CUVINTE CARE CONTEAZĂ – CONCURS DE INTERVIURI  „OANA CENAN GLĂVAN” – Reșița „Micii mari jurnalişti”, ed.a IlI-a, 2025.

Societatea pentru Cultură METARSIS, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană  „Paul IORGOVICI” Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin  organizează  CONCURS DE REPORTAJE  „DORU DINU GLĂVAN” și CONCURS DE INTERVIURI  „OANA CENAN GLĂVAN”  „Micii mari jurnalişti” ed.a III-a 2025,  „Cuvinte care contează”.

Concursul își propune să descopere, să pună în valoare și să promoveze talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII. Recomandăm ca reportajele și interviurile să se axeze pe personalități marcante  și realitățile județului Caraș-Severin sau a oraşului Reşița aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 254 de istorie industriala; să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine. Reportajele scrise si interviurile avand ca titlu „Cuvinte care contează” pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.

Concursul își  propune să mențină vie amintirea ziaristului, corespondentului, jumalistului Doru Dinu Glăvan (07 iunie l946- 31 octombrie 2021) și a jurnalistei Oana-Maria Cenan- Glăvan ( 17.07.1973- 07.11.2023).

Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail  şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5.la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură  METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.

Interviurile realizate de elevi vor fi însoțite de aceleași date de indentificare și vor fi trimise, pe aceeași adresă, în format digital.

Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe categorii de concurenți: Premiul I, II, III, Mențiune pe cele două secțiuni REPORTAJ și INTERVIU

Se vor acorda: Premiul Societății pentru Cultură METARSIS, Premiul UZPR filiala Caraş-Severin, Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”, Premiul familiei Cenan- Glăvan

Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București, pe Podcast-ul Radio UZP România și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

Reportajele și interviurile realizate vor fi trimise până la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură  METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin. Gala de premiere: 07. 06.2024, ora 14:00,  la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI”.

Erwin Josef Țigla a sărbătorit anul acesta 30 de ani de când promovează cartea și cultura în Banatul Montan. Este bibliotecar al Centrului German “Alexander Tietz “ , care face parte din Biblioteca Județeană “Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Este membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan ( 1990). În perioada 1998-2001, a fost membru al Consiliului pentru Minorități Naționale de pe lângă Guvernul României. Din anul 2011 ocupă funcția de vicepreședinte teritorial pentru țările Europei Centrale de Est și Sud-Est  și al Confederației mișcării vicențiene mondiale. Este cel care a inițiat și organizat importante manifestări culturale ale etniei germane din România: “Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, “Zilele Literaturii Germane la Reșița”, “Parada Portului Popular German” și multe alte manifestări.

Erwin Josef  Țigla, ca un om  responsabil și iubitor de cultură a făcut din Centrul German ” Alexander Tietz “un loc de întâlnire pentru toți iubitorii cuvântului scris și vorbit.  El promovează și găzduiește întâlnirile oamenilor de cultură români, maghiari, sârbi, croați, cehi, slovaci, bulgari, germani , într-un cuvânt a oamenilor care trăiesc , muncesc și creează în acest spațiu multicultural, denumit sugestiv „Mica Europă”.

Din anul 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Timișoara, iar din 2013 membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România- Filiala Caraș-Severin.

Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin

14 mai 2025, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a V-a.

 

 

14. Mai 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil V.

 

13 mai 2025,ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).

Întâlnire cu profesorul de istorie Dănilă Obersterescu.

Miniconcert sub semnul Europei, cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu. În program:

• Marc Broinea, Erick Alexandru, Ianis Roșianu & Adi Ioan Constantin, clasa I – prof. Nicoleta Garoiu: piese de Octavia Popescu;
• Arthur Grigoriu, clasa I – prof. Lucia Ghilea: Chim-chim din „Mary Poppins“;
• Allia Izvărnari, clasa a IV-a, prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Theodore Latour;
• Matei Gheța, clasa a IV-a, prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Ludwig van Beethoven;
• Giulia Popa, clasa a VI-a, prof. Nicoleta Garoiu: Ludwig van Beethoven;
• Cristian Ștefan, clasa a IX-a, prof. Lucia Ghilea: Felix Mendelssohn Bartholdy.

108 ani de la apariția Maicii Domnului în Fatima (Portugalia) la 13 mai 1917. Expoziția de fotografii „Sanctuarul marian de la Fatima“ (fotografii: Erwin Josef Țigla).

 

14 mai 2025, ora 11.00, Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică din Timișoara:

Vernisajul expoziției MILLENNIUM  CSANADIENSE MXXX – MMXXX, prima expoziție dintr-o serie dedicată aniversării a 1000 de ani de la întemeierea Episcopiei de Cenad în anul 1030, episcopie a cărei succesoare este și Dieceza de Timișoara. Expoziția prezintă primele cinci secole ale vechii Episcopii de Cenad, de la întemeierea acesteia în anul 1030 până la cucerirea cetății Timișoarei de către armata otomană și începutul dominației acestui imperiu, în anul 1552.

Vernisajul va fi deschis de E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan, și E.S. Martin Roos, episcop emerit de Timișoara.

Cu participarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla.

 

14 mai 2025, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a V-a.

 

15 mai 2025,ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Prezentare de carte. Dorin Tismănariu, directorul Casei de Cultură Moldova Nouă, prezintă volumul 5 al antologiei autorilor de versuri din Clisura Dunării, volum intitulat „Călătoria cuvintelor”, apărut în 2025.

