști, care au adus jigniri incalificabile și au proferat amenințări la adresa colegilor noștri de breaslă, poziționându-se astfel pe o direcție nu doar antisocială și aflată sub incidența legislației penale din România, ci sfidând, prin acte reprobabile, dreptul publicului de a fi informat.
Ca susținătare al libertății de exprimare, UZPR este, în același timp, și un militant pentru deplina libertate a presei și nu poate accepta manifestările violente la adresa reprezentanților mass-media care își exercită profesia, pronunțându-se cu fermitate împotriva oricăror manifestări de violență, abuz, hărțuire sau amenințare la care apelează persoane care sfidează legea împotriva jurnaliștilor.
UZPR este pe deplin solidară cu colegii din presă care au fost agresați, de către persoane publice sau private, susține demersurile autorităților împotriva acestor manifestări de violență și își reiterează crezul că societatea românească nu poate funcționa în cele mai depline repere democratice fără o presă puternică, liberă, și fără jurnaliști care să lucreze în deplină siguranță, în interesul informării opiniei publice.
La 11 ianuarie 1919 a avut loc adunarea generală de constituire a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Era momentul extraordinar de după Marea Unire, iar ziariștii vremii, care contribuiseră din plin la evenimentul cardinal al istoriei naționale, se constituiau în prima organizație profesională. Membri fondatori ai UZP în 1919 au fost personalități ilustre, maeștri ai condeiului, pionieri ai presei profesioniste, repere ale jurnalismului – înființau ceea ce a rămas peste timp același pilon al rezistenței informației de calitate prin vremuri de toate felurile.
UZPR, în prezent cea mai mare organizație de breaslă din România, reunește și astăzi specialiști de top din toate domeniile, care detaliază și deslușesc, în publicații, la radio și la televiziune, ca și în mediul online, de la podcasuri la branduri de presă în mediul virtual, tainele și resorturile lumii în care trăim. Uniunea reunește în continuare jurnaliști emblematici, scriitori redutabili, academicieni la experți. Cu toții, ca exponenți ai unui domeniu complet dedicat interesului public, au pus ani de muncă, experiență, expertiză și vocație la temelia unei organizații care reprezintă un pilon al statului democratic și modern care este România.
În cei 106 ani de la înființare, UZPR a coagulat energii formidabile, generate de oameni dedicați uneia dintre cele mai importante profesii din câte există.
Presa a fost mereu parte a parcursului României, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România nu a făcut niciun pas înapoi.
La moment de bilanț redutabil, UZPR reunește în jurul acelorași principii solide ale presei profesioniste un mare număr de personalități din țară și de peste hotare, activează cu același elan pe toate palierele societății și privește cu încredere spre un viitor în care informarea corectă, imparțială și profesionistă a publicului rămâne fundamentală în societate.
Dialoguri culturale. Invitat: dr. Romulus Vasile Ioan, istoric și scriitor din Hunedoara & Reșița, împreună cu cărțile sale, dedicate Banatului Montan.
11. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Kulturelle Dialoge: Dr. Romulus Vasile Ioan und seine Bücher, dem Banater Bergland gewidmet. Eine Begegnung mit dem Historiker und Schriftsteller, aus Eisenmarkt stammend, in Reschitza tätig.
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea I.
Prezentare de carte: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității”, autoare: Mariana Troner, apărută în cadrul Editurii „TIM“ Reșița, 2024.
10. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil I.
Buchpräsentation: „Comunitatea germană, parte importantă a istoriei Reșiței. Reșița Montană de-a lungul timpului – viața socială și culturală a comunității” (= „Die deutsche Gemeinschaft, wichtiger Bestandteil der Reschitzaer Geschichte. Deutsch-Reschitza in Laufe der Zeit / das soziale und kulturelle Leben der Gemeinschaft”), Autor: Mariana Troner, erschienen im „TIM“-Verlag Reschitza, 2024.
Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.
Postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.
Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.
Și în acest an, mai multe evenimente vor evoca personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004. Astfel, pentru început, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” în data de 9 ianuarie va evoca personalitatea sa.
Alexander Tietz și familia sa
– o cronologie selectivă –
În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892;
Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița;
La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
La Editura Tineretului din București a apărut, în 1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București;
În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”. Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;
În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“;
Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, să-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”;
În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan;
În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui filmul documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“);
Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză;
În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”;
În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava;
În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (Directorul de atunci al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara);
Până în ianuarie 2024 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 12 plicuri filatelice ocazionale precum și 7 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.
La început de an semnalăm o nouă etapă din colaborarea Radio UZPR cu Biblioteca Academiei Române. Este o continuare firească a prezentării publicațiilor periodice românești despre care, prin intermediul serialului Istoria Presei Românești, au fost prezentate detalii despre ziare, gazete și reviste românești de secol XIX, continuând acum cu detalii despre evoluția presei românești de secol XX antebelic, cu alte cuvinte publicaţiile periodice românești bibliografiate în cel de al doilea tom al bibliografiei naţionale.
