Biblioteca germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost gazda unei inedite lansări de carte, cea de-a treisprezecea lucrare a colegului nostru, membru al Filialei Caraș-Severin a UZPR, prof. Mihai Ilie Suru.
„CONSEMNĂRI 2024” este titlul cărți scoasă sub îngrijirea Editurii UZPR, primită cu real interes și unanime aprecieri de cei prezenți.
2025 este anul în care intră în vigoare prevederile European Media Freedom Act (EFMA), set de reglementări fără precedent prin care Uniunea Europeană susține libertatea presei, pluralismul mass-media și responsabilitatea editorială. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai mare organizație de breaslă din țară, a organizat conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România”, în Sala „Mihai Viteazul“ din Parlamentul României.
Regulamentul EFMA va deveni direct aplicabil în România fără a necesita transpunere legislativă, dar presupunând adaptarea urgentă a legislației naționale, în special în ceea ce privește definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune și radio, reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare, precum și stabilirea unor criterii transparente pentru licențiere, avizare și sancționare.
Obiectivul principal al reglementărilor europene se referă la crearea unui cadru legislativ echitabil pentru furnizorii de servicii media (media tradițională) care să asigurare în societatea românească dezvoltarea gândirii critice, un ingredient recunoscut de toți experții ca fiind arma principală pentru combaterea dezinformării și nu un posibil intrument de limitare masivă a libertății de exprimare.
Evenimentul organizat de UZPR a fost onorat de prezența unor reprezentanți ai autorităților statului, de experți din domeniu, de jurnaliști și lideri de opinie, care au abordat implementarea Media Freedom Act în România din numeroase perspective.
Regulamentul EMFA include prevederi care vizează și serviciile media digitale. În acest context, reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat și asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment. Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conțină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual și digital – cu diferențieri doar în ceea ce privește simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi și obligații diferite în funcție de tipul de serviciu pe care îl oferă.
Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis conferința subliniind importanța faptului că implementarea EFMA a devenit un punct central al preocupărilor mass-media. În continuare, moderatoarele evenimentului, jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR, s-au referit la rolul puternic, de „moment zero”, al implementării EFMA, din perspectiva libertății editoriale și gândirii critice în societatea românească.
Adoptarea și implementarea EMFA reprezintă un pas esențial pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România. În acest context, Mircea Abrudean, președintele Senatului României, a transmis că factorul politic are un rol important în cadrul dezbaterii: „Avem responsabilitatea de a garanta libertatea presei”.
EMFA propune măsuri clare împotriva interferenței guvernamentale sau economice în activitatea editorială, prevede obligații privind transparența proprietății media și a finanțării publice pentru instituțiile de presă, introduce norme pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive și a intimidării, dar și pentru protecția surselor. De asemenea, în condițiile în care România trebuie să-și adapteze legislația pentru a respecta reglementarea europeană și a proteja, în același timp, libertatea editorială și pluralismul real în spațiul media – clasic și digital, este nevoie să se decidă cine intră sub incidența reglementării (în prezent, legislația românească vizează în proporție covârșitoare doar televiziuni și radio), evitarea suprareglementării, este nevoie de criterii clare de licențiere /avizare și sancționare, în logica depolitizării și votului arbitrar. În cazul sancționării furnizorului, aceasta să se facă cu respectarea DREPTULUI DE CONTESTARE LA O INSTANȚĂ INDEPENDENTĂ (contencios administrativ) și aplicarea sancțiunii DUPĂ ce această instanță se pronunță.
Mihai Ghigiu, președinte al Comisiei pentru Învățământ al Camerei Deputaților, a subliniat faptul că Regulamentul are menirea de a asigura libertatea presei, iar în acest tablou, „educația are un rol esențial dacă dorim ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie”.
Bogdan Ciucă, președinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților consideră EFMA „ca pe o asumare publică a unor valori în spațiul european”, iar Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senat, a afirmat că „aplicarea EFMA pornește de la o necesitate – este o reglementare europeană, iar România trebuie s-o adopte”.
Reprezentantul Ministerului Culturii a dat asigurări că instituția „susține implementarea deplină a regulamentului și va sprijini independența editorială, protecția surselor, pluralismul și combaterea ingerințelor în mass-media”, iar Ștefăniță Avramescu, președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, a subliniat faptul că „jurnaliștii trebuie să aibă toată libertatea să se exprime, întrucât nimeni un știe mai bine decât jurnaliștii ce înseamnă libertatea presei”.
Mai departe, pe parcursul dezbaterilor, reprezentantul Consiliului Național al Audiovizualului s-a referit la „asigurarea prin prerogativele legii a libertății și pluralismului mass-mediei”, iar reprezentantul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a menționat că instituția „sprijină cu expertiză pe zona sa de competență implementarea EFMA prin aplicarea responsabilității pentru platformele mari, care si-au depășit de mult scopul inițial pentru care au fost create”.
De asemenea, dezbaterea a abordat finanțarea de stat transperentă și echitabilă pentru media publică și privată, transparența audiențelor, implicarea organizațiilor societății civile din domeniu în procesul legislativ, recomandând și o potențială creare a unui grup de lucru (eventual interinstituțional), în vederea implementării EFMA.
Reprezentant al mediului academic, Mihnea Costoiu a relevat faptul că Universitatea Politehnica „pune la dispoziția implementării EFMA structuri și mecanisme prin care explicăm unei pături mai mari din populație care sunt instrumentele prin care se poate ajusta un mesaj”.
Reprezentanții mass-media, deopotrivă publice și prívate, au abordat, pe parcursul celor două serii ale dezbaterii, printre altele, teme ca supracontrolul, suprareglementarea, tratamentul corect din partea autorităților, independența furnizorilor de informație, înființarea unui organism de reglementare a presei care să fie alcătuit din profesioniști în domeniu, legea audiovizualului și cea de funcționare a posturilor publice, garanțiile pe care le stabilește EFMA pentru libertatea de exprimare sub raport procedural și instituțional.
UZPR cere un proces public și consultativ pentru aplicarea EFMA in Romania. „Solicităm un cadru de dezbatere deschis, fără agende ascunse, în care jurnaliștii, creatorii digitali și societatea civilă să aibă un cuvânt important de spus” a declarat Sorin Stanciu, președinte al UZPR.