 

16 mai 2025, ora 16.00, sediul Parlamentului Austriei, Viena:

Participarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, și a vicepreședintelui dr. ing. Christian Paul Chioncel la o dezbatere privind comunitățile germane din estul și sud estul european.

 

17 mai 2025, ora 10.00, Viena:

Participarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, și a vicepreședintelui dr. ing. Christian Paul Chioncel la o dezbatere privind comunitățile germane din estul și sud estul european.

 

17 mai 2025, orele 18.00 – 21.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

105 ani de la nașterea Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea (*18 mai 1920, Wadowice, Polonia / Karol Józef Wojtyla – †2 aprilie 2005, Vatican): Expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla.

150 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria: Expoziție documentară din colecția Bogdan Andrei Mihele;

Expoziție de afișe de la manifestările Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, ianuarie – mai 2025.

 

19 mai 2025, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Elogiu Nuanței“. Academicianul reșițean MIRCEA MARTIN – reper şi model al culturii române de azi. Vizionarea înregistrării Academiei Române din 24 aprilie 2025.

 

20 mai 2025, ora 18.00, Sala „Lira“, Liceul de Artă „Sabin Păuța“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare (21 mai).

Concert extraordinar cu „Bel Voce – Gesangsolisten” din Germania, conducerea artistică: Erika Sommer. În organizarea Consulatului Republicii Federale Germania din Timișoara.

 

21 mai 2025, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare (21 mai), organizată prin editarea și lansarea unei broșuri în cadrul căreia se prezintă comunitatea slovacă din Banatul Montan.

Expoziția artistei plastice Viorica Ana Farkas, membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița.

Istoria Țării Cărașului în studii și documente inedite din colecții de familie, prezentate de dr. Ionel Bota (Oravița) / partea a III-a.

Prezentare de carte: „bilanț sentimental. 101 poezii” de Ion Rășinaru (Anina), apărută la Editura „Castrum de Thymes”, Giroc, 2025.

 

 

Programm für die Zeitspanne 13. – 21. Mai 2025:

 

13. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher , Frühling“ (XXIII. Auflage).

Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).

Begegnung mit dem Geschichtslehrer Dănilă Obersterescu.

Kleines Konzert im Zeichen des Europatags. Protagonisten des Programms unter der Koordination der Musiklehrerin Nicoleta Garoiu sind Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza. Im Programm:

• Marc Broinea, Erick Alexandru, Ianis Roșianu & Adi Ioan Constantin, I. Klasse – Prof. Nicoleta Garoiu: Musikstücke von Octavia Popescu;
• Arthur Grigoriu, I. Klasse – Prof. Lucia Ghilea: Chim-chim aus „Mary Poppins“;
• Allia Izvărnari, IV. Klasse, Prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Theodore Latour;
• Matei Gheța, IV. Klasse, Prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Ludwig van Beethoven;
• Giulia Popa, VI. Klasse, Prof. Nicoleta Garoiu: Ludwig van Beethoven;
• Cristian Ștefan, IX. Klasse, Prof. Lucia Ghilea: Felix Mendelssohn Bartholdy.

108 Jahre seit der Erscheinung der Mutter Gottes in Fatima (Portugal) am 13. Mai 1917. Fotoausstellung „Der marianische Wallfahrtsort Fatima”, Autor: Erwin Josef Ţigla.

 

14. Mai 2025, 11:00 Uhr, Domkirche zum hl. Georg, die römisch-katholische Kathedrale in Temeswar:

Eröffnung der Ausstellung MILLENNIUM CSANADIENSE MXXX – MMXXX, dem 1000. Gründungs-Jahrestags des alten Bistums Tschanad im Jahr 1030 gewidmet, Diözese, deren Nachfolgerin auch das Bistum Temeswar ist. Diese Ausstellung ist die erste aus einer Reihe mehreren ähnlichen Veranstaltungen, die bis 2030, im eigentlichen Jubiläumsjahr gezeigt werden und präsentiert einen ersten historischen Abschnitt: von der Gründung bis zur Eroberung durch die Osmanen (1030 – 1552).

Die Vernissage wird von S.E. Josef Csaba Pál, Diözesanbischof, und S.E. Martin Roos, emeritierter Bischof von Temeswar, eröffnet.

Mit der Teilnahme des Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Erwin Josef Ţigla.

 

14. Mai 2025, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil V.

 

15. Mai 2025,17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: Dorin Tismănariu, Direktor des Kulturhauses Neu-Moldowa stellt den Band 5 der Poesie-Anthologie des Donau-Engpasses unter dem Namen „Călătoria cuvintelor = Die Reise der Wörter”, erschienen 2025, vor.

 

16. Mai 2025, 16:00 Uhr, Sitz des Österreichischen Parlaments, Wien:

Teilnahme des Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Erwin Josef Ţigla, und des stellvertretenden Vorsitzenden Dr. Ing. Christian Paul Chioncel an einer Führung durchs Parlament und anschließenden Kamingespräch zur Lage der deutschen Minderheiten im Ost- und Südosteuropa.

 

17. Mai 2025, 9:00 Uhr, Schulvereinshaus, Wien:

Teilnahme des Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Erwin Josef Ţigla, und des stellvertretenden Vorsitzenden Dr. Ing. Christian Paul Chioncel am Volksgruppenseminar zur Lage der deutschen Minderheiten im Ost- und Südosteuropa.

