8 aprilie 2025, ora 13.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Un buchet de primăvară“, Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Poetul reșițean Iulian Barbu și cărțile sale.

 

8 aprilie 2025, ora 16.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Florile sufletului“. Expune Livia Frunză (Reșița), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

9 aprilie 2025, ora 12.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:

Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Portrete“. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Incursiuni în istoria locului:

• Dr. Ionel Bota (Oravița) îl prezintă pe Arthur Carl Victor Schott (*27 februarie 1814, Stuttgart – †26 iulie 1875, Washington), cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa în eternitate;
• Documentarist Ion Gheorghe Chiran îl prezintă pe ing. Constantin Crețu (*25 martie 1935 – †7 februarie 2020), unul din fondatorii mișcării speologice și de turism din Oravița, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naștere.

 

9 aprilie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XVIII-a): manifestare ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului. Participă Anca-Mariana Câmpean din partea Episcopiei Ortodoxe a Caransebeșului și sora  Monica Bogdănel din partea Congregației Surorilor Providenței (SP) / Biserica Romano-Catolică.

Expoziție de fotografii „Biserici creștine în Dubai“, realizate în martie 2024 de Erwin Josef Țigla.

Pricesne interpretate de prof. Elena Cozâltea.

 

10 aprilie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): „Amintiri“. Expun Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

11 aprilie 2025, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

Scriitorii cetății reșițene: Gheorghe Jurma (*5 februarie 1945, Bobda / Timiș). O întâlnire literară cu scriitorul și omul de cultură Gheorghe Jurma, la împlinirea vârstei de 80 de ani.

Prezentare de carte: „Gheorghe Jurma – un proaspăt optzecist”, volum îngrijit de Erwin Josef Ţigla și apărut la Editura „TIM” Reşiţa, 2025, a 134-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

11 aprilie 2025, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Personalitățile de lângă noi: dr. ist. Dana Antoaneta Bălănescu (*5 aprilie 1955, Reșița), la ceas aniversar!

 

11 aprilie 2025, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție documentară in memoriam Georg Hromadka (*6 iulie 1911, Lupeni – † 12 aprilie 1985, Singen / Hohentwiel, Germania): 40 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

12 aprilie 2025, începând cu ora 11.00, cartierul Lunca Bârzavei, Reșița:

Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian“ (= „Gențiana”) Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la manifestarea complexă reșițeană „Alaiul Primăverii”, ediția a XXXIX-a.

 

 

Programm für die Zeitspanne 8. – 12. April 2025:

 

8. April 2025, 13:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), „Un buchet de primăvară = Ein Frühlingsstrauß“.

Der Reschitzaer Dichter Iulian Barbu und seine Bücher.

 

8. April 2025, 16:00 Uhr, Museistisches Kulturzentrum Anina:

Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Livia Frunză (Reschitza): „Florile sufletului = Die Blumen der Seele“.

 

9. April 2025, 12:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza), „Portraits“.

Dr. Ionel Bota (Orawitza) spricht über Arthur Carl Victor Schott (*27. Februar 1814, Stuttgart – †26. Juli 1875, Washington), anlässlich des 150. Todestags.

Ion Gheorghe Chiran (Orawitza) spricht über Dipl.-Ing. Constantin Crețu (*25. März 1935 – †7. Februar 2020), einer der Gründer der Höhlenforschung- und Tourismustätigkeit in Orawitza, anlässlich des 90. Geburtstags.

 

9. April 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Den Gekreuzigten liebend“ (XVIII. Auflage): Ökumenische Vorbereitungsveranstaltung zum Osterfest. Es beteiligen sich Anca-Mariana Câmpean seitens der Rumänisch-Orthodoxen Eparchie Karansebesch und Ssch. Monica Bogdănel von den Schwestern von der Vorsehung (SP) seitens der römisch-katholischen Kirche.

Vernissage der Ausstellung „Christliche Kirche in Dubai“, mit Fotos aus dem Monat März 2024 von Erwin Josef Țigla.

Musikalische Untermalung: Elena Cozâltea.

 

10. April 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Kunstausstellung Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza): „Amintiri = Erinnerungen“.

 

11. April 2025, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

Unsere Persönlichkeiten: Gheorghe Jurma (*5. Februar 1945, Bobda / Temesch), zum 80.! Literarische Begegnung mit dem Schaffen des Schriftstellers und Kulturmenschen;

Buchpräsentation: „Gheorghe Jurma – un proaspăt optzecist”, herausgegeben von Erwin Josef Ţigla, Verlag „TIM” Reschitza, 2025, die 134. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

11. April 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Unsere Persönlichkeiten: Dr. phil. Dana Antoaneta Bălănescu (*5. April 1955, Reschitza), zum 70.!

 

11. April 2025, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Dokumentationsausstellung In Memoriam Georg Hromadka (*6. Juli 1911, Lupeni – † 12. April 1985, Singen / Hohentwiel, Deutschland): 40. Todestag.

 

12. April 2025, ab 11:00 Uhr, Govândari-Wohnviertel, Reschitza:

Teilnahme der deutschen „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am traditionellen Reschitzaer „Frühlingsumzug”, XXXIX. Auflage.

 

– de Marian Nencescu

• UZPR

Cu 35 de ani în urmă, la 23 aprilie 1990, chiar de ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, se înființa, la București, prima Universitate particulară din România ce va purta numele unui mare ctitor și reformator al învățământului românesc modern, criticul literar, filosoful și omul politic Titu Maiorescu. Prin alegerea lui Titu Maiorescu drept „patron spiritual” al noii instituții de învățământ superior, inițiatorii acestui proiect, în mare parte aflați și azi la conducerea Universității, au ținut să evidențieze în primul rând cutezanța tinerească, Titu Maiorescu fiind primul rector al Universității din Iași, ales la vârsta de numai 23 de ani, dar și o opțiune politică și socială, Titu Maiorescu fiind și primul mare om politic care a înțeles că societatea românească a vremii sale nu poate evolua în vechile tipare, criticând acerb „formele fără fond”, respectiv instituțiile statului care nu mai țineau pasul cu valul schimbărilor, școala în primul rând, dar și justiția, sistemul politic și chiar temelia statului, ordinea constituțională, și sprijinind intens sistemul monarhic, singurul, în opinia sa, care putea asigura, la vremea respectivă, modernizarea și „europenizarea” țării. Prin instituțiile create, Cercul Literar „Junimea”, Revista „Convorbiri literare”, unde au publicat cei mai importanți scriitori ai vremii, cu Eminescu în frunte, reforma învățământului și constitituirea, pe baze moderne, a Academiei Române, Titu Maiorescu a adus în România aflată încă sub umbrela balcanizării, dar și cu puternice influențe din vremea fanarioților, spiritul viu, occidental, cultul valorilor și al rațiunii. Este, poate, și motivul intim pentru care ctitorii noii Univerrsități au făcut de la început apel la tradiția „maioresciană” din cultura noastră, mult diminuată sub regimul comunist, dar niciodată dispărută din conștiința unei părți a intelectualității progresiste de la noi. Sub „steagul” maiorescian s-au alăturat noii Universități foarte mulți intelectuali din domenii diverse, medicină, litere, informatică, drept, filosofie și sociologie, Universitatea „Titu Maiorescu” având, de la înfințare și până azi, cel mai performant corp profesoral, fala mediului academic și diplomatic românesc, și care au găsit în inițiativa privată un mod de a face o „școală” de alt tip, mai eficient, mai performant decât în sistemul de stat.