În cadrul dezbaterii naționale organizate de UZPR s-a evidențiat și faptul că aplicarea Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (EFMA) nu este doar o obligație juridică pentru România, ci și o șansă strategică de a consolida un ecosistem media sănătos, credibil, funcțional. „Pentru aceasta, este esențial să construim un cadru legislativ echitabil – în special pentru furnizorii tradiționali de servicii media, care, în ciuda provocărilor digitale, rămân piloni ai informării publice. Un astfel de cadru nu trebuie să însemne doar reglementare, ci sprijin pentru un jurnalism de calitate, ancorat în responsabilitate editorială și independență. Pentru că doar o presă liberă, profesională și respectată poate contribui la ceea ce experții numesc imunitate democratică: dezvoltarea gândirii critice în societate. Într-o eră dominată de dezinformare, polarizare și manipulare digitală, gândirea critică devine o resursă de securitate publică. Iar presa profesionistă, cu reguli clare, dar corecte, este partenerul cel mai de încredere în cultivarea acestui reflex social”, au menționat moderatoarele evenimentului.
În urma dezbaterii naționale „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”, UZPR va elabora un document de poziție care va conține propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui incluși în reglementare, modele aplicate în alte state membre ale UE, principiile unei reglementări democratice și echilibrate, nevoia de independență instituțională în procesul de reglementare.
Foto: Marius Simion
Departamentul Comunicare
Un subiect mai puțin abordat și aprofundat în temele cotidiene de discuție sau agreat în subiecte de scrieri jurnalistice, este despre un spațiu ce-l definesc ca unul sacru al întregii omeniri – de la individ, la comunitate și mai departe, la națiune. Funest prin reprezentarea sa, cimitirul, căci despre acest aparte spațiu voi face vorbire în introducerea prelegerii mele, poate fi privit într-un registru diferit, de aceea în construcția introducerii mele, am ales perspectiva unei porți către trecut, pe care voi încerca să o întredeschid în cele ce urmează.
Adeseori, pășind prin Cimitirul Ortodox din Mehadia, am avut sentimentul prezenței în acest spațiu a unei bune părți a istoriei comunității noastre, purtate în timpul viețuirii de cei care își odihnesc aici rămășițele lor pământești. Generații întregi, un mozaic de destine, de la copii inocenți, la bătrâni înțelepți, eroi ai neamului, personalități marcante, alcătuiesc în întregul lor, o carte mută a vieților trecute, pietrele funerare reci devenind mărturiile tăcute ale unor povești nespuse.
Fiecare placă deși prezintă privitorului doar un nume, împreună cu marcarea temporală a viețuirii, ea este de fapt un ecou al unei existențe, o amintire dorită a fi gravată pentru veșnicie. Astfel, într-una dintre peregrinările mele în acest spațiu al umbrelor celor plecați, am constatat prezența unui monument funerar distins prin vechimea și reprezentarea sa. Impunător, însă fără prezența vizibilă a ostenelii afișării unei anumite opulențe, monumentul mărturisește existența unei remarcabile personalități. Vălul uitării așternut peste această personalitate, mă determină ca, prin prezentul material, să-l întredeschid spre o minimă rememorare. Spun minimă, deoarece în urma unei încercări de documentare, nu am reușit să determin suficiente fapte biografice, pentru a fi în măsură a construi un portret cât de cât fidel al modului în care a gândit, a simțit, a acționat și a interacționat cu lumea sa. Prin urmare, în cele ce urmează doar voi trece în revistă câteva repere ale existenței sale. Personalitatea la care mă refer este unul dintre protopopii Mehadiei, pe numele său: Dimitrie Jacobescu– Protoprezbiter gr.ort.roman (conf.inscripționării de pe piatra funerară).
După cum se știe, Protopopiatul Mehadiei a funcționat între anii 1726-1928, în cadrul Episcopiei Caransebeșului. Protopopii Mehadiei, conform documentelor istorice bisericești, sunt: Constantin Dure, George lliescu, Dimitrievici Ștefan, Nicolae Stoica de Hațeg, Lazăr Radac, lacob Popovici, Dimitrie Iacobescu, Mihai Popovici, loan Ștefanovici, Dionisie Popovici, Dr. loan Sârbu, loan Popa.
Așadar, Cimitirul Ortodox din Mehadia odihnește osemintele
Protopopului Dimitrie Iacobescu din Mehadia, despre care, în documentele istorice ale Bisericii Ortodoxe din Banat, există câteva mențiuni importante – primul și cel mai important: este menționat ca Protopop al Mehadiei într-o perioadă destul de lungă, indicând o prezență semnificativă în istoria protopopiatului. Conform acestor surse, a fost protopop în perioada 1850 – 1872 (anul coincide cu decesul său inscripționat pe monumentul funerar). Alte surse îl plasează ca preot în Globurău în 1858, și ca protopop în Mehadia în 1858 (https://www.episcopiacaransebesului.ro/19-parohia-globurau/) – posibil o scurtă perioadă, o coincidență de nume (foarte puțin probabil!) sau o confuzie cu o listă a preoților unei parohii în care a slujit înainte de a deveni protopop.
Încă o referință îl indică ca preot la parohia ,,Schimbarea la Față ” (vechea biserică) Băile Herculane 1850-1664 (Daniel Alic: ,,Protopopiatele și parohiile Episcopiei Caransebeșului – Micromonografii ” – Presa Universitară Clujeană, 2017).
O altă referință indică faptul că în 1865, Andrei Șaguna, după reînființarea Mitropoliei Ortodoxe, a trimis o circulară care privea și cererea protopopiatului Mehadiei, semnată de Dimitrie Iacobescu. Acest lucru confirmă cu certitudine rolul său de protopop la acea dată.
Este menționat și în legătură cu Congresul Național Bisericesc din anul 1870, unde a ridicat anumite probleme din partea protopopiatului Mehadiei.
Activitatea sa se suprapune cu o perioadă importantă de reorganizare și consolidare a Bisericii Ortodoxe Române din Banat, în contextul înființării Episcopiei Caransebeșului (1865) sub Mitropolia Ardealului, condusă de Andrei Șaguna.