 

17. Mai 2025,18:00 – 21:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

105 Jahre seit der Geburt des Hl. Papstes Johannes Paul II. (*18. Mai 1920, Wadowice, Polen / Karol Józef Wojtyla – †2. April 2005, Vatikan). Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

150 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte. Dokumentationsausstellung von Bogdan Andrei Mihele;

Plakate-Ausstellung von den Veranstaltungen in der „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, Januar – Mai 2025.

 

19. Mai 2025, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Lob der Nuance“. Akademiker MIRCEA MARTIN aus Reschitza – ein Wahrzeichen und Vorbild der heutigen rumänischen Kultur. Gemeinsames Anschauen der Aufzeichnung der Rumänischen Akademie vom 24. April 2025.

 

20. Mai 2025, 18:00 Uhr, Reschitza, „Lyra“-Saal des Kunstlyzeums „Sabin Păuța“:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Welttag der kulturellen Vielfalt für Dialog und Entwicklung (21. Mai).

Außerordentliches Konzert mit den „Bel Voce“ Gesangsolisten aus Deutschland, künstlerische Leitung: Erika Sommer; veranstaltet vom Konsulat der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.

 

21. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Welttag der kulturellen Vielfalt für Dialog und Entwicklung (21. Mai), durch die Herausgabe einer Broschüre, die die slowakische Minderheit im Banater Bergland vorstellt.

Kunstausstellung Viorica Ana Farkas, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ Reschitza.

Die Geschichte des Karascher Landes in Studien und Dokumenten aus dem Familienarchiv, mit Dr. Ionel Bota (Orawitza) / Teil III;

Buchpräsentation: „bilanț sentimental. 101 poezii” (= „Sentimentale Bilanz. 101 Gedichte”) von Ion Rășinaru (Anina), erschienen im Verlag „Castrum de Thymes”, Giroc, 2025.

 

 

13 mai 2025,ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).

Întâlnire cu profesorul de istorie Dănilă Obersterescu.

Miniconcert sub semnul Europei, cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu. În program:

• Marc Broinea, Erick Alexandru, Ianis Roșianu & Adi Ioan Constantin, clasa I – prof. Nicoleta Garoiu: piese de Octavia Popescu;
• Arthur Grigoriu, clasa I – prof. Lucia Ghilea: Chim-chim din „Mary Poppins“;
• Allia Izvărnari, clasa a IV-a, prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Theodore Latour;
• Matei Gheța, clasa a IV-a, prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Ludwig van Beethoven;
• Giulia Popa, clasa a VI-a, prof. Nicoleta Garoiu: Ludwig van Beethoven;
• Cristian Ștefan, clasa a IX-a, prof. Lucia Ghilea: Felix Mendelssohn Bartholdy.

108 ani de la apariția Maicii Domnului în Fatima (Portugalia) la 13 mai 1917. Expoziția de fotografii „Sanctuarul marian de la Fatima“ (fotografii: Erwin Josef Țigla).

 

 

 

13. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher , Frühling“ (XXIII. Auflage).

Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).

Begegnung mit dem Geschichtslehrer Dănilă Obersterescu.

Kleines Konzert im Zeichen des Europatags. Protagonisten des Programms unter der Koordination der Musiklehrerin Nicoleta Garoiu sind Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza. Im Programm:

• Marc Broinea, Erick Alexandru, Ianis Roșianu & Adi Ioan Constantin, I. Klasse – Prof. Nicoleta Garoiu: Musikstücke von Octavia Popescu;
• Arthur Grigoriu, I. Klasse – Prof. Lucia Ghilea: Chim-chim aus „Mary Poppins“;
• Allia Izvărnari, IV. Klasse, Prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Theodore Latour;
• Matei Gheța, IV. Klasse, Prof. Nicoleta Garoiu: Anton Diabelli & Ludwig van Beethoven;
• Giulia Popa, VI. Klasse, Prof. Nicoleta Garoiu: Ludwig van Beethoven;
• Cristian Ștefan, IX. Klasse, Prof. Lucia Ghilea: Felix Mendelssohn Bartholdy.

108 Jahre seit der Erscheinung der Mutter Gottes in Fatima (Portugal) am 13. Mai 1917. Fotoausstellung „Der marianische Wallfahrtsort Fatima”, Autor: Erwin Josef Ţigla.

 

12 mai 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri literare.

O întâlnire cu poetul Costel Stancu și cărțile sale la ceas aniversar.

 

12. Mai 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Im literarischen Dialog.

Eine literarische Begegnung mit dem Schriftsteller Costel Stancu (Reschitza) und seinen Büchern, zum 55. Geburtstag.

 

  

La Sântămăria Orlea – după cum ne informa prof. Pasconi Cosmin Tiberiu Petrică, directorul Școlii Gimnaziale din Bretea Română – s-a desfășurat Cupa satelor la fotbal rezervată elevilor, ocazie cu care spectatorii au participat la jocuri viu disputate în limitele sportivității, în cadrul cărora nu a lipsit dinamismul și dorința de victorie.

Primul loc al întrecerii a revenit pe merit jucătorilor de la Școala Gimnazială Bretea Română, (foto) – antrenați de prof. Daniela Furdui.

De notat este faptul că, la Școala Gimnazială din Bretea Română se pot nota succese deosebite și la învățătură.

Astfel elevul Jurj Simeon din clasa a VI-a (foto 1) sub îndrumarea prof. Simona Danciu a obținut locul I la etapa județeană de matematică – mediul rural, calificându-se la etapa națională.

În același timp, elevul Bogdan Stoicoi (foto 2) pregătit de prof. Andrieș Cristina s-a detașat fără emoții pe primul loc la Concursul Național „George Emil Palade” contând pentru Olimpiada de Biologie, cu drept de participare la etapa națională.           