Desigur, începutul a fost greu, totul trebuind să fie construit de la capăt: sediul, laboratoarele, sălile de curs, campusul Universitar, librăria și biblioteca, într-un cuvânt tot confortul specific unei vieți universitare moderne, azi Universitatea „Titu Maiorescu”, fiind una dintre instituțiile de învățământ superior fanion ale țării, o „școală” perfect dotată și utilată pentru a face față asaltului noului, pentru a asigura studenților cele mai bune condiții de studiu. Se poate spune chiar că investițiile, în oameni, în tehnică, au depășit cu mult posibilitățile estimate, Universitatea „Titu Maiorescu” fiind în primul rând o investiție pentru viitor, așa cum ar fi visat probabil cândva Titu Maiorescu pentru „școala” românească în care credea și pe care a slujit-o până la moarte.

Recent, pe 2 aprilie, o zi cu dublă semnificație, în calendarul ortodox fiind sărbătorit chiar Sfântul Tit (sau Titos, discipol al Sfântului Apostol Pavel), într-un fel chiar patronul spiritual al lui Titu Maiorescu, pe de altă parte fiind și Ziua Cărții pentru Copii, o altă sărbătoare a scrisului și a culturii universale, în Aula Magna a Universității „Titu Maiorescu” a avut loc ceremonia de aniversare a 35 de ani de la înființarea Universității, în prezența conducerii, în frunte cu Președintele Consiliului de Administrație, prof. univ dr. Iosif Urs, a președintelui Senatului, conf. univ. Dr. Iustin Priescu, a Rectorului, prof. univ. dr. Daniel Cochior, manifestarea fiind condusă cu eleganță și aplomb de prof. univ. dr. Sorin Ivan, însoțit de tot staff–ul facultății, doamna conf. univ. dr. Mădălina Deaconu, prof. univ dr. Teodor Frunzetii, cadrele didactice și studenți, precum și invitați din viața publică, din presă, și de la trei licee bucureștene de top, Colegiile „Mihai Eminescu și „Ion Creangă”, și Liceul teoretic „Dante Aligheri”, desigur baza viitorilor studenți ai Universității.

Licențiat în Litere, doctor în Litere, dar și în Drept, membru în boardul FICE (Federația Internațională a Comunităților Educative), profesor universitar din 2014 și decan al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale din 2020, dl. Sorin Ivan este și un cunoscut jurnalist, director al Revistei naționale „Tribuna Învățământului”, din 2005, și membru al UZPR. Sub mandatul său a fost semnat un Protocol de Parteneriat Media cu UZPR, fiind inițiate și alte proiecte comune, ce își așteaptă finalizarea. În acest sens, participarea reprezentatului special al Președintelui UZPR la manifestarea din 2 aprilie, de la sediul Universității „Titu Maiorescu”, nu a fost o surpriză, ci o continuare a unei vechi și statornice colaborări. Cu acest prilej, domnului președinte al UZPR, Sorin Stanciu, i s-a acordat Diploma și Medalia Aniversară a UTM, „în semn de recunoștință și pentru contribuția la dezvoltarea, consolidarea și creșterea prestigiului Universității „Titu Maiorescu”. Medalia aniversară, o frumoasă creație din porțelan aurit, poate fi vizionată, fiind expusă la sediul UZPR.

Cu acest prilej a continuat și dialogul instituțional dintre UTM și Uniunea nostră, fiind evidențiată dorința comună de a asigura viitorilor jurnaliști, poate și viitori membri ai UZPR, nu doar cadrul teoretic de a-și însuși cunoștințe fundamentale ale profesiei, dar și un contact nemijlocit cu mediul profesional în care vor lucra. În final, ca o surpriză, au fost adresate saluturi, în limba română, din partea unor studenți străini care urmează cursul pregătitor pentru admiterea la facultate, un bun prilej de a promova valorile românești, umanismul și deschiderea pe care Univesitatea „Titu Maiorescu” le promovează consecvent, în prezent un număr semnificativ de studenți străini alegând să studieze în România, dacă se poate chiar la „Titu Maiorescu”, încă o dovadă a vocației de promovare a noului a acestei Universități născută în spirit și după un model maiorescian.

Odată cu împlinirea a 175 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române – după cum susținea locotenent Pălean Corina în calitatea sa ca persoană de contact a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara – unitatea hunedoreană a desfășurat o serie de activități.

Debutul acestora a fost Cupa Jandarmeriei la tenis de masă, precedat de Cupa Jandarmeriei la minifotbal, unde cei mai buni dintre cei mai buni au urcat pe podium.

Totodată, pentru munca și eforturile depuse, dar și pentru rezultatele obținute în activitatea profesională, unii colegi ai noștri au fost înaintați în gradul următor, înainte de termen.

Chiar de Ziua Jandarmeriei, ne-am dorit să fim alături de cetățeni pentru a sărbători împreună și am fost prezenți în Piața Unirii din Deva, unde am pregătit standuri de prezentare a tehnicii și a armamentului din dotare, a ofertei educaționale în instituțiile de învățământ ale M.A.I., dar și exerciții demonstrative împreună cu câinii de serviciu.

„Vedeta zilei” a fost tiroliana pregătită de colegii noștri de la structura montană, pentru copiii prezenți.