Protopopiatul Mehadia era o entitate importantă la acea vreme, cu un număr considerabil de parohii și credincioși (ex: în 1865, Protopopiatul Mehadia avea 44 de parohii și 52.415 credincioși).
De asemenea, protopopul Dimitrie Iacobescu este menționat ca fiind cel care l-a condus pe ultimul drum pe Protopopul Lazăr Radac (1841-1853)- ,,În anul 1853, la data de 7 ianuarie, la vârsta de 64 de ani, s-a mutat la Domnul, fiind condus pe ultimul drum de către protopopul Mehadiei, Dimitrie Iacobescu 78.” (,,Monografia Caransebeșului” – Andrei Ghidul, Iosif Bălan, Editura Autorilor, Caransebeș 1909).
O altă mențiune am regăsit-o la Profesorul Costin Feneșan în lucrarea: ,,Epistolarul românesc al lui CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA (1841) – Un bilanț”: ,,La 18 februarie 1851 protopopul Mehadiei, Dimitrie Iacobescu, dând curs instrucțiunilor primite de la Consistoriul eparhial din Vârşeț, recomanda preoților din protopopiatul său cumpărarea Octoihului şi Tipiconului, legate într un singur volum, exemplare aflate încă în tipografia Universității din Pesta, mai ales că prețul cărții scăzuse până la 4 florini în monedă de argint pentru un exemplar: „… ca nu numai pentru bisăricile acelea unde cartea aceasta numai într un exemplar să află, ci şi persoanele singuratice, preoțeşti, învățătoreşti şi alți cărturari de rânduiala şi cântarea bisăricii noastre iubitori să şi o câştige.”
Ceea ce putem concluziona este că Dimitrie Iacobescu, ca Protopop al Mehadiei a avut o prezență semnificativă în viața spirituală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, jucând un rol activ în viața bisericească a regiunii și fiind implicat în evenimente importante ale epocii, precum reorganizarea bisericească și congresele naționale bisericești.
Așadar, încheindu-mi această pledoarie, aș vrea să concluzionez că cimitirul nu este doar un loc al morții, unde doliul se împletește cu iubirea, iar finitea umană se întâlnește cu speranța eternității, el este și un spațiu al amintirii, al reflecției și al continuității, o potențială punte între trecut, prezent și viitor. Aici putem, descoperi și rememora, prin intermediul celor care au creat istoria și au pus bazele prezentului, anumite momente ale istoriei, multe dintre ele, din păcate, cufundate într-o regretabilă uitare.
Constantin VLAICU/ UZPR/
Mehadia, 2025
28 iulie 2025, ora 17.00, plecarea din fața Salonului de Artă și Industrie str. Traian Lalescu nr. 27, Reșița:
La pas prin Reșița Germană. Pe urmele cartierului pierdut: tur interactiv despre Reșița de altădată, condus de Andrei Florin Bălbărău (Muzeul Cineastului Amator) și Bogdan Andrei Mihele (colecționar).
30 iulie 2025, ora 17.00, plecarea din fața Centrului Universitar UBB din Reșița:
Descoperă Reșița: Clădiri, comunități, povești: tur interactiv pentru tineri despre Reșița de altădată, condus de Ioana Ciolea. După tur, workshop creativ de linogravură, unde tinerii vor putea realiza propriile printuri pe tricouri sau sacoșe.
31 iulie 2025, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz” = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Reșița de altădată. Schimbări în țesutul urban din ultimii 100 de ani: o discuție cu publicul despre schimbările radicale prin care a trecut Reșița în ultimii 100 de ani, alături de Andrei Florin Bălbărău (Muzeul Cineastului Amator), Ada Cruceanu–Chisăliță (critic literar, traducător), Bogdan Andrei Mihele (colecționar) și Erwin Josef Țigla (președintele Forumului Democractic al Germanilor din Caraș-Severin).
Ein Projekt organisiert vom ifa-Regionalbüro (Institut für Auslandsbeziehungen) mit Mitteln des Auswärtigen Amtes, als Teil des Vermittlungsprogramms für das Projekt „Reclaiming Post-Industrial Futures“, ein künstlerisches Aufenthaltsprogramm, das verlassene Industriestädte in Rumänien erforscht und sie als potenzielle Räume für die Zusammenarbeit und Erneuerung der Gemeinschaft betrachtet, entwickelt von EUNIC Rumänien. European Union National Institutes for Culture:
28. Juli 2025, 17:00 Uhr, Kunst- und Industrie-Salon Reschitza, Str. Traian Lalescu Nr. 27:
Spaziergang durch das ehemalige Deutsch-Reschitza, auf den Spuren der verlorenen Nachbarschaft: eine Stadtführung durch Alt-Reschitza mit Andrei Florin Bălbărău (Museum des freiwilligen Filmemachers) und Bogdan Andrei Mihele (Sammler).
30. Juli 2025, 17:00 Uhr, Eingang im Universitätszentrum UBB Reschitza:
Entdecke Reschitza: Gebäude, Gemeinschaften, Erzählungen: eine Stadtführung für Jugendliche durch Alt-Reschitza mit Ioana Ciolea. Im Anschluss an die Führung findet ein kreativer Linolschnitt-Workshop statt, bei dem die Jugendlichen eigene Drucke auf T-Shirts oder Taschen anfertigen können.
31. Juli 2025, 19:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Reschitza von gestern. Veränderungen des Stadtgefüges in den letzten 100 Jahren: Podiumsdiskussion über die radikalen Änderungen, die Reschitza in den letzten 100 Jahren erlebt hat, mit Andrei Florin Bălbărău (Museum des freiwilligen Filmemachers), Ada Cruceanu-Chisăliță (Literaturkritikerin und Übersetzerin), Bogdan Andrei Mihele (Sammler) und Erwin Josef Ţigla (Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen).