“În tomul al II-lea al Bibliografiei retrospective a periodicelor au fost descrise ziarele şi revistele din perioada 1907–1918, acesta fiind însoţit de un Supliment: 1790–1906 (cu 423 de titluri noi şi completări) care a devansat data apariţiei primului periodic pe teritoriul românesc la anul 1790, prin descoperirea la Biblioteca Naţională din Moscova a gazetei Courrier de Moldavie, ieşită de sub teasc la Iaşi în respectivul an. În plus, s-a introdus un paragraf de legătură cu tomul anterior, în care cercetătorul era informat dacă publicaţia avea continuitate în apariţie sau reapărea. În acest volum sunt descrise 2758 de publicaţii, fiind elaborat de un colectiv de trei bibliografi: George Baiculescu, Georgeta Răduică şi Neonila Onofrei, şi tipărit la Editura Academiei Române în anul 1969. “ notează Biblioteca Academiei Române (old.biblacad.ro)
“Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor, intitulată generic Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), lucrare de interes naţional, îşi are începutul în Planul bibliografic al culturii româneşti elaborat de Ioan Bianu. Criteriile fixate de Academia Română pentru această lucrare sunt: – criteriul limbii, – criteriul teritoriului statului român şi – criteriul etnic (al naţionalităţii). În paginile acestui mare repertoriu bibliografic sunt cuprinse toate publicaţiile în limba română sau în limbi străine apărute pe teritoriul statului român, precum şi cele în limba română editate în străinătate. Este o bibliografie descriptivă, în care sunt prezentate toate categoriile de periodice: literare, politice, comerciale, sociale, din domeniul ştiinţelor reale, medicinei ş.a. Structural, lucrarea este ordonată alfabetic după titluri şi cuprinde elemente bibliografice descriptive complete: titlul, subtitlul, localitatea (sediul redacţional), perioada apariţiei, frecvenţa (periodicitatea), formatul, preţul (abonamentul anual şi costul unui număr), aparatul redacţional (fondator, director, proprietar, redactor-şef, redactor responsabil, comitetul de redacţie şi colaboratori), tipografia sau editura. Primele două tomuri prezintă, selectiv, fragmente din articolele-program ale celor mai importante periodice.
Varianta on-line a bibliografiei Publicaţiile periodice româneşti (PPR: 1790–1930, tomurile I – IV) este accesibilă consultării prin intermediul aplicaţiei SIMBNR, proiect realizat de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti. Aplicaţia asigură accesul integrat la copiile digitale ale documentelor sub forma fişierelor imagine obţinute prin scanarea volumelor PPR. Aceasta va fi actualizată odată cu publicarea următoarelor tomuri ale lucrării.” (old.biblacad.ro)
Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 127 ani de la naștere.
35 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990).
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petru Chirilovici, Grupul muzical „Intermezzo” Reșița (coordonator: Lucian Duca) și Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
9. Januar 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 127 Jahre seit der Geburt: Eine Dokumentationsausstellung.
35 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990).
Programm mit allen musikalischen Kulturgruppen der Banater Berglanddeutschen aus Reschitza (der „Franz Stürmer“-Chor – Dirigentin: Elena Cozâltea, die Solisten Marianne & Petru Chirilovici, die „Intermezzo“-Musikgruppe – Koordination: Lucian Duca und die „Resicza“-Musikgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas).
Joi, 9 ianuarie, se aniversează 35 ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Adunarea de constituire a avut loc în urmă cu 35 de ani, într-o zi de marți, 9 ianuarie 1990, în sala de ședințe a Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reșița. La adunarea constitutivă au participat membri ai comunităților germane din Reșița, Caransebeș, Bocșa și Dognecea. De atunci, până în prezent, organizaţia a desfăşurat o amplă activitate pusă în slujba membrilor săi și a comunității întregi din Banatul Montan.
Președinții organizației în cei 35 de ani au fost ing. Karl Ludwig Lupşiasca (1990 – 1991 și 1992 – 2004), ing. Anton Schulz (1991 – 1992) și Erwin Josef Țigla (din 2004 până în prezent).
Trebuie evidențiat faptul că, fără premeditare, organizația s-a înființat chiar în ziua de naștere a omului de cultură reșițean Alexander Tietz (9.01.1898 – 10.06.1978), al cărui nume îl poartă atât Biblioteca Germană din municipiu cât și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin a fost, este și va fi o poartă deschisă spre cultura și civilizația germană, o punte de legătură între minoritatea germană şi populaţia majoritară, între minoritatea germană și celelalte minorități naţionale trăitoare pe aceste meleaguri.
La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor celor care au stat aproape de organizație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor ei, fără de care, astăzi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin nu ar fi ceea ce este!