Iar noi, la  175 de ani, am sărbătorit Jandarmeria Română care a fost și este o instituție care se află în slujba cetățenilor și a comunității.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

de Marian Nencescu

• UZPR

Cu 35 de ani în urmă, la 23 aprilie 1990, chiar de ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, se înființa, la București, prima Universitate particulară din România ce va purta numele unui mare ctitor și reformator al învățământului românesc modern, criticul literar, filosoful și omul politic Titu Maiorescu. Prin alegerea lui Titu Maiorescu drept „patron spiritual” al noii instituții de învățământ superior, inițiatorii acestui proiect, în mare parte aflați și azi la conducerea Universității, au ținut să evidențieze în primul rând cutezanța tinerească, Titu Maiorescu fiind primul rector al Universității din Iași, ales la vârsta de numai 23 de ani, dar și o opțiune politică și socială, Titu Maiorescu fiind și primul mare om politic care a înțeles că societatea românească a vremii sale nu poate evolua în vechile tipare, criticând acerb „formele fără fond”, respectiv instituțiile statului care nu mai țineau pasul cu valul schimbărilor, școala în primul rând, dar și justiția, sistemul politic și chiar temelia statului, ordinea constituțională, și sprijinind intens sistemul monarhic, singurul, în opinia sa, care putea asigura, la vremea respectivă, modernizarea și „europenizarea” țării. Prin instituțiile create, Cercul Literar „Junimea”, Revista „Convorbiri literare”, unde au publicat cei mai importanți scriitori ai vremii, cu Eminescu în frunte, reforma învățământului și constitituirea, pe baze moderne, a Academiei Române, Titu Maiorescu a adus în România aflată încă sub umbrela balcanizării, dar și cu puternice influențe din vremea fanarioților, spiritul viu, occidental, cultul valorilor și al rațiunii. Este, poate, și motivul intim pentru care ctitorii noii Univerrsități au făcut de la început apel la tradiția „maioresciană” din cultura noastră, mult diminuată sub regimul comunist, dar niciodată dispărută din conștiința unei părți a intelectualității progresiste de la noi. Sub „steagul” maiorescian s-au alăturat noii Universități foarte mulți intelectuali din domenii diverse, medicină, litere, informatică, drept, filosofie și sociologie, Universitatea „Titu Maiorescu” având, de la înfințare și până azi, cel mai performant corp profesoral, fala mediului academic și diplomatic românesc, și care au găsit în inițiativa privată un mod de a face o „școală” de alt tip, mai eficient, mai performant decât în sistemul de stat.

Desigur, începutul a fost greu, totul trebuind să fie construit de la capăt: sediul, laboratoarele, sălile de curs, campusul Universitar, librăria și biblioteca, într-un cuvânt tot confortul specific unei vieți universitare moderne, azi Universitatea „Titu Maiorescu”, fiind una dintre instituțiile de învățământ superior fanion ale țării, o „școală” perfect dotată și utilată pentru a face față asaltului noului, pentru a asigura studenților cele mai bune condiții de studiu. Se poate spune chiar că investițiile, în oameni, în tehnică, au depășit cu mult posibilitățile estimate, Universitatea „Titu Maiorescu” fiind în primul rând o investiție pentru viitor, așa cum ar fi visat probabil cândva Titu Maiorescu pentru „școala” românească în care credea și pe care a slujit-o până la moarte.

Recent, pe 2 aprilie, o zi cu dublă semnificație, în calendarul ortodox fiind sărbătorit chiar Sfântul Tit (sau Titos, discipol al Sfântului Apostol Pavel), într-un fel chiar patronul spiritual al lui Titu Maiorescu, pe de altă parte fiind și Ziua Cărții pentru Copii, o altă sărbătoare a scrisului și a culturii universale, în Aula Magna a Universității „Titu Maiorescu” a avut loc ceremonia de aniversare a 35 de ani de la înființarea Universității, în prezența conducerii, în frunte cu Președintele Consiliului de Administrație, prof. univ dr. Iosif Urs, a președintelui Senatului, conf. univ. Dr. Iustin Priescu, a Rectorului, prof. univ. dr. Daniel Cochior, manifestarea fiind condusă cu eleganță și aplomb de prof. univ. dr. Sorin Ivan, însoțit de tot staff–ul facultății, doamna conf. univ. dr. Mădălina Deaconu, prof. univ dr. Teodor Frunzetii, cadrele didactice și studenți, precum și invitați din viața publică, din presă, și de la trei licee bucureștene de top, Colegiile „Mihai Eminescu și „Ion Creangă”, și Liceul teoretic „Dante Aligheri”, desigur baza viitorilor studenți ai Universității.

Licențiat în Litere, doctor în Litere, dar și în Drept, membru în boardul FICE (Federația Internațională a Comunităților Educative), profesor universitar din 2014 și decan al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale din 2020, dl. Sorin Ivan este și un cunoscut jurnalist, director al Revistei naționale „Tribuna Învățământului”, din 2005, și membru al UZPR. Sub mandatul său a fost semnat un Protocol de Parteneriat Media cu UZPR, fiind inițiate și alte proiecte comune, ce își așteaptă finalizarea. În acest sens, participarea reprezentatului special al Președintelui UZPR la manifestarea din 2 aprilie, de la sediul Universității „Titu Maiorescu”, nu a fost o surpriză, ci o continuare a unei vechi și statornice colaborări. Cu acest prilej, domnului președinte al UZPR, Sorin Stanciu, i s-a acordat Diploma și Medalia Aniversară a UTM, „în semn de recunoștință și pentru contribuția la dezvoltarea, consolidarea și creșterea prestigiului Universității „Titu Maiorescu”. Medalia aniversară, o frumoasă creație din porțelan aurit, poate fi vizionată, fiind expusă la sediul UZPR.

Cu acest prilej a continuat și dialogul instituțional dintre UTM și Uniunea nostră, fiind evidențiată dorința comună de a asigura viitorilor jurnaliști, poate și viitori membri ai UZPR, nu doar cadrul teoretic de a-și însuși cunoștințe fundamentale ale profesiei, dar și un contact nemijlocit cu mediul profesional în care vor lucra. În final, ca o surpriză, au fost adresate saluturi, în limba română, din partea unor studenți străini care urmează cursul pregătitor pentru admiterea la facultate, un bun prilej de a promova valorile românești, umanismul și deschiderea pe care Univesitatea „Titu Maiorescu” le promovează consecvent, în prezent un număr semnificativ de studenți străini alegând să studieze în România, dacă se poate chiar la „Titu Maiorescu”, încă o dovadă a vocației de promovare a noului a acestei Universități născută în spirit și după un model maiorescian.

ACTUALITATE DOCUMENTARE EVENIMENT Recomandări ULTIMA ORĂ 

 ultimaora12

Joi, 10 aprilie 2025, ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din Calea Plevnei nr. 61, sector 1, va avea loc vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului Ținutul Momârlanilor, Țara dintre Jiuri din cadrul proiectului Romania Student Tour – program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural. Festivitatea va fi transmisă on line și live-streamed pe https://www.facebook.com/Fotogeografica.

Momârlanii, după cum se identifică unii dinre localnicii ”Țării dintre Jiuri”, sunt descendenți ai dacilor. O populație ancestrală care a rămas zăvorâtă între Munții Șureanu, Parâng, Vâlcan, Tulișa și Retezat, pe văile celor două Jiuri, de Est și de Vest.

Comunitate foarte puțin cunoscută, izvorâtă din istoria vechii Dacii, se remarcă printr-o rară stabilitate și trăinicie în timp. Păstrători ai tradiţiilor arhaice distincte, sunt oameni puternici, de munte, păstori de când se ştiu, cu vorbă scurtă, harnici și hotărâți.