Revista „Tribuna seniorilor mehedințeni”, nr. 34, iunie 2024, continuă să se remarce ca o publicație dedicată valorificării memoriei culturale, a spiritului civic și a contribuției seniorilor din Mehedinți la viața comunitară și națională. Cu un motto sugestiv – „Împreună vom fi mai puternici” – acest număr reunește texte variate, de la articole cu caracter istoric și cultural până la eseuri, analize sociologice și evocări literare, reflectând o diversitate tematică și o profunzime intelectuală remarcabilă.
Revista se deschide cu articolul redactorului-șef Andrușa R. Vătuiu, membru UZPR, care relatează despre o expoziție foto-documentară desfășurată în cadrul Parcului Național „Porțile de Fier” din Orșova. Textul îmbină rigoarea documentării jurnalistice cu emoția redescoperirii trecutului, prezentând imagini de arhivă, mărturii vizuale despre evoluția zonei Orșova–Clisura Dunării și aportul acesteia la patrimoniul natural și cultural național. Expoziția este un gest de recuperare a memoriei locale și o invitație la reflecție asupra ecologiei culturale și istorice.
Un alt text de impact este articolul „Orșova Redivivus”, care propune o analiză a transformărilor urbanistice, sociale și culturale din orașul de la Dunăre. Orșova, simbol al continuității românești în sud-vestul țării, este prezentată ca un spațiu al renașterii – cu toate provocările trecutului comunist, ale relocării forțate din anii ’70 și ale reconstrucției identitare post-1989.
Articolul cu caracter asociativ „Clisura Dunării la ora bilanțului” oferă o retrospectivă a activităților desfășurate de Asociația Seniorilor „Clisura Dunării”, cu accent pe inițiativele civice, culturale și sociale. Se evidențiază rolul seniorilor ca păstrători ai tradiției și promotori ai dialogului între generații, într-un cadru de solidaritate și coeziune comunitară.
Într-un ton sensibil și documentat, economista Denisia Adela Tănasie semnează articolul „Povestea Orșovei”, o cronică afectivă și istorică a orașului, ce surprinde metamorfozele sale: de la oraș-port dunărean la simbol al rezistenței culturale. Textul aduce în prim-plan destinele oamenilor locului, încărcătura emoțională a mutării Orșovei vechi și frumusețea geografică de neegalat a zonei.
În plan teoretic, remarcăm analiza profesorului universitar dr. Florentin Smarandache, care examinează folclorul umoristic în contextul noii ere digitale. Articolul argumentează cum tradițiile orale, bancurile, proverbele și anecdotele se transformă, se adaptează și se transmit prin intermediul rețelelor sociale, memelor și altor forme digitale. Este o reflecție pertinentă asupra sinergiei dintre tradiție și tehnologie.
Eseul semnat de scriitorul și publicistul Al. Florin Țene – „Relativitatea succesului în literatura română” – pune în discuție conceptele de notorietate, talent și validare artistică. Autorul aduce exemple concrete din istoria literaturii române pentru a demonstra că succesul nu este neapărat o garanție a valorii, ci o construcție conjuncturală, adesea dependentă de contextul politic, editorial și social.
Economistul Dumitru Drinceanu, membru UZPR, semnează un articol de fond intitulat „Lungul drum spre modernizarea României”, o analiză socio-economică în care sunt abordate reformele întârziate, problemele infrastructurale și decalajele dintre regiunile țării. Articolul propune soluții și direcții de acțiune pentru o Românie modernă și funcțională, în spiritul democrației și dezvoltării sustenabile.
Finalul revistei este marcat de o evocare emoționantă a poetului Marcel Turcu, o figură lirică aparte a literaturii mehedințene. În paralel, este prezentată apariția editorială „Gânduri adunate”, de Mihai Butnaru, un volum de reflecții, aforisme și poezie meditativă, care completează registrul valoric al publicației cu o notă intimistă și contemplativă.
Numărul 34 al revistei „Tribuna seniorilor mehedințeni” confirmă angajamentul față de misiunea culturală și socială asumată: promovarea valorilor locale, încurajarea participării civice a seniorilor, cultivarea memoriei colective și stimularea dialogului intergenerațional. Diversitatea tematică, precum și calitatea autorilor și deschiderea către dezbaterea ideilor fac din această publicație un veritabil reper în peisajul publicistic regional.
Despre Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (SONFR), s-a scris și se mai amintește foarte puțin și cu atât mai puțin cred că se știe că aceasta a avut o filială puternică și la Mehadia în anii interbelici.
Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (SONFR) a fost înființată, la București, pe 21 mai 1910, de un grup de doamne din elita epocii, printre care principesa Alexandrina Gr. Cantacuzino, Zoe Râmniceanu și Maria Glogoveanu. Scopul principal al societății era promovarea educației religioase și naționale a copiilor români, precum și implicarea femeilor în viața culturală, socială și religioasă a comunității.
Între activitățile Societății, la nivel național, se evidențiază:
• Organizarea de conferințe religioase și culturale
• Înființarea de grădinițe, școli și internate
• Cursuri pentru adulți și anchete sociale
• Serbări religioase și patriotice, precum Duminica Ortodoxiei
• Sprijinirea bisericilor și colaborarea strânsă cu clerul ortodox
• Strângeau fonduri și cotizații
• Realizau anchete sociale și moral-religioase
• Colaborau cu școlile și bisericile din zonă.
Despre filiala din Mehadia, aflăm din ,,Cronica Mehadiei”, a preotului Coriolan I.Buracu (1924), că a fost înființată la 12 iulie 1920. În documente centrale, Filiala din Mehadia este menționată în lista oficială a localităților unde SONFR a avut activitate, prezența ei confirmând implicarea comunității locale în mișcarea națională a femeilor ortodoxe.
Una dintre realizările remarcabile a acestei societăți, la Mehadia, este înființarea, la 15 noiembrie 1922, a ,,primei grădini de copii la sate, din inițiativa și cheltuiala membrelor Societății” (Coriolan I.Buracu). În același an, în zilele de 3-5 iunie, o delegație a Mehadiei participă la Congresul Societății Ortodoxe, ținut la București. Delegații Mehadiei sunt: Cornelia Chiticeanu (președinta filialei), Maria Buracu, Ecaterina Mergea, Sofia Bidiviu, Sofia Crașovan, Victoria tulea, preoții Coriolan I. Buracu, Gheorghe Tătucu, învățător Nicolae Mergea și Paul Cinghiță. ,,Delegația a fost invitată în mod special în salonul de recepție din gara de Nord, având fericirea de a transmite în numele Banatului-liber și robit-urările de fericire reginei Jugoslaviei, care în clipa aceea, pleca spre noua sa patrie. Părintelui Coriolan Buracu, care tălmăcise aceste urări, i s-a adus mulțumiri, atât de către Regina Maria a Jugoslaviei, de Regina Maria a României, cât și de către A.S.R. Principele Carol, Moștenitorul Tronului”.