Podcastul Radio UZPR este recunoscut și anul acesta de UNESCO și își reia locul pe harta posturilor de radio și a podcasturilor care vor sărbători împreună Ziua Mondială a Radioului. „Pentru a sprijini posturile de radio în acoperirea lor jurnalistică a acestui subiect, Ziua Mondială a Radioului, din 13 februarie 2025, va fi dedicată Radioului și schimbărilor climatice și va sărbători numeroasele oportunități pe care le oferă radiodifuziunea pentru a acorda importanță problemelor legate de schimbările climatice. 2025 marchează un an crucial în acest sens. În conformitate cu Acordul de la Paris, dacă omenirea dorește să limiteze încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful cel târziu în acel an, înainte de a începe să scadă.
În era inteligenței artificiale, alături de rețelele sociale omniprezente, radioul de calitate este încă universal și popular, considerat a fi cel mai de încredere mediu. Dincolo de popularizarea conceptelor de mediu, prin difuzarea de informații verificate independent de puterile economice, ideologice și politice, radioul poate influența percepția ascultătorilor asupra schimbărilor climatice și importanța acordată subiectului.
Posturile de radio locale, ancorate în comunitățile lor, au cel mai mare potențial de a oferi programe, interviuri și opinii care evidențiază situații din viața reală și soluții împărtășite de rezidenți. Cuvintele lor ilustrează viața de zi cu zi în strânsoarea schimbărilor climatice. Răspândirea dezinformării generale și a dezinformării cu privire la schimbările climatice reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, întărită de multiplicarea vocilor care se exprimă pe această temă, în special prin intermediul rețelelor de socializare. Radiodifuzorii, ca vectori ai informațiilor credibile, provenite din surse și verificate, sunt astfel esențiali pentru a dezvălui știrile false. Legătura de încredere care îi leagă de ascultătorii lor face din programarea lor un spațiu privilegiat pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice, problemele de mediu și dezastrele naturale. Ziua Mondială a Radioului 2025 celebrează eforturile radiodifuzorilor de a dota cetățenii cu competențele de care au nevoie pentru a înțelege și a aborda mai bine criza climatică”, arată UNESCO.
Într-una din sălile frumos amenajate aparținând Asociației CARP „Speranța” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel), am consemnat cu plăcere desfășurarea primei ediții a Cafenelei literare – clipe de suflet, rezervată seniorilor. Erau prezenți aici participanții la concursul de creație literară pe tema „Lumina Sfântă a Crăciunului” organizat de Asociația CARP „Speranța”, cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) ocazie cu care câștigătorilor li s-au oferit diplome și premii în cărți.
Toți cei prezenți păreau seniori cu reale disponibilități pentru arta scrisului, exprimând o matură personalitate prin care și-au creat fiecare în parte propriul destin.
Își bea fiecare cafeaua în tăcere, în sinceritatea gândului de-a așterne pe hârtie cugetări de iubire pentru arta scrisului sau alte elemente din graiul românesc.
După premiere, în discuțiile purtate, vorbitorii și-au etalat amprenta talentului și originalitatea în exprimare și vorbire.
De notat este faptul căci la unison, toți cei prezenți, au hotărât înființarea pe lângă Asociația CARP „Speranța” Hunedoara a cercului de creație literară și jurnalism „Speranța” rezervat seniorilor.
Iată și câteva din numele acestora: Carmen Muntean, Ileana Lucaciu, Florica Florescu, Aurelia Muntean, Gil Zăvoianu, Nicolae Șișu, Ilie Dumitru, Hanzi Ionel Ienășescu, Gheorghe Alimpesc și Gelu Dobrescu.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
35 de ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990)și 35 de ani de la apariția primului număr al publicației „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”, la 1 februarie 1990): 9 ianuarie 2025;
80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 75 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în perioada 24 – 26 ianuarie 2025;
Manifestări de fășang, 12 februarie – 4 martie 2025;
„Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXV-a), 3 – 6 aprilie 2025;
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVIII-a), 9 aprilie 2025;
„Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția aXXIII-a), mai 2025;
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVIII-a), 27 mai – 5 iunie 2025;
74 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2025;
„Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a), iunie 2025;
Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 298 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 248 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2025;
Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2025;
„Gărâna în septembrie” (ediția a XXVII-a), 27 – 28 septembrie 2025;
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXV-a), octombrie 2025, cu cea de-a XXXII-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Orșova, în 11 octombrie 2025 și cu Pelerinajul germanilor la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, 7 octombrie 2025;
Cea de-a 21-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 10 octombrie 2025;
Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVII-a), 1 – 2 noiembrie 2025;
38 de ani de activitatea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2025) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a), noiembrie 2025;
În cursul anului 2025, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.
Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității și civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Erwin Josef Ţigla
* Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.
UZPR CARAS SEVERIN 