Obișnuiți cu greutățile vieții lor, cu vicisitudinile naturii, ei stau mai tot timpul singuri pe munte, în preajma animalelor, privind cu ochi mari liniştiţi zbuciumul de despoiere a firii de toate darurile şi frumuseţile ei (Nicolae Iorga).

Cu acest prilej, va putea fi vizionată transpunerea video a catalogului Ținutul Momârlanilor, Țara dintre Jiuri　și va fi susținut un program cultural-artistic de membrii Ansamblului Folcloric Ținutul Momârlanilor din Uricani: Roberta Maria Maxer (Imnul Momârlanilor, Frunză verde maracine – jiană), Andrei Calotă (Dac-aș mai putea să sui), Antonia Moraru (Cruce Sfântă părasită – priceasnă, Pe sub brazi pe la izvor- jiană).

Catalogul Ținutul Momârlanilor, Țara dintre Jiuri a fost realizat de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu sprijinul Asociației Ținutul Momârlanilor, Conexim Lupeni, Vila Monica Straja Lupeni, Straja Online, Ziarul EXCLUSIV, Asociația Artiştilor Fotografi Hunedoreni, REPATRIOT, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Centrul de Cercetare a Mediului şi de Efectuare a Studiilor de Impact, UNESCO ProNatura, Fundația Națională ”Niște Țărani”, Contrast, Radio București FM, FAN Courier, Exclus Prod, Cercetașii României  – Centrul Local ”Sf. Nicolae”.

În palmaresul programului Romania Student Tour sunt consemnate alte 16 albume iconice de mare succes: Apuseni, țara de piatră; Comorile Oltenie de sub munte; Maramureș, moștenirea unui neam; Ținutul Padurenilor, inima de fier a Daciei Străbune; Civilzația Mărginimii; Transilvania, inima Romăniei; Dobrogea la răscrucea timpurilor; Descoperirea Naturii în Gorjul montan; Ținutul Vulcanilor; Pădurea Craiului, țara dintre Crișuri; Din lumea Banatului; Haţeg, ţinutul dinozaurilor; Din tainele Bucovinei; Ţinutul Neamţului, leagăn de legendă; Enigmele Buzăului; Plaiurile Vrancei.

Programul Romania Student Tour constituie un concept original privind redescoperirea și promovarea patrimoniului cultural și natural al României.

O echipă ce renaște an de an, în urma celei mai importante competiții naționale de artă fotografică, FOTOGEOGRAFCA, pune în aplicare sub sloganul cine suntem și de ce vorbim românește, un trio-dimensional știință, pasiune, artă.

Succesul remarcabil înregistrat la numeroase evenimente culturale și de tineret în plan intern și internațional a demonstrat, pe deplin, că Romania Student Tour este un produs cultural cu consistență valoroasă și o vizibilitate notabilă.

Prin fotografie, ca mediu informațional, prin modalitatea de abordare și prezentare, descoperim la România Student Tour o lume fascinantă, cu o profundă încărcătură emoțională, o Românie reală.

https://www.facebook.com/events/4021770284733872/?locale=ro_RO

Eveniment realizat cu susținerea deosebită a Uniunii Studenților din România.

Dă clic pentru a accesa wp-1743689557483.pdf

De curând a apărut primul număr al revistei „Bocșa culturală”, revistă de cultură, artă, literatură și spiritualitate a orașului Bocșa.

Publicația este trimestrială și conține evenimente desfășurate în perioada ianuarie – martie 2025, acestora alăturându-se rubricile permanente deja consacrate în cei 25 de ani de existență a revistei: „Dascăli de frunte”, „Să vorbim corect românește”, „Să ne prețuim valorile”; „Viața cărților”; „La aniversară” și „In memoriam”, pagini de istorie, muzică, religie și, evident, literatură.

În cele 44 de pagini ale revistei semnează autori cunoscuți, colaboratori de ieri și de azi: Iulian Barbu; Iosif Băcilă; Stela Boulescu; Marius Cărbunescu; Petre Dalea; Hans Dama; Simion Dănilă; Valeriu Francisc Fabian; Liana Ferciug; Anton Georgescu; Achim Gherga; Tiberiu Gosav; Adalbert Gyuriș; Cristian-Paul Mozoru; Roxana Novacovici; Tata Oancea; Mia Rogobete; Mircea Rusnac; Zahara Stanzel; Titus Suciu; Nicoleta Surdei; Gabriela Șerban; Constantin Teodorescu; Radu Theodoru și Traian Vasilcău.

Editorialul acestui număr este semnat de Gabriela Șerban, redactorul-șef al revistei, și este dedicat cărturarului Gheorghe Jurma, aniversat în februarie ca proaspăt optzecist.

Revista „Bocșa culturală” a fost înființată în martie 2000 și apare sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și cu sprijinul celor doi oameni inimoși: Gheorghe Jurma și Mirel Patriciu Pascu.

25 de ani de existență, „Bocșa culturală” este cel mai longeviv și serios periodic al orașului Bocșa, pășind cu încredere în cel de-al 26-lea an, alături de importanți colaboratori care, fiecare în parte, adaugă valoare acestei publicații.

 

Jurnalistul Mario Balint, corespondenta special SRR, despre volumul “Comunismul si cioburile sale – 45 de ani cu bune și cu rele în România” al cunoscutul jurnalist, Zoltan Kovacs din Timișoara.

Înregistrare de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a avut loc în martie 2025, lansarea unei cărți care aduce în prim plan, comunismul. Cunoscutul jurnalist, Zoltan Kovacs din Timișoara, vine cu această nouă apariție editorială, în care ne vorbește despre lucrurile bune și cele rele din cei 45 de ani de comunism în România. Cartea a apărut ne spune autorul, din dorința de-a afla și tânăra generație despre fețele bune și cele rele ale acestei perioade “pe care eu am parcurs-o, trăind asemeni semenilor mei, bine și mai puțin bine” .

“Comunismul si cioburile sale – 45 de ani cu bune și cu rele în România”,  reprezintă un fragment din istoria acestei țări ,un mijloc de informare pentru tânăra generație, dar și pentru cei care erau plecați din țară. Câteva exemplare vor merge așadar la toate bibliotecile școlare din România.

Lansarea de carte a fost moderată de jurnalistul Mario Balint, care a amintit celor prezenți că Zoltan Kovacs este cel care a pus pe piață ziarul  „Agenda”, cea mai citită publicație de după anul 1990.

O întâlnire foarte plăcută cu un omul Zoltan Kovacs, care a răspuns la întrebări și a argumentat necesitatea unei asemenea cărți , pentru că “trebuie să ne cunoaștem trecutul pentru a nu repeta aceleași greșeli în viitor”, declară  cercetătorul științific Ioan Hațegan, în prefața cărții.

 Interviu cu Zoltan Kovacs realizat de Adriana Telescu, UZPR Caras Severin.