Activitatea filialei din Mehadia a Societății, în această perioadă este foarte activă participând la multe și diverse activități. Spre exemplu, menționez câteva dintre acestea: La 16 martie 1924, susține un ,,parastas pentru morții din război, sfințirea celor 2 icoane, candelă și o tablă, cu cheltuiala ,,Societ. Ortod.”, filiala Mehadiei, sub prezidiul D-nei Chiticeanu”. În zilele de 7 și 8 iunie, ale aceluiași an, participă la Congresul Societății, la Craiova. Alături de președinta filialei, Cornelia Chiticeanu și vice-președinte preot Coriolan Buracu, participă și un număr de membrii ai filialei Mehadia: Elisaveta dr. Nemoianu, Valeria Nemoianu, Alexandrina Dimitriu, Ana Drăgălina, Elena Golu, Maria Mageriu, Ana Crăciunescu. Mai participă preoții Gh.Tătucu cu d-na, Ilie Imbrescu cu d-șoara, Nicolae Văleanu, Iosif Drăgoi, Sergiu Morariu.
Un moment remarcabil este și vizita din 10 iunie 1924, la Mehadia, a Principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino , însoțită de Constanța Cantacuzino, Zoe Romniceanu, Ana general Florescu, Paulina A.Oteteleșanu, Elena Odobescu, membre ale Comitetului Central al societății.
Din păcate, nu ni s-au transmis foarte multe date despre actele caritabile intreprinse la Mehadia, care fără îndoială au fost numeroase la nivelul comunității.
Din aceeași Cronică a părintelui I.Buracu aflăm că la acea dată, în anul 1924, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, filiala Mehadia dispune: ,,de o grădină de copii, instalată în o clădire cedată de primărie, cu o sală de învățământ, locuință cu 2 camere, curte, grădină și accesorii.” (clădirea se afla pe amplasamentul de azi al Policlinicii și a fostului spital, terenul fiind confiscat după naționalizare, în anul 1948, de către stat și predat Direcției de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății). Membrii înscriși în filială: 41, cu cotizații anuale care însumează un total de 90 lei pentru fiecare membru. In inventarul filialei. 28000 lei, numerar 25000 lei, 6000 lei fond destinat ridicării unui ,,Monument al Eroilor”. În proiect: O școală primară, casă culturală și capelă pentru muncitorii minieri din colonia minelor de cărbuni.
Componența filialei Mehadia:
Președinte de onoare: P.S. Sa dr. Iosif Traian Bădescu episcop.
Membru de onoare: P.S. Sa Filaret Musta, arhiereu.
Președinte: Cornelia Chiticeanu, vice-președinte: Coriolan buracu, preot, casier: Livia Guleran, secretar: Marioara C. Buracu, Membrii: D-r Virgil Nemoianu, medic, ioan terfăloagă directorul Școalei Primare, Iancu Băcilă, învățător, Alexandrina Dimitriu, conducătoarea Grădinei de copii, Stana Popescu, Darinca Ursulescu, Floarea Cena, Elisaveta Căpușă, Sofia Bidiviu, Ana Untan, Sofia Crașovan, Vasilica Șoșoi, Sofia Grecu, Veta Șoșoi, Chita Bidiviu, Ana Scurtu, Veta Nedela, Iulia Chiticeanu, Ana Crăciunescu, maria Gr.Cinghița, Chita Mageriu. Cenzori: Ilie Cena, Grigore Crăciunescu.
Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (SONFR) și-a încetat activitatea în jurul anului 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România. Dizolvarea SONFR nu a fost un act singular, ci parte dintr-un proces mai amplu de desființare a organizațiilor religioase și civice independente. SONFR, fiind o organizație ortodoxă, a fost considerată incompatibilă cu ideologia ateistă a noului regim. Asociațiile religioase au fost dizolvate sau absorbite de structuri controlate de stat. Activitățile SONFR – grădinițe, școli, internate, asistență socială – au fost preluate de stat, iar organizațiile private au fost eliminate. SONFR nu era subvenționată de stat, iar în perioada postbelică, multe dintre proprietățile și fondurile sale au fost confiscate sau naționalizate. La fel s-a întâmplat și la Mehadia, statul a confiscat întregul patrimoniu al societății dizolvând întreaga structură.
În numărul 10 al Foii Diecezane, al eparhiei ortodoxe Române a Caransebeșului, am găsit acest articol care confirmă una dintre multele activități ale acestei filiale intreprinse la Mehadia. Articolul este scris de către un corespondent care nu se nominalizează, cel mai probabil bănuiesc a fi același preot Coriolan I.Buracu, una dintre marile personalități ale Mehadiei, fost preot militar pe frontul din Galiția, numit preot la Mehadia în anul 1912, de către Episcopul Elie Miron Cristea, viitorul Patriarh al României.
Iată articolul, pe care m-am străduit să-l culeg cât mai fidel din pagina Foii Diecezane.
Constantin Vlaicu/UZPR
_____________
O sărbare emoţionantă în Mehadia
„Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române” a dispus printr’un apel adresat tuturor filialelor şi semnat de principesa Alexandrina Cantacuzino, ca „Duminecă ortodoxiei”, hramul „Societăţii Ortodoxe”, să se sărbeze în mod deosebit, împreunat cu parastas pentru eroii neamului.
Filiala Mehadiei, sub prezidiul dnei Cornelia Chiticeanu, pătrunsă de duhul importanţei a luat cele mai estinse măsuri, ca această sărbare pioasă să reuşească pe deplin.