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Participarea la activități extrașcolare nu doar îmbogățește viața copiilor, ci le oferă și instrumentele necesare pentru a deveni adulți echilibrați, încrezători în propriile puteri și adaptați să facă față provocărilor și să valorifice oportunitățile vieții.

În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească portofolii ample, să sistematizeze date noi, învaţă să se integreze social, personal și în grup. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează, se marchează emoțional pozitiv și se respectă reciproc nonviolent.

Pe acest fond, prof. Sava Voicu Constantin a punctat: în organizarea Palatului Copiilor din Deva având ca partener educațional Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, la Deva s-a desfășurat a IV-a ediție a Concursului Județean de Informatică  ,,Info-PC Deva”.

Concursul s-a derulat pe diferite secțiuni: programare C++, Pascal, operare pe calculator (word și Power Point), proiecte scratch (participare indirectă) și grafică pe calculator. Au participat elevi de la unități școlare din Brad, Hunedoara, Orăștie, Petroșani, Hațeg și de la Palatul Copiilor Deva.

Sub coordonarea prof. Sava Voicu Constantin au participat la acest concurs următorii elevi care frecventează cursurile de informatică și operare pe calculator de la Clubul Copiilor din Brad:

• Ghasemzadehnasafi Amirali, clasa a V-a, premiul I (secțiunea operare pe computer-word)
• Steeg Alexandra, clasa a III-a, premiul III (operare pe computer-word)
• Anca Alexandru, clasa aV-a, premiul I (secțiunea Power Point) și premiul  II (secțiunea programare C++)
• Steeg Antonia, clasa a V-a, premiul II (secțiunea word)
• Hărduț Andrei, clasa a VI-a, premiul I (secțiunea Power Point) și premiul II (secțiunea programare C++)

Menționez faptul că toți elevii premiați participă la cursurile și activitățile extrașcolare de la Clubul Copiilor din Brad și provin de la Școala Gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu” și de la Școala  Gimnazială ,,Horea, Cloșca și Crișan” din Brad.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Valsul Souvenir de Herkulesbad interpretat de Duna Szimfonikus Zenekar din Budapesta, dirijor Friedrich Pazeller, nepotul compozitorului valsului, vienezul Jakob Pazeller, declarat Cetățean de onoarea postmortem de către Consiliul Local Băile Herculane. Valsul a fost declarat Imnul oficial al stațiunii Băile Herculane.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu ing. Dorin Bălteanu.

Monografia Craina bănățeană – documentată și scrisă de Prof. Icoana Cristescu Budescu și de teologul Gheorghe Țunea Pîrvovanu, apărută la Editura Hoffman, în anul 2020 – aduce în centrul atenției cititorului ținutul Craina (partea sud-estică a Banatului) și pe locuitorii săi – crăinenții. De altfel, după cum afirmă în prefață Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan, „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor este un volum valoros despre o țară de vis, poartă de intrare în Valea Almăjului”.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

10 mai 2025, ora 10.30, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).

Ziua Mamei (11 mai).

25 de ani Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița.

Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, Zilei Mamei, 11 mai, și cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a Centrului Social „Frédéric Ozanam” din Reșița.

Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a Mariannei & Petre Chirilovici, a grupului muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) și a Formației de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toți din Reșița, împreună cu oaspeții lor: grupul muzical „Harmonie“ Piatra Neamț (coordonatoare: prof. Elena Oboroceanu) și grupul coral din Turnișor (coordonator: pr. Dietrich Galter).

Cu participarea extraordinară a Ramonei Sav din Reșița (participantă la „Românii au talent”), care prezintă un dans indian clasic.

Mică expoziție de desene ale copiilor și tinerilor din Piatra Neamț, cu tematica Ziua Europei.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVIII-a). O expoziție retrospectivă de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

 

 

10. Mai 2025, 10:30 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).

Muttertag (11. Mai).

25 Jahre „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza.

Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai), zum Muttertag (11. Mai) und zu 25 Jahre „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza, unter Mitwirken des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), von Marianne & Petre Chirilovici, der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne und Nelu Florea), alle aus Reschitza, sowie ihrer Gäste: die Musikgruppe „Harmonie“ Piatra Neamț (Koordination: Elena Oboroceanu) und die Neppendorfer Singgruppe (Koordination: Pfr. Dietrich Galter).

Mit der Beteiligung von Ramona Sav aus Reschitza (Teilnehmer bei „Românii au talent = Rumänen haben Talent”), mit einem klassischen indischen Tanz.

Kleine Ausstellung mit Zeichnungen der Kinder und Jugendlichen aus Piatra Neamț zum Thema Europatag.

Afișează textul citat

Părintele duhovnic protosinghel dr. Ioanichie Petrică de la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova se află la ceas aniversar.

Duhovnic al multor credincioși din zona Bocșa (și nu numai!), părintele Ioanichie împlinește o sumă rotundă de ani, o vârstă a maturității – 50 -, a tinereții din viitoarea bătrânețe.

Preotul Ioanichie de la Vasiova este astăzi unul dintre cei mai îndrăgiți și solicitați duhovnici ai Banatului Montan, fiind un demn urmaș al renumiților păstori de suflete de la Bocșa, între care-i amintim pe protos. Macarie Gușcă, protos. Vichentie Mălău, protos. Calistrat Bobu, arhim. Ieronim Stoican și, nu în ultimul rând, mentorul tânărului Ionel Petrică și sfătuitorul duhovnicului Ioanichie Petrică, preotul vrednic de pomenire Constantin Miloș.