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR:

Joi, 3 aprilie 2025

 

Ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Deschiderea festivă a celei de a XXXV-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“. Cuvânt inaugural: Erwin Josef Ţigla;
• Prezentare de carte: „Deutsche Literaturtage in Reschitza, 2016 – 2020” (= „Zilele Literaturii Germane la Reșița, 2016 – 2020”), coordonator: Erwin Josef Ţigla, apărută la Editura „Banatul Montan” Reșița, a 122-a publicație a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Prezentare de carte: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944: Erzählberichte“ (= „Refugierea germanilor din Banat în toamna lui 1944. Amintiri“), coordonatori: Albert Bohn, Werner Kremm și Anton Sterbling, München: Landsmannschaft der Banater Schwaben, 2024, Seria Banater Bibliothek nr. 26, precum și Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2024. Prezintă doi dintre coordonatori: Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) și Anton Sterbling (Fürth, Germania);
• Prezentare de carte: „Kärnten Dokumentation 2024 – Band 39. Dialog und Kultur. Beiträge zum Europäischen Volksgruppenkongress 2023 und Sonderthemen” (= „Documentație Carinthia – volumul 39. Dialog și cultură. Congresul european al minorităților naționale din 2023 și tematici speciale”), cu contribuţii și din România, prezintă: mag. Udo Peter Puschnig din partea Guvernului Landului Carinthia, Klagenfurt am Wörthersee, Austria;

• Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește din romanul său, „Leben in Etagen“ (= „Viața în etaje“), carte apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Epik, nr. 153;
• Addendum la Franz Hodjak – 80. Prezentare de carte:  „Ehrenplatz im Jenseits. Gedichte. Mit elf Illustrationen von Astrid Hodjak“ (= „Loc de cinste în viața de apoi. Poezii. Cu unsprezece ilustrații de Astrid Hodjak”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik – prezintă Horst Samson (Neuberg, Germania).

 

Ora 19.00, foaierul Centrului Universitar UBB Reșița, moderator Andrei Popov:

• Vernisajul expozițiilor „Scrieri antirăzboinice / Schreiben gegen den Krieg – Ingeborg Bachmann 1926 – 1973” și „Paul Celan – printre cuvinte / unter den Wörtern”, în organizarea Forumului Cultural Austriac din București, cu sprijinul Muzeului Banatului Montan, Reșița.

 

Vineri, 4 aprilie 2025

 

Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Werner Kremm:

• Prezentare foto „Auf den Spuren der Inka“ (= „Pe urmele incașilor“), de către Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania);

• Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește texte noi reunite sub titlul „wasserworte“ („vorbe acvatice”);

• Nina May (București) își prezintă cartea „Das gibts doch gar nicht! Die Walachei ist nicht im Nirgendwo, sondern mitten unter uns. Glossen, erste Staffel“ (= „Așa ceva nu se poate! Valahia nu se află în țara lui Papură Vodă, ci chiar în mijlocul nostru. Glose, prima parte”), carte apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2024, Seria Fragmentarium, nr. 30. Pentru această carte, autoarea a primit Premiul de debut al editurii. Cuvinte introductive: Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ Ludwigsburg, Germania;

• Horst Samson (Neuberg, Germania) citește din noua sa carte de poezii „Vom Auftauchen und Verschwinden der Landschaft” (= „Despre apariția și dispariția peisajului”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania 2025, Seria Lyrik, nr. 193;

• Prezentare de carte: „Limbă și cultură germană în România (1918 – 1933). Realităţi postimperiale, discurs public şi câmpuri culturale“, coordonatori: Andrei Corbea-Hoişie și Rudolf Gräf, 2 volume, Iași: Editura „Polirom”, 2023, prezintă: prof. dr. András F. Balogh (Universitatea „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca) precum și prezentarea de noi perspective despre literatura germană în România între anii 1918 și 1933, în urma apariției acestei cărți. Cuvinte introductive: prof. dr. Rudolf Gräf (Sibiu / Cluj-Napoca).

 

Ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria), coordonatoarea Redacției în limba germană Radio Pécs – Redacția principală pentru Minorități și Maghiarii din Diasporă, prezintă expoziția de fotografii „Schein und Wirklichkeit” (= „Aparență și realitate”), organizată de Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ Pilisvörösvár, Ungaria. Expun: Péter A. Bak, András Balla, Péter Berentz, Andreas Franke, Erzsébet Horváth, Erzsébet Lieber, Éva Hilda Mécses, Péter Pölczman, Gábor Ruda, István Schmidt și István Stark;
• Autorul german din Ungaria Josef Michaelis (Somberek) citește din „Tierkonzert“ (= „Concertul animalelor“), ilustrații: István Damó, carte apărută la Editura „Muravidék Baráti Kör Kulturális Egyesület“, ediția a II-a 2025, precum și poezii inedite;
• Stefan Valentin (Taksony, Ungaria) și Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria) citesc din antologia germană din Ungaria „Mehrstimmig“ (= „Pe mai multe voci”), coordonator: dr. Gábor Kerekes, apărută în cadrul publicației „Mitteleuropa – Schriftenreihe zur Kultur“, seria Literatur, volumul 1, 2021, precum și poezii noi;
• Veronika Haring (Maribor, Slovenia) prezintă antologia apărută în 2025 „Vezi med ljudmi. 23. Zbornik kulturnega društva nemško govorečih žena MOSTOVI = Zwischenmenschliche Bindungen. 23. Sammelband des Kulturvereins Deutschsprachiger Frauen BRÜCKEN“ (= „Legături interumane. Cea de-a 23-a antologie a Asociației Culturale a Femeilor Germane PODURI“);
• Ivan Korponai (Stehanja vas, Slovenia) citește din creația proprie;
• Jurnalista și traducătoarea Beatrice Ungar (Sibiu) prezintă cartea „Rubla, Ort ohne Schatten“ (= „Rubla, locul fără umbră”), apărută la Editura „Honterus” Sibiu 2025, în prezențaautoarei Mariana Gorczyca (Sighișoara).
•  
• Sâmbătă, 5 aprilie 2025
•  
• Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Beatrice Ungar:

• Autoarea Britta Lübbers (Oldenburg, Germania), deținătoarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2021, citește din creația proprie sub mottoul „Osten” (= „Estul”);
• Horst Samson (Neuberg, Germania) citește eseul „Ein Molekül springt aus der Bahn – Vom Schreiben und Reiben an der Sprache und der Welt” (= „O moleculă sare de pe șine – Despre scris și frecarea de limbă și lume”);
• Anton Sterbling (Fürth, Germania) își prezintă și citește din „Ungewissheiten heimwärts fliehender Krähen. Neuere Gedichte, Kurzprosa und Erzählungen“ (= „Incertitudini ale corbilor care fug acasă. Poezii mai noi, proză scurtă și povești“), carte apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Epik, nr. 154, precum și „In der Sprache der Dinge. Gedichte / Pe limba lucrurilor. Poeme” (traducere de Herbert-Werner Mühlroth și Ioan Milea), carte care va apărea la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik;