S’a dispus facerea unei tabele, pe care să fie trecuţi toţi cei morţi în război sau în urma ranelor din război; s’au procurat 2 icoane sfinte şi o candelă, care să ardă la icoanele din apropierea tabelei comemorative.
În această zi biserica a fost tixită de lume, de mamele, soţiile şi rudele apropiate ale celor dispăruţi şi toţi elevii şcoalelor primare în frunte cu învăţătorii, toate autorităţile şi o delegaţie a parohiei rom.-catolice în frunte cu parohul lor.
Serviciul divin şi parastasul a fost oficiat de păr. Coriolan I. Buracu iniţiatorul acestei opere frumoase şi creştineşti, rostind o cuvântare despre însemnătatea Duminicii ortodoxe, despre jertfa Neamului etc. După parastas a urmat sfiinţirea tabelei şi a obiectelor în legătură cu aceasta. Tabela are următoarea inscripţie: Morţi pentru Neam şi Lege in războiul desrobirii noastre 1914-1919. Iar şirul celor 78 eroi ai comunei Mehadia începe cu generalul Nicolae Cena şi învăţ. Nicolae Mergea, ambii întemniţaţi şi internaţi, şi în şir cronologic urmează toţi ceialalţi morţi. Inscripţia de jos e: „Eroi au fost, eroi şi vor mai fi”. Dumineca ortodoxiei, 1924. „Societ. Ort. Naţ. a Fem. Române”.
În urmă, ofrandele aduse – în mod neobicinuit de multe – s’au împărţit copiilor şi celor săraci.
După ameazi, s’a aranjat în localul Gradinei de copii a Societăţii Ortodoxe o sărbare şcolară in onoarea eroilor morţi, cu cântece, disertaţii, declamaţiimi şi producţiuni din partea Gradinei de copii. Asemenea sărbări se aranjează de altcum în fiecare Duminică.
După terminarea acestei producţiuni, publicul a trecut în „Casa culturală” complect mobilată şi aranjată (inventariu valorează 43.000 Lei) — sub. îngrijirea preotului Buracu, care e şi bibliotecar.
Tot cu îngrijirea membrilor „Societăţii ortodoxe”, s’a pus temelie unui fond pentru ridicarea unui monument în amintirea celor căzuţi, care în ultimele zile a atins cifra de aproape 5.000 Lei.
Monumentul se va ridica încă în vara acestui an în mijlocul gradinei eroilor, ce se face de către şcoala primară, dinaintea casei comunale.
Nu putem trece cu vederea faptul, că de când s’a înfiinţat „Societ. Ortod.” în comuna noastră, spiritul de jertfă s’a potenţat în mod deosebit de simţitor. Din anul 1921 până la 1923, la biserică s’au încasat 67.244.52 Lei, iar acum dispune în efecte, în bani şi legate de suma 50.000 Lei, la „Societ. Ortodoxă” s’a încasat peste 50.000 Lei, iar pentru alte scopuri culturale alte 20.000 Lei. Deci comuna Mehadia în 3 ani a jertfit pentru scopuri bisericeşti şi culturale peste 40.000 Lei, o sumă considerabilă faţă de atâtea nevoi ale populaţiei sărace şi lipsite.
Unde este însă inimă, voinţă şi bună înţelegere, orice faptă nobilă trebuie să biruiască.
Corespondent.
Foaia Diecezană, nr.10, martie 1924
_______________
Biblioteca germană „Alexander Tietz ” din Reșița a fost gazda unei inedite lansări de carte, cea de-a treisprezecea lucrare a colegului nostru, membru al Filialei Județene Caraș-Severin a UZPR, prof. Mihai Ilie Suru.
CONSEMNĂRI 2024 este titlul cărții scoasă sub îngrijirea Editurii UZPR, primită cu real interes și unanime aprecieri de cei prezenți.
Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin
De Ziua Presei Militare (23 iulie) vă prezentăm înregistrarea de la evenimentul: Mario Balint, la ceas aniversar – Adevărul despre Bătălia de la Nassiriyah, prezentată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
Înregistrare de Daniel Botgros.
Fikmul documentar „Bătălia de la Nassiriyah” link youtube The Battle of Nassiriyah
23 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Consemnări 2024”, autor: prof. Mihai Ilie Suru, carte apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2025.
23. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Consemnări 2024” (= „Aufzeichnungen 2024”), Autor: Prof. Mihai Ilie Suru, Buch erschienen im Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.
Artist de o calitate umană de excepție, soprana Florența MARINESCU, prezentă în acest an la Slobozia , ca membră a juriului la secțiunea interpretare din cadrul Festivalului Internațional “Ionel Perlea “- ediția a XXXIV-a , a avut amabilitatea de-a ne acorda un interviu.
Muzicolog, profesor universitar la Facultatea de Arte din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța, Florența Marinescu a fost mereu un ambasador al artei profesioniste. A absolvit în 1986, ca șef de promoție Conservatorul din București, specializarea Canto și Muzică. A urmat studii de canto, la Londra, în 1992, cu o bursă de studii oferită de Sir Georg Solti, dar a făcut și studii în Franța, primind o bursă de la Fundația “Des Treilleurs”.
În 2002, a obținut doctoratul în muzică, cu calificativul “Magna Cum Laude”.
Soprana Florența Marinescu a întruchipat, de-a lungul anilor, cu autenticitate, personaje dragi iubitorilor de opera în sute de concerte interpretate peste tot, în țară sau în lume – Tosca, Văduva Veselă, Lady Macbeth, Thais, Eliza din My Fair Lady, Santuzza în Cavalleria Rusticana, Prinţesa din Vânzătorul de păsări, Musette în Boema, Amelia în Bal Mascat, Abigaille în Nabucco, pentru a aminti doar câteva dintre rolurile sale memorabile.
Să o asculți pe Florența MARINESCU vorbind despre viața și cariera sa, reprezintă o adevărată încântare.
Adriana Telescu
Biblioteca germană „Alexander Tietz ” din REȘIȚA, va fi gazda unui eveniment editorial deosebit, miercuri, 23 iulie, cu începere de la ora 17,00.
Profesorul Mihai Ilie Suru, membru al Filialei Caraș-Severin a UZPR, lansează o nouă carte – CONSEMNĂRI 2024.