Ion Petrică s-a născut în 9 mai 1975 la Bocşa Românǎ, jud. Caraş-Severin. Urmeazǎ cursurile şcolilor din Bocşa, apoi Facultatea de Teologie a Universitǎţii de Vest din Timişoara şi Facultatea de Sociologie, specializarea Asistenţǎ Socialǎ. Este licențiat al Facultății de Litere, Filozofie și Istorie – specializarea Teologie Pastorală (1998) din cadrul Universității de Vest Timișoara ; este absolvent al cursului de studii postuniversitare Practica Asistenței Sociale Orientată Spiritual (2003) și al cursului de masterat Psihologia Organizațională și a Conducerii (2008) ale Facultății de Sociologie și Psihologie din Cadrul Universității de Vest Timișoara.

Din 2011 este doctor în sociologie, a fost lector universitar dr. asociat la Facultatea de Ştiinţe Sociale şi ale Educaţiei din cadrul Universităţii « Eftimie Murgu » Reşiţa și a lucrat timp de 19 ani   (2002 – 2021) ca inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Generalǎ de Asistenţǎ Socialǎ și Protecția Copilului Caraş-Severin. Actualmente, este preotul Mǎnǎstirii Sf. Ilie Vasiova din Bocşa.În 25 februarie 2019 devine Ieromonah sub numele de Ioanichie. Este unul dintre cei mai apreciați și căutați duhovnici din zona Banatului Montan, fiind un preot cu har, dar și cu mare dragoste de carte și condei, un intelectual rasat.

În 25 februarie 2019 devine Ieromonah sub numele de Ioanichie. Este unul dintre cei mai apreciați și căutați duhovnici din zona Banatului Montan, fiind un preot cu har, dar și cu mare dragoste de carte și condei, un intelectual rasat.

A debutat publicistic în 1998 în « Foaia diecezanǎ » din Caransebeş. Continuǎ sǎ publice eseuri în periodice precum „Reflex”, „24 de Ore”, „Timpul” (Reşiţa), „Foaia Diecezană” (Caransebeș), „Bocșa culturală” etc.

Debutul editorial se petrece în 2006 cu volumul „Meditaţii pentru contemporani”, apǎrut la editura Marineasa din Timişoara. Apoi „Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler”.-Timişoara : Marineasa, 2008[1] ; ed. a II-a revizuită Timișoara : Nepsis&Eurobit, 2010; „Cuvinte vechi tâlcuiteîn timpuri noi.”– Sibiu : Agnos, 2009 ; „Complementaritatea între Biserică şi statul român cu privire la protecţia copilului”. Timişoara : Nepsis & Eurobit, 2010 ;  „Meditaţii pentru contemporani”. ed. a II-a revizuită. Timişoara : Nepsis & Eurobit, 2010; „Comunicarea organizaţională”. Studiu de caz. Arad: Editura Universităţii « Aurel Vlaicu », 2010; „Părintele Paisie Olaru sau acolo unde sălăşluia Iubirea”. Deva: Charisma, 2012; „Biserica şi asistenţa socială din România”. Iaşi: Institutul European, 2012 (Sociologie Academica ; 147) ; „Religiozitatea și instituțiile sociale în România”. Iași : Institutul European, 2013 (Sociologie Academica ; 187) ; „Părintele Constantin Miloș. De la lumina cea simțitoare la lumina cea înțelegătoare”. Deva: Charisma, 2024 (Colecția Duhovnicească);  „Din Cuvânt, prin Cuvânt, spre Cuvântare – scrieri publicistice –”. Timișoara : Nepsis, 2024 ; „Sfântul Părinte Calistrat Bobu sau tradiția duhovnicească tainică a monahismului vasiovean”. Caransebeș: Editura Episcopiei Caransebeșului, 2025 (Colecția Duhovnicească).

Remarcabil și deosebit de important pentru istoria locului este faptul că protos. Ioanichie reeditează în anul 2020, cu binecuvântarea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, volumul prot. Dr. Marcu Bănescu despre „Începuturile Mănăstirii din Valea Godinovei și vieața ctitorului ei protos. Macarie Gușcă”, volum apărut la Editura Sf. Episcopii Ort. Rom. A Caransebeșului  în  1947.  În cuvântul de binecuvântare ierarhul precizează cu încredere : „… încurajăm și nădăjduim că actualul duhovnic al mănăstirii Vasiova, Protosinghelul dr. Ioanichie Petrică, născut în Bocșa, vrednic urmaș al marilor duhovnici, inițiatorul acestui proiect de reeditare, își va lua responsabilitatea de a continua cercetarea în vederea elaborării unei lucrări complete despre mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor – Bocșa Vasiova.”

În acest context vor vedea lumina tiparului câteva volume ale protos. Ioanichie în calitate de coautor : „Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor. Mărturii în Foaia Diecezană 1905–1950”. Caransebeș : Editura Episcopiei Caransebeșului, 2021; „Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor. Mărturii în cărți și publicații”.. Caransebeș : Editura Episcopiei Caransebeșului, 2022; „Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor. Păstori de suflete 1905–2007”. Caransebeș : Editura Episcopiei Caransebeșului, 2023.

De asemenea, semnează postfața ediției a III-a a volumului „Anastasis” de Adrian Georgescu (București : No 14 Plus Minus, 2014), iar în câteva publicații importante își mărturisește credința și face apologia educației, culturii și frumosului din preajma noastră, în interviuri de excepție.