• Autorul revenit acasă, la Sibiu, Heinrich Heini Hoechsmann, citește din volumul al II-lea al trilogiei: „Alte und neue Heimat“, „Einmal Deutschland und zurück“ (= „Patria veche și patria nouă”, „Germania dus intors”), apărut 2025 la Editura „Schiller“ Sibiu / Bonn;
• Dagmar Dusil (Bamberg, Germania) citește din romanul ei „Das Geheimnis der stummen Klänge“ (= „Secretul sunetelor tăcute”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, 2024, Seria Epik nr. 149.
•  

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Horst Samson:

• Lectură, expoziție foto și prezentare film video la tema Aromâni – minoritate în România și în alte state balcanice. Prezentarea cărții autorului Yiani Mantsu, prin Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania);
• Balthasar Waitz (Timișoara) citește noi texte din creația proprie;
• Autoarea Valerie Fritsch (Graz / Viena, Austria) citește din creația proprie: „Zitronen“ (= „Lămâi”);

• Hellmut Seiler (Backnang, Germania) citește haiku-uri, satire și alte texte noi;
• Autorul Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie sub mottoul „Bilder und Lyrik, welche in Temeswar, Wolfsberg sowie beim Stausee in Franzdorf entstanden sind“ (= „Imagini și lirică, create anul trecut la Timișoara, Gărâna și pe malul lacului de acumulare de la Văliug”);
• Autorul Christian T. Klein (Viena, Austria), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2023, citește din creația proprie sub mottoul „Aus der Ferne gefallen“ (= „Căzut din depărtare”).

         

Ora 19.30, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2025 în instituția școlară frecventată și de Rolf Bossert:
• Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Introducere: Hellmut Seiler (Backnang, Germania), inițiatorul Premiului;
• Laudatio pentru premianta pe anul 2025 a Premiului literar „Rolf Bossert“, Nicola Quaß (Düsseldorf,  Germania) prin Christian T. Klein (Viena, Austria);
• Cuvinte de mulțumire și lectura premiantei Nicola Quaß (Düsseldorf, Germania).

 

• Duminică, 6 aprilie 2025
•  
• Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Hellmut Seiler:
• Thomas Krause (Braunschweig, Germania) citește din creația proprie;
• Kurt Thomas Ziegler (Aspang, Austria) își prezintă cartea „Von den Doppelschwertern zum Doppeladler. Der transsilvanisch-austriakische Nährboden meiner Erinnerungen. Episoden eines Bildungs- und Lebensweges” (= „De la săbiile încrucișate la vulturul imperial. Peisajul transilvano-austriac, spațiul fertil al amintirilor mele. Episoade ale unui drum educațional și de viață”), volumul al II-lea, apărut în 2023, la Editura „Schiller” Sibiu / Bonn;
• In memoriam Helmuth Frauendorfer (*5 iunie 1959, Woiteg / Timiș – † 2 decembrie 2024, Fürth, Germania). Evocare de Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ Ludwigsburg, Germania, Anton Sterbling (Fürth, Germania) și Horst Samson (Neuberg, Germania);

• In memoriam Emilian Roșculescu PAPI (*20 ianuarie 1960, Reșița – † 19 iunie 2024, Timișoara). Evocare de Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ Ludwigsburg, Germania;
• Proiectul „Literaturexpress Darmstadt – Timișoara“, prezentat de Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) și Henrike Brădiceanu-Persem, coordonatoarea Cercului literar „Die Stafette“ Timișoara;
• Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitorii germani din Timișoara. Citesc: Arnold Schlachter, Benjamin Burghardt, Arthur Funk și Henrike & Lorette Brădiceanu-Persem; moderatoare: coordonatoarea Cercului literar „Die Stafette“, Henrike Brădiceanu-Persem.

 

Ora 13.30, excursie literară la Vârșeț în Serbia (doar pentru autorii prezenți la manifestare).

 

• Ora 16.00, Biblioteca Orășenească Vârșeț, moderatori Marija Grujic & Erwin Josef Țigla:
• Literatură în transfrontalier. Lecturi ale participanților din România, Germania, Austria, Ungaria și Serbia.

 

 

٭ Întreg programul se va desfășura în limba germană.

 

Reguli de confidențialitate: Fotografiile și înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfășurării activităților organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare și realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terțe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media

• UZPR

Variatele poziții manifestate în ultimele zile față de evenimentele din societatea noastră ne determină să reafirmăm faptul că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România susține și apără dreptului jurnaliștilor de a-și exercita profesia inclusiv prin criticarea pozițiilor exprimate de instituții și persoane publice, autorități centrale sau locale față de care ar exista suspiciuni de derapaje instituționale, respectiv de exercitare interpretabilă a funcțiilor pe care le dețin în cadrul statului român.

De asemenea, UZPR militează permanent pentru apărarea deplină a dreptului la liberă exprimare al tuturor cetățenilor, pilon fundamental al democrației de tip occidental și, în același timp, reper crucial al activității jurnalistice. Prin Statutul său și prin componenta sa majoră de utilitate publică, UZPR condamnă ferm orice tip de cenzură și orice încercare de intimidare a jurnaliștilor, care, prin activitatea lor de primă importanță pentru societate, asigură dreptul publicului de a fi informat.

Presa trebuie lăsată să-și facă datoria sa!

Sorin Stanciu

Președinte al UZPR

Radio Televizija Opštine Kovačica

Vasile Barbu, poet, publicist şi editor, preşedintele Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una dintre cele mai marcante personalităţi ale literaturii şi culturii româneşti din Serbia, cel care a pus Uzdinul pe harta culturală a Banatului istoric, ne împărtăşeşte 2 noi apariţii editoriale :

Revista „Sport Južnog Banata” în care sunt notate atât în limba română cât şi în limba sârbă toate activităţile dedicate Culturii, ale Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, şi apariţia editorială a cărţii intitulată „Arta poemului ca supravieţuire” scrisă de Ionel Bota, critic și istoric literar din Timișoara.Această carte ce a fost lansată sâmbătă, în data de 22 Martie la Biblioteca Germană „ Alexander Tietz” din Reşiţa, România,în timp ce promovarea va avea loc în Uzdin pe 26 aprilie în cadrul manifestării „ Oamenii de seamă ai Banatului”.

Arta Poemului ca supravieţuire , scrisă de către Ionel Bota,este o carte de merit , o carte dedicată operei literare de-o viaţă ale ilustrului poet Vasile Barbu din Uzdin.