Lucrarea a fost realizată sub îngrijirea Editurii UZPR.
A trecut un an de când, într-un cadru profund democratic, Uniunea noastră, după o atentă și serioasă analiză, a ales noua conducere, alcătuită din profesioniști de prestigiu, lideri autentici, capabili să împlinească dorința de a crea o organizație puternică, în continuă și tot mai vizibilă ascensiune. În opinia mea, în această perioadă extrem de scurtă de timp, echipa coordonată de președintele Sorin Stanciu a reușit să prioritizeze activitatea către două direcții extrem de importante.
Pornind de la adevărul fundamental că VALOAREA ASOCIAȚIEI este dată de calitatea membrilor săi, trebuie remarcat efortul constant de creștere nu numai din punct de vedere numeric – suntem cu certitudine cea mai importantă uniune de creație de utilitate publică din România – ci mai ales calitativ, tot mai multe și mai valoroase condeie venind în marea și frumoasa noastră familie. Demnă de remarcat este și afluența de tineri jurnaliști, media de vârstă a Uniunii fiind într-o continuă și spectaculoasă scădere. Cum nu este de neglijat nici consolidarea unității noastre, detractorii fiind reduși la tăcere, practic Juriul de Onoare, Disciplină și Arbitraj, al cărui membru sunt, fiind în acest an lipsit, spre satisfacția noastră, de „obiectul muncii” în materie de încălcare a Codului deontologic.
Al doilea element asupra căruia doresc să insist îl reprezintă FORȚA UNIUNII. Este, cred, cea de-a doua direcție prioritară de acțiune a noii conduceri. Se fac, cu remarcabil succes, eforturi susținute pentru creșterea și întărirea autonomiei și responsabilității filialelor și conducerilor acestora, cu convingerea că Uniunea noastră nu poate fi cu adevărat puternică decât dacă este constituită din filiale puternice.
Din pură pasiune colectivul Editurii Castrum de Thymes, editură specializată mai mult pe domeniul editorial literatură română şi-a construit cu migală o imagine pe care are grijă să o păstreze prin calitatea grafică a lucrărilor, prin atenţia acordată designului, prin distribuţia şi promovarea pe piaţă şi a unor lucrări de artă.
Este adevărat că datorită expansiunii internetului care înfloreşte cu fiecare secundă, cartea în formatul ei tradiţional îşi pierde din interesul şi plăcerea de odinioară, dar totuşi, noul care avansează nu a putut să ne împiedice să ne bucurăm de o după-masă dedicată frumosului în imagini şi amintiri căci joi, 17 iulie 2025, de la ora 17:00, a avut loc o lansare de carte în ţinutul cărăşan, la Centrul Cultural Muzeistic Anina.
Publicaţia autorului Busuioc Petraru, membru fondator al Asociaţiei Culturale Arcadia, apărutăanul acesta la Editura Castrum de Thymes din Giroc ne-a dovedit că natura statică este un subiect important în picturile domniei sale, imortalizate în Tuşele inimii mele. Acestă carte, parte editorială pionieră a Editurii Castrum de Thymes este incontestabilă, fără ca viabilitatea sa să fie asigurată pe termen lung, din cauza unei nișe profesionale încă înguste și mai ales a concurenței crescânde din partea altor edituri.
Timpul suspendat printre miresme de flori („Trandafirii Dorinei” – pag.11, „Bulgăraş” – p. 19, „Obrazul fetei” – p. 20, „Stânjenei” – p. 22, „Macii fiicei Iulia” – p. 24) şi nostalgia depărtărilor („Apus în deltă” – p. 44, „Cabana Buhui în amintire” – p. 45, „Moară de apă de la Prigor” – p. 46, „Viaductul Jitin” – p. 47, „Barajul uitat” – p. 55) sunt doar câteva din imaginile în care relaxarea și focusul nu au întârziat să apară.
Natura statică în picturile lui Busuioc Petraru a fost abordată într-un stil realist, artistul concentrându-se pe redarea fidelă a detaliilor și a texturilor obiectelor.
Teme precum efemeritatea vieții și relația omului cu natura, privirea închisă și expresia meditativă sunt piese de impact care devin cu ușurință centrul oricărui spațiu („Munteanca” – pag. 27, „La cules” – p. 28, „Car cu boi” – p. 35, „Autoportret” – p. 37, „Fata mea” – p. 38, „Pescuit în deltă” – p. 45 „După ciuperci” – p. 52 „La coasă” – p. 53, „La vânătoare” – p. 72).
Într-un dialog viu și elegant purtat cu pictorul amator Busuioc Petraru, am descoperit pictura ca expresie a pasiunii și dăruirii.
Recunoștință tuturor celor care au fost alături de noi.
Dorina Măgărin
Joi, 17 iulie 2025, sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a fost gazda unui eveniment dedicat cărții și istoriei locale, activitate cuprinsă în amplul proiect „Zilele Orașului Bocșa”.
Istoricul Mihai Vișan și inginerul Constantin Borozan au oferit orașului o amplă pagină de istorie a locului, un important prim volum dintr-o monografie menită să contureze, pe cât de frumos, pe atât de real, portretul acestui veritabil burg numit Bocșa.
Primul volum al monografiei intitulată „Bocșa sub arc de timp” (Reșița: TIM, 2025 «Bocșa, istorie și cultură; 76») prezintă o perspectivă istorică asupra administrației și vieții socio-economice, un important demers al autorilor pentru cunoașterea istoriei acestei așezări, a zonelor limitrofe și, nu în ultimul rând, a Banatului.
Subiectul fiind istoria, întâlnirea a debutat cu un moment de reculegere în memoria celui mai important istoric al Bocșei, prof. univ. dr. cercetător Nicolae Bocșan.
De asemenea, primarul Mirel P. Pascu a salutat publicul prezent, între invitați aflându-se și doamna Dana Bocșan, soția regretatului istoric.
Despre carte și autori au vorbit primarul orașului Bocșa, Patriciu Mirel Pascu, editorul Gheorghe Jurma și moderatorul evenimentului – Gabriela Șerban.