Cititor împătimit și iubitor de carte, de artă, de frumos, Ioanichie Petrică deține o bibliotecă impresionantă, creându-și spații uluitoare de cultură și recreere. Prin strădania sa, în spațiul Mănăstirii de la Vasiova găsim veritabile colecții de artă – pictură, sculptură, modelaj, țesături etc., colecții de carte – ediții rare, bibliofile etc., găsim pianul – un model vechi, dar funcțional, amplasat într-o sală care nu de puține ori se transformă în sală de concert. Toate acestea ne conturează portretul unui duhovnic erudit, cu preocupări dintre cele mai nobile și frumoase.

Duhovnicul Ioanichie este mereu înconjurat de oameni. Tineri, vârstnici, copii, săraci, bogați, intelectuali sau mai puțin educați, scriitori, artiști, doctori sau oameni simpli, cu toții se regăsesc în preajma părintelui Ioanichie la rugăciune și la sfântul potir. Pentru toți are un cuvânt de înțelepciune, o povață, o încurajare.

Referințe despre preotul-scriitor, mărturisitor, sociolog și despre cărțile acestuia găsim în publicații precum : „Carte cu scriitori”/ D. Costa. Reşiţa. TIM. 2006 ; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură) ; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); „Bocşa din inimă”/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Interviu realizat de Adalbert Gyuris în : ”Caiete silvane”. Sălaj. Serie nouă. Anul VI, nr. 8-9 (67-68), august-septembrie, 2010, p. 36- 39; „Cărăşeni de neuitat” XIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2011; „Întâlniri cu destine”/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; „Călugărul copiilor” : dialog cu părintele Ioan Petrică de la Mănăstirea Vasiova realizat de Isabela Aivăncesei în: „Lumea monahilor. De la literă la duh”. Nr. 56, februarie 2012; „Cărăşeni de neuitat” XIX. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2013; „Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa”/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Reflex” 2000 – 2014/ Gabriela Șerban.- Timișoara: Marineasa, 2015; Manuela Gheorghe despre volumul Religiozitatea și instituțiile sociale în România [Religiosity and social  institutions in Romania], Iași : Editura Institutului European, 2013 În : Revista română de sociologie, serie nouă, Anul XXVII, nr. 1-2, p. 155-156, București, 2016, la rubrica „Recenzii și note de lectură”, articol în limba engleză în traducerea Irinei Sthal ; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa (vol. 2)/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); „Panorama presei din Caraș-Severin”/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Picături de artă și credință la Bocșa/ coord. Gabriela Șerban; picturi de Nik Potocean.- Reșița: TIM, 2018 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;  Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi. Vol. 1/ Gabriela Șerban, Valentin Costea.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură; 53); Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa ( vol. 3)/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură ; 51); „Cărăşeni de neuitat” XLII. / Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2022; Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi. Vol. 2/ Gabriela Șerban, Valentin Costea.- Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 59), Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură ; 71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020/ Gabriela Șerban.- Reșița : TIM, 2024 ; precum și în diverse publicații seriale: „Jurnal de Caraș-Severin”, „Bocșa culturală”^[2]; revista „Reflex”^[3]; Cărășeni de neuitat. Partea a XLIV-a/ Constantin C. Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2023 ș.a.

          Despre omul Ion Petrică și cărțile sale s-au exprimat oral și în scris importanți oameni de cultură, personalități precum P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului, prof. univ. dr. Viorel Prelici, dr. Alin Gavreliuc, dr. Ana Vasile, prof. Dimitrie Costea, prof. Monica Maria Condan, critic și istoric literar Adela Lungu-Schindler, critic și istoric literar Maria Nițu, scriitorii și jurnaliștii  Gheorghe Jurma, Nina Curița, Adalbert Gyuriș, Gabriela Șerban[4] și alții. 

          Omul aplecat spre cercetare și scris, ancorat în realitatea zilelor noastre, Ion Petrică, ne prezintă „strădanii care mijlocesc între teologie, psihanaliză și asistență socială” și care, după cum  spune P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului, „scot în evidență, prin abordare, terminologie și conținut, rostul pe care învățătura Bisericii îl are în deslușirea și orientarea științelor”^[5].

          În scrierile sale „Ion Petrică aduce cu sine ansamblul de competențe furnizate de către o diplomă de licență în teologie, un masterat în domeniul asistenței sociale și unul în domeniul psihologiei organizaționale, la care se alătură experiența unui doctorat sociologic” afirmă dr. Alin Gavriliuc, iar prof. Monica Maria Condan descoperă un „adept al unei unități între creștinism și știință, fără ca cele două să se contopească una cu cealaltă. […] Preotul Ion Petrică, creând, se autodepășește, se înalță spre părțile superioare ale spiritului și astfel poate exercita o bună influență asupra celor ce îl ascultă sau îl citesc.”^[6]

          „Prin eseurile teologice și articolele cuprinse în paginile cărții^[7] ne întâlnim cu o întreagă învățătură și în același timp cu zbaterile, slăbiciunile omului din zilele noastre care încearcă să înțeleagă și să se înțeleagă”, scrie Adela Lungu Schindler,  deoarece „pr. Ion Petrică publică o carte care îl dezvăluie în ipostaza preotului, dar experiența este în același timp a asistentului social, a dascălului și, înainte de toate, a omului.”