De fiecare dată când organizez evenimentul din februarie intitulat „La o cafea cu scriitorii sub semnul zodiei vărsătorului” mă gândesc la Tibi Stoia! Dacă ar fi în viață, ar fi alături de noi – vărsători pasionați de lectură și act cultural! Însă timpul nu a mai avut răbdare…

Tiberiu Sebastian Stoia, geolog, s-a născut la Bocșa în 8 februarie 1950 și s-a stins în dimineața zilei de 31 martie 2018  într-un accident de mașină… la un spital din Timișoara. Miercuri, 4 aprilie 2018, de la ora 13.00, a fost condus pe ultimul drum la Cimitirul Catolic din Bocșa Montană.

Mama lui Tibi Stoia, doamna Elisabeta Stoia, este cea care a înființat, în 1953, biblioteca publică din Bocșa. Iar Tibi era extrem de mândru de mama lui, de familia lui. Vorbea cu mare drag și aplomb despre copilărie și despre familie, despre educația din familie. O educație aleasă…

Tiberiu Stoia a fost handbalist, inginer geolog, împătimit jucător de bridge, dar și soț și tată. Își iubea copiii, iar pe Kiki (Kikiluca, așa o dezmierda pe Andreea) o adora.

De asemenea, Tiberiu Stoia a fost un mare pasionat de turism. Era cunoscut și recunoscut pentru călătoriile sale extrem de atractive şi interesante. A călători a devenit pentru el un mod de viaţă. Cu mult curaj, lua rucsacul în spate şi pornea… în lume. Fost sportiv de performanţă în echipa naţională de handbal tineret, era obişnuit cu efortul fizic şi, în ciuda vârstei și a unor boli, era rezistent la călătorii lungi, era capabil să parcurgă pe jos kilometri în condiţii extrem de anevoioase și modeste.

Colaborarea  bibliotecii bocşene cu Tiberiu Stoia are o anume vechime. Circa 15 – 16 ani. În această perioadă am organizat împreună două Burse Internaţionale de Mineralogie la Bocşa, iniţiativa aparţinându-i, evident, geologului Tiberiu Sebastian Stoia. Pasionat de minerale, colecţionar cu relaţii în toată lumea, nu i-a fost extrem de greu să iniţieze cele două Burse internaţionale de Mineralogie, cuprinse chiar într-un catalog internaţional de specialitate, evenimente inedite pentru oraşul nostru, care s-au bucurat de succes.

Între călătorii, Tiberiu Stoia îşi făcea timp să vină la bibliotecă, locul în care, în copilărie, a descoperit savoarea cărţilor  şi şi-a intuit spiritul de aventură. Iubea să simtă parfumul cărţilor, să se plimbe printre rafturi și să mângâie cărțile. La fiecare aniversare a bibliotecii ( la 50 de ani – 2003 şi la 60 de ani – 2013) a fost prezent.

În 2014, întors de la aşa zisul „capăt al pământului” cu o mulțime de povești și imagini, Tibi Stoia se hotărăște să împărtășească și altora din experiența sa frumoasă și deosebit de interesantă. Așa că, va „construi” o expoziție de fotografii, care va deveni itinerantă și va porni de la Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” din Bocşa (7 – 11 aprilie 2014), apoi la Librăria „Semn de carte” din Reşiţa (6 mai 2014), urmând Universitatea de Vest din Timişoara (12 – 20 mai 2014) şi încheind cu Baia Mare (locul în care a lucrat ca geolog vreo 13 ani şi unde încă mai avea prieteni care-l așteptau cu drag). Această expoziție reprezenta rezultatul celei mai interesante călătorii, a celor şase săptămâni  de colindat pe traseul Uruguay – Argentina – Chile, „la capătul pământului” până la Capul Horne, adică la sub 1000 km. de Antarctica.

Mai mult, în următorul an, în 2015, încurajat de buna primire a expoziției în țară, Tibi Stoia împreună cu Vasile Bogdan realizează o excepțională carte – „În lume, prin lumi” –  poveste în poveste, despre strămoși, despre familie, despre pasiuni, Tibi încercând parcă să-și motiveze dorul neîncetat de ducă, pofta nestăvilită de cunoaștere, plăcerea de a juca șah și atracția spre sport și competiție.

O viață întreagă pașii l-au purtat prin locuri minunate și, răsfoind și citind cartea, îți imaginezi toate câte le-a văzut și le-a colindat povestitorul nostru, geologul și călătorul Tiberiu Stoia. Mai ales că sunt prezentate descrieri excepționale, informații diverse sunt inserate în textul povestirilor pentru a oferi cât mai multă informație și a edifica cititorul. Întâmplări, unele haioase, altele mai înfricoșătoare, sunt relatate cu savoare și talent narativ.

Volume: În lume prin lumi. Tiberiu Stoia în dialog cu Vasile Bogdan.- Timișoara: David Press Print, 2015 (colecția Mapamond);

Referințe:[1] 50 de ani de bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Tiperciuc.- Reșița: Timpul, 2003, p. 98-99 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2011, p. 183 – 199 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa culturală. An. XIX, nr. 2 (101)/ 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură; 71);

De șapte ani Tiberiu Sebastian Stoia își doarme somnul de veci în cimitirul catolic din Bocșa Montană alături de alți importanți oameni de cultură ai locului și, de fiecare dată când poposim în acest cimitir, care găzduiește un muzeu în aer liber al sculpturilor lui Tiberiu Bottlik, aprindem o lumânare și la mormântul lui Tibi, depănând cu prietenii amintiri dintre cele mai frumoase. Pentru că Tiberiu Stoia a lăsat cărarea vieții lui presărată cu frumusețe, cu aventură din uimitoare călătorii și strașnice povești dintr-o viață de om! Om devenit personaj în propria lui poveste, dar și în poveștile altora!

Dumnezeu să-l odihnească! În veci pomenirea lui!  

 

---

[1] https://uzpcarasseverin.wordpress.com/2018/04/02/a-plecat-si-sebastian-tiberiu-stoia/

https://arhiva.reper24.ro/disparitie-fulgeratoare-plecat-dintre-noi-si-bocseanul-tiberiu-stoia/

Dă clic pentru a accesa wp-1743167245842.pdf

Se află sub tipar primul număr al revistei „Bocșa culturală” pe anul 2025, revistă care pășește în cel de-al XXVI-lea an de apariție. Până la varianta tipărită, vă invităm să ne citiți în format PDF! Lectură plăcută!

Cu prețuire,

Gabriela Șerban

Ca în fiecare zi, a ajuns la sediul bibliotecii factorul poștal cu corespondența și tare m-am bucurat când, între alte plicuri, l-am regăsit pe cel de la Birda, de la părintele Valentin Bugariu.

M-am bucurat să găsesc în plic revista „Arhanghelul”, primul număr din acest an (an. XIV, nr. 1 (53), 2025), revistă trimestrială de cultură și religie rurală editată de Asociația „Arhanghelul” din Birda.