„Deși doi intelectuali diametral opuși, autorii și-au unit efortul de a lăsa în urma lor o lucrare istorică, o „capsulă a timpului”, care va stârni curioazitatea cititorului sau, de ce nu, a cercetătorului, de azi și de mâine, deoarece în această carte se găsesc informații esențiale istorice de care nu s-a mai scris cu privire la acest spațiu bănățean. Lucrarea este unică și datorită bibliografiei vaste folosite și a metodologiei utilizate. Complexitatea demersului celor doi autori este structurată din preistorie, cadrul natural, evul mediu, spiritualitatea și organizarea bisericii, organizarea politică și administrativă, economia zonei de la începuturi până la evoluția mineritului și metalurgiei. De asemenea, se prezintă în detaliu perioada socialismului, Revoluția de la 1989, trecerea la noul regim democratic și până în prezent. Bibliografia este un punct forte al lucrării fiind vastă, de la arhive maghiare, austriece, române și până la lucrări de referință în domeniu. M-am bucurat când am găsit și autori bocșeni citați, Mihail Gașpar – protopop, scriitor, politician – și Nicolae Bocșan – rectorul Universității „Babeș Bolyai” pe care l-am cunoscut personal, de la care am avut de învățat foarte mult.” afirma istoricul Mirel Patriciu Pascu în deschiderea evenimentului, în calitate de gazdă, dar și de prefațator al cărții.
Editorul și scriitorul Gheorghe Jurma saluta demersul lăudabil al administrației locale de a scoate la iveală cărți reprezentative pentru Bocșa și pentru Banat, susținând o serie editorială importantă începută împreună, cu 24 de ani în urmă, seria „Bocșa, istorie și cultură” în care, iată, au văzut lumina tiparului 76 de titluri. De asemenea, Gheorghe Jurma a adresat alese felicitări autorilor pe care îi cunoaște de mai multă vreme, aceștia fiind deja cunoscuți semnatari ai unor lucrări de referință.
Evenimentul – organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa și al primarului Patriciu Mirel Pascu – s-a încheiat cu sesiunea de autografe și fotografii, iar noi, organizatorii, se cuvine să mulțumim și prietenei bibliotecii, Nicoleta Lăsculescu, și Florăriei cu Fluturi pentru frumoasele aranjamente florale!
„Zilele Orașului Bocșa” ediția 2025 au început cu o carte a locului – „Decembrie 1989 la Bocșa.- memorii nealterate” (Mihai Vișan și Gabriela Șerban), au continuat cu spectacole de muzică populară și ușoară, s-au întors la carte prezentând o lucrare de referință – „Bocșa sub arc de timp” (Mihai Vișan și Constantin Borozan) și se încheie cu cel mai important eveniment al acestui amplu proiect „Zilele Orașului Bocșa”, un eveniment spiritual desfășurat în perioada 19 – 20 iulie 2025 la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova: cinstirea Sfântului Ilie Tezviteanul, patronul spiritual al orașului Bocșa, precum și proclamarea locală a canonizării Sf. Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova.
18 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Să ne respectăm valorile: Mario Balint, la ceas aniversar.
19 iulie 2025, orașul Deta / județul Timiș:
Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la sărbătoarea hramului Bisericii Romano-Catolice „Sf. Ana”.
20 iulie 2025, ora 10.00, Pensiunea „Silva” Hațeg, jud. Hunedoara:
Kogaionon: Tabără de literatură, istorie, filosofie și etno-istorie (Life). Coordonatori: Gruparea Culturală „Amfiteatrul Literar” Petroșani și Grupul de Publicații „Carașul” Oravița; Colaboratori: Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița.
În cadrul Tabărei de literatură, istorie, filosofie și etno-istorie (Life), dezbatere „Kogaionon, corbul cu inel și furnalul, simbolurile Epocii Pre- și Post-Industriale”, cu participarea și a lui Erwin Josef Țigla.
Expoziție de fotografii cu Furnalul existent încă în picioare la Reșița, realizate în primăvara acestui an.
21 iulie 2025,Pojarevăț / Serbia:
Ziua Banatului (21 iulie) / 307 ani de la Pacea de la Pojarevăț, 21 iulie 1718.
Sărbătorim împreună: Prieteni din Banatul Sârbesc și din Banatul Montan în vizită la Pojarevăț, locul unde s-a semnat pacea, acum 307 ani.
23 iulie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Consemnări 2024”, autor: prof. Mihai Ilie Suru, carte apărută în cadrul Editurii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București, 2025.
Programm für die Zeitspanne 18. – 23. Juli 2024:
18. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Wir ehren unsere Werte: Dem Journalisten Mario Balint, zum Geburtstag.
19. Juli 2025, Detta / Kreis Temesch:
Teilnahme der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) am Kirchweihfest der römisch-katholischen „Sankt Anna“-Kirche.
20. Juli 2025, 10:00 Uhr, Pension „Silva” Hatzeg, Kreis Hunedoara::
Kogaionon: Literatur-, Geschichts-, Philosophie- und Ethno-Historisches Kulturlager. Koordinatoren: die Kulturgruppe „Literarisches Amphitheater“ Petroschan und die Publikationsgruppe „Carașul“ Orawitza; In Kooperation mit dem Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen und der Deutschen „Alexander Tietz“- Bibliothek Reschitza.
In Rahmen des Kulturlagers, Teilnahme von Erwin Josef Țigla an der Debatte „Kogaionon, der beringte Rabe und der Hochofen, Symbole der vor- und nachindustriellen Ära“.
Ausstellung von Fotografien des noch bestehenden Hochofens in Reschitza, aufgenommen im Frühjahr dieses Jahres.
21. Juli 2025, Passarowitz = Pojarevăț, Serbien:
Tag des Banats / 307 Jahre seit dem Frieden von Passarowitz, 21. Juli 1718.
Wir feiern zusammen: Freunde aus dem serbischen und rumänischen Banat auf Besuch des Ortes, wo der Frieden von Passarowitz vor 307 Jahren unterschrieben wurde.
23. Juli 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Consemnări 2024” (= „Aufzeichnungen 2024”), Autor: Prof. Mihai Ilie Suru, Buch erschienen im Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.
UZPR CARAS SEVERIN 