„Preotul Ion Petrică este duhovnic la Mănăstirea „Sf. Ilie” Vasiova – loc binecuvântat întru liniște sufletească și luminare spirituală, nu doar pentru cei ce sălășluiesc în orașul Bocșa, ci pentru oricine își poposește aici pasul de călător. Activitatea sa de înluminare creștină l-a făcut să găsească această cale spre sufletul omului – cea a scrisului, complinind misia de apostolat” scrie Maria Nițu^[8] în deschiderea recenziei la volumul „Meditații pentru contemporani” (Timișoara: Eurobit, 2010) confirmând mărturisirile scriitorului Ion Petrică în interviul realizat de Vasile  Bogdan pentru volumul II al cărții „Bocșa din inimă” (Reșița: TIM, 2010): „Întâlnirea dintre mine și carte și mai ales dintre mine și scris au apărut datorită faptului că întâlnindu-mă cu Dumnezeu și, în bucuria aceea pe care o dă această legătură sfântă, am dorit să-L mărturisesc și prin scris.”

În vorbirea despre omul, preotul, duhovnicul și scriitorul Ion Petrică, deosebit de calde și elocvente sunt rândurile scrise de Nina Curița, menite să-l caracterizeze simplu și concis: „…Faptul că, într-o lume în care uităm ce înseamnă credința și Dumnezeu, auzi mulți oameni care spun că merg la Bocșa, la părintele Petrică, nu poate să însemne altceva decât că preotul scriitor poate tipări în sufletul oricui tainele rugăciunii. […] Cuvintele, rugăciunile, blândețea și faptele sale spun totul.”^[9]

Important și drag colaborator al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, avva Ioanichie (cum îmi place mie să-l numesc!) se află la ceas aniversar. Părintele meu duhovnic (și nu doar al meu!), duhvnicul nostru înțelept și talentat, împlinește o sumă rotundă de ani – 50.  Un citat celebru spune că „nu anii din viață sunt cei care contează, ci viața din anii tăi”, iar avva Ioanichie mărturisește: „Vreau o viață de rugăciune unde să pot și eu să rostesc ca și Sfântul Siluan Athonitul: «inima mea tânjește după Domnul și-L caut cu lacrimi.»”^[10]

La ceas aniversar gândurile noastre merg spre duhovnicul de la Mănăstirea Vasiova și-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-i dea putere spre a răspândi în continuare Cuvântul, Lumina, Frumosul; să-i dăruiască sănătate pentru a putea la rândul său să-și susțină familia extinsă, credincioșii, prietenii, cu dragoste și încurajări, aducând nădejde, pace și lumină în sufletele tuturor!

            La mulți ani, protosinghel Ioanichie Petrică!

 

 

 

  

---

[1] În 2008 i se acordă  Premiul special al juriului la Concursul Naţional de proză « Liviu Rebreanu » pentru volumul „Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler”.

 

[2] Bocșa culturală. Anul XI, nr. 4 (71)/ 2010

[3] Bibliografia revistei Reflex (2000 – 2014)/ Gabriela Șerban.  În: Față în față (3): publicistică/ Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu.- Timișoara: Marineasa, 2015.

[4] https://uzprcarasseverin.org/actualitate/gabriela-serban-avva-ioanichie-la-ceas-aniversar-45/

[5] Bocșa culturală. Anul XI, nr. 4 (71)/ 2010

[6] Bocșa culturală. Anul XV, nr. 3-4 (86-87)/ 2014, p. 18.

[7] Cuvinte vechi tâlcuite în timpuri noi. Sibiu: Agnos, 2009.

[8] Revista Portal-MĂIASTRA. Anul XIII, nr 3 (52)/ 2017, p. 40.

[9] Bocșa culturală. Anul XI, nr. 4 (71)/ 2010, p.15.

[10] Bocșa culturală. Anul XI, nr. 4 (71)/ 2010, p.13.

7 mai 2025,ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).

Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).

Vorbim despre România și Europa: Trei zile importante în istoria țării: 8 – 9 – 10 mai (ediția a II-a). La dezbatere participă în calitate de invitați profesorii de istorie Florica Molnar (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița) și Mihaela Martin (Centrul Universitar UBB Reșița) precum și pr. iconom stavrofor Petru Berbentia (protopop ortodox emerit de Reșița).

Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.

Incursiuni muzicale sub coordonarea prof. Diana Florica Silaghi: Doroteea Macioca (cls. a VIII-a, vioară, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița – prof. îndrumător Viorica Roșca) & Ian Adrian Dinuț (cls. a VIII-a, violoncel,  Liceul de Artă „Ion Vidu”  Timișoara, prof. coordonator Diana Florica Silaghi). În program lucrări de Ana Magdalena Bach, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Cesar Franck și Johannes Brahms.

 

 

 

7. Mai 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).

Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).

Wir sprechen über Rumänien in Europa: Drei Tage in der Geschichte Rumäniens, 8. – 9. – 10. Mai, II. Auflage. Mit folgenden Gästen aus dem Lehrwesen und aus der Geistlichkeit: Florica Molnar („Diaconovici – Tietz”-Nationalkolleg Reschitza), Mihaela Martin (UBB-Universitätszentrum Reschitza) und Pfr. Petru Berbentia (emeritierter orthodoxer Protopope von Reschitza).

Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

Musikalische Einlagen unter der Koordination von Prof. Diana Florica Silaghi: Doroteea Macioca (VIII. Klasse, Geige, Kunstlyzeum  „Sabin Păuța” Reschitza – Klasse des Prof. Viorica Roșca) & Ian Adrian Dinuț (VIII. Klasse, Kunstlyzeum „Ion Vidu”  Temeswar – Klasse des Prof. Diana Florica Silaghi). Im Programm: Ana Magdalena Bach, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Cesar Franck und Johannes Brahms.