După cum ne-a obișnuit redactorul-șef al acestei publicații, pr. dr. Valentin Bugariu, numărul care deschide anul prezintă întotdeauna un Raport de activitate al Parohiei Birda, de astă dată prezentând raportul pentru anul 2024. Aflăm astfel că Parohia Birda este una dintre cele 33 de parohii arondate Protopopiatului Deta din Arhiepiscopia Timișoarei; că este o parohie rurală cu biserică în parohie și capelă în filie, în care se desfășoară activitatea religioasă, pastorală și catehetică de-a lungul anului.

Trebuie să precizez că, de pe această primă pagină suntem informați, într-un mod simbolic și discret, că anul 2025 este dedicat, într-un fel sau altul, pictorului Filip Matei la 100 de ani de pictură murală la Birda.

Din cele 24 de pagini ale revistei reiese această activitate extraordinară a unei biserici vii, a cărei misiune este împlinită în slujba comunității, a credincioșilor de toate vârstele și din toate categoriile sociale, o importantă și necesară activitate de credință, duhovnicească, dar și o intensă activitate cultural-educațională, menite să apropie copiii și tinerii de altar și de sfântul potir.

Acest prim număr al revistei „Arhanghelul” pe anul 2025 prezintă necesare pagini de istorie culturală din Banatul istoric, recente apariții editoriale, portrete ale unor personalități, dar și frumoase pagini de literatură. De asemenea, sunt conturate succint cele mai importante evenimente desfășurate la sau de către Parohia Birda la începutul acestui an 2025.

Între cei care semnează în paginile acestei reviste se află nume importante ale literaturii și culturii întregului nostru Banat! Cititorul se va bucura de poemele maestrului  Eugen Dorcescu, de poezia preotului dr. Dan Gârjoabă, precum de lecția de literatură a dnei. prof. Manuela Matis ( este adus în atenție Sadoveanu:  „Baltagul”, „Frații Jderi” și „Creanga de aur”).

Prof. Iosif Marius Circa continuă un serial aflat la cel de-al XXIII-lea episod, intitulat „Din amintirile unui «colonist» …”, o pagină frumoasă și binevenită pentru iubitorii de lectură cu parfumul vremurilor de odinioară.

Iancu Murărescu din Sărcia-Serbia se regăsește în acest număr de revistă cu un articol interesant pentru istoria Banatului (și sârbesc), articol intitulat Nume la românii din Sărcia.

Urmează veritabile pagini de istorie culturală: prof. dr. Virginia Ardelean scrie despre Fundațiile școlare și rolul lor în formarea intelectualității românești bănățene, partea a VIII-a ( 1865-1918), iar muzicologul Constantin-Tufan Stan se apleacă asupra unei personalități cu rezonanță extraordinară și pentru Bocșa: Dr. Petru Borlovan – Diligențe pentru înființarea unei Mitropolii Ortodoxe Române la Lugoj. Interesant acest articol al bocșeanului Constantin-Tufan Stan și binevenit în contextul acestui an în care Banatul ar trebui să-l omagieze pe generosul doctor  Petru Borlovan la 170 de ani de la naștere (13 nov. 1855) și 110 ani de la moarte (14/27 mai 1915).

Pr. dr. Dan Gârjoabă consemnează importanța zilei de „19 Februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși – «profetul artei moderne»”, iar pr. Cristian Gabriel Băican continuă  cu episodul V din serialul dedicat Bazoșului Vechi: „Comunitatea din Bazoșul Vechi – arc peste timp”.

Tânărul student teolog Orășanu Alexandru-Gabriel semnează două articole în această revistă: unul pe temă religioasă, intitulat „Iona în pântecele fiarei – speranța în mijlocul celor mai mari necazuri”, iar cel de-al doilea este dedicat poetului nepereche și este intitulat „Aniversarea lui Mihai Eminescu: o datorie a neamului românesc”- firesc să existe un astfel de material în primul număr al revistei ținând cont că în ianuarie cultura românească și-a sărbătorit ziua (15 ianuarie) și l-a sărbătorit pe Mihai Eminescu la 175 de ani de la naștere.

Rubrica „Bucurii editoriale” este susținută de pr. dr. Valentin Bugariu și prezintă două volume ale Banatului: „Clopodia- conacul celor trei personalități” , apărut la Timișoara: Editura Eurostampa, 2024 și semnat  de Ioan Traia și Doru Sinaci, articolul purtând numele „Clopodia – o frumoasă poveste”; cea de-a doua bucurie editorială se referă la volumul aniversar „In Honorem Ioan Traia 70 de ani”, realizat de Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat și apărut la Timișoara: Eurostampa, 2024, iar pr. dr. Valentin Bugariu își intitulează cronica „O carte în slujba unui om neprețuit”.

Paginile de final ale revistei „Arhanghelul” (An XIV, nr. 1 (53)/ 2025) sunt dedicate rubricii „Cronica parohială” și cuprind descrierea succintă a evenimentelor derulate de Parohia Birda în perioada ianuarie – martie 2025: „Ziua Culturii Naționale”; „Ziua Unirii Principatelor Române”; „Cateheză demonstrativă la Școala Gimnazială din Livezile”; „Sărbătorirea Sfântului Ierarh Sava la Mănăstirea Sf. Mc. Gheorghe din Birda”; „Ziua Educației Religioase”; „Activitate dedicată Anului comemorativ la Școala Primară din Sângeorge”; „O nouă activitate în cadrul Concursului Catehetic la Birda”; „Preotul Marian Petrescu (1960 – 2024)”; „O nouă activitate în cadrul Concursului Catehetic la Birda” (II); „Întâlnire catehetică la Deta”.

După cum precizam încă de la început, revista „Arhanghelul” de la Birda, frumos construită, ilustrată și paginată excepțional, prezintă o Biserică vie păstorită de un preot cu har!

Merită alese felicitări harnicul părinte Valentin Bugariu, precum și colegii săi din colectivul de redacție: Nina Ceranu, Ioan Viorel Boldureanu, Florin Corneliu Popovici, Ioan Traia și Ilia Pavlovici Pătruț, personalități care, iată, ne dăruiesc pagini importante  ale culturii și literaturii noastre bănățene!

 

P.S. Plicul părintelui Valentin Bugariu mai conține o invitație la o Masă rotundă intitulată „Unire națională și unificare bisericească”, o activitate religios-educațională desfășurată în cadrtul Concursului Național Catehetic din 27 martie 2025 la Biserica  cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Birda, jud. Timiș. Evenimentul cuprinde: discuții, expoziție de carte și fotografie pe tema „Basarabia din inimă”, precum și proiecția filmului „Martirul Unirii. Destinul tragic al Sf. Alexandru Baltaga” (Trinitas TV). Un eveniment, cu siguranță, special!

Felicitări, pr. dr. Valentin Bugariu! Comunitatea din Birda este binecuvântată cu un preot ca dumneavoastră!

(Bocșa, 28 martie 2025)