 

În perioada 1-5 mai 2025 regizorul Ioan Cărmăzan, însoțit de o echipă de lucru, a poposit la Bocșa pentru a filma scene și a trage cadre dintr-un viitor film care încă nu are un nume definitiv.

Pentru bocșeni nu este surprinzătoare această acține, deoarece este bine cunoscut faptul că, indiferent pe unde îl poartă pașii pe regizorul Ioan Cărmăzan în această lume, întotdeauna regăsește drumul spre casă, iar cea mai dragă „acasă” a lui Ioan Cărmăzan rămâne Bocșa! „Pentru mine Bocșa înseamnă totul, sufletul meu e acolo, memoria mea e acolo. Am momente în care mă gândesc la o casă din Bocșa și-i știu toată istoria. Stau la București, beau o cafea și-mi aduc aminte de casa aia, de cine a stat acolo, toate poveștile. Sunt prezent acolo mereu, într-un fel sau altul, sunt legat de oamenii de acolo, de firea lor, de copilăria mea, de tot ce se întâmplă în spațiul ăla…” [1] mărturisește Ioan Cărmăzan, Nuțu al bocșenilor!

Filmul la care astăzi lucrează redă în imagini o poveste inspirată din volumul de debut al regizorului Ioan Cărmăzan – „Povestiri din Bocșa”[2].

În anul 1983, la editura „Facla” din Timișoaea, în colecția „Proză scurtă contemporană”, vedea lumina tiparului cartea „Povestiri din Bocșa” sub semnătura tânărului regizor Ioan Cărmăzan. Cartea conține o serie de întâmplări inspirate din realitate, pe marginea cărora autorul a țesut cu real talent narativ povești extraordinare, unele de un covârșitor dramatism, altele deosebit de haioase.

Evident că fiecare povestire scrisă de Ioan Cărmăzan ar putea deveni subiectul unui veritabil lungmetraj, dacă finanțarea nu ar fi o problemă, deoarece „în cărțile lui Ioan Cărmăzan realitatea nu este doar un obiect de studiu privit prin dioptriile aparatului de filmat, ci și o provocare: aceea de a desluși sensul firelor ce se țes în modelele complicatei tapiserii umane pe care prea adesea o privim fără s-o înțelegem.”[3]

De curând a văzut lumina tiparului la editura „Ecou Transilvan” din Cluj volumul „Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu” sub semnătura regizorului Ioan Cărmăzan, o carte care adună între coperțile sale povestiri mai vechi sau mai noi, rescrise, reinventate, într-un fel sau altul. Între aceste povestiri se regăsește și narațiunea care stă la baza scenariului noului film realizat la Bocșa și care poartă numele „Povestiri din Bocșa: Lumea 9 și pianul de lemn”.

O poveste savuroasă, marca Ioan Cărmăzan, redată într-o scriitură recognoscibilă, „un amalgam real, fantastic, oniric, care se țese ca un nou tărâm ce ne face să pășim dincolo de realism.”[4]

Așadar, în perioada 1 – 5 mai 2025, localitățile Bocșa și Bărbosu s-au transformat în studiouri de filmare. Actorii rolurilor principale au fost Adrian Ciobanu și Oana Zara, acestora alăturându-le regizorul Ioan Cărmăzan și alți „actori” voluntari, între care și primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

Filmul va fi, cu siguranță, unul de senzație, deoarece are la bază o poveste extraordinară pe care acești talentați actori reușesc să o transpună în imagini; are la bază „o scriitură aparte, bine condusă, miraculoasă pe alocuri, cu personaje și întâmplări de o coloratură vie, nuanțat redată, cu saft, pictural și cinematografic. Cred că putem vorbi aici și despre o marcă bine conturată, «brandul Cărmăzan». O țesătură stranie, de o poeticitate tulburătoare. E formidabil cum, în doar câteva rânduri, se deschid miraculoase ferestre spre acel «dincolo», unde necunoscutul dobândește aură.”[5] Mai mult, acțiunea filmului se desfășoară în mirificul peisaj bănățean!

Așadar, așteptăm cu nerăbdare premiera filmului! Și-i mulțumim lui Nuțu Cărmăzan că ne poartă în inimă. Că acolo, în inima sa mare și generoasă, păstrează un colțișor pentru Bocșa și oamenii ei! Iar, prin inițiativele sale neobosite și provocatoare, Cartea și Filmul devin ingredientele magice ale unei nemuritoare Bocșă culturală!  

 

           

---

[1] Ioan -Pavel Azap. Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014;

[2] Ioan Cărmăzan. Povestiri din Bocșa. Timișoara: Facla, 1983 (Proză scurtă contemporană”); ediția a II-a adăugită. Reșița: TIM, 2010 (Bocșa, istorie și cultură) pref. Cornel Ungureanu; postfață Gheorghe Jurma;  cuvânt al primarului orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, la festivitatea de înmânare a Titlului de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa regizorului Ioan Cărmăzan; cuvânt al scriitorului Ioan Marin Almăjan, editorul primei ediții și „reportaj cu Nuțu Cărmăzan și bocșenii din cărțile sale” semnat de Gabriela Șerban;

[3] Traian T. Coșovei (Postfață) în : Ioan Cărmăzan. Îngeri deghizați. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2022;

[4] Victor Constantin Măruțoiu în: Ioan Cărmăzan. Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2024;

[5] Monica Rohan în: Ioan Cărmăzan. Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2024;