Sâmbătă, 04 februarie 2023, începând cu ora 10.30, în Sala Teatrului Municipal ”Traian Grozăvescu” din Lugoj a avut loc un eveniment de suflet cu denumirea ”Parfum de poezie”, un ”Concurs Județean de Recitare” ce a ajuns la ediția a VI-a organizat de Școala Gimnazială Nr.2 Lugoj, secțiunile fiind: recitare de poezie în grai bănățean și recitare în versuri eminesciene. Cum numai un profesor serios și iubitor de poezie eminesciană, prof. Ana-Maria Dan, poate să dea dovadă de o coordonare exemplară, susținând din umbră, cu suflet pentru suflet, pe toți participanții mici și mari la această competiție, acest eveniment cultural a fost unul reușit din toate punctele de vedere.
Atmosfera din sală a prins viață din prima clipă datorită doamnei director Cristina Pop-Coman, omul care a încurajat tinerii participanți la acest concurs cu zâmbetul plin de bucurie, dar și cu dragostea ce le-o poartă minunaților elevi ai acestei școli cu renume. Astfel că o parte din emoțiile recitatorilor au fost preluate de stimata doamnă dir. Cristina Coman prin încurajarea, dar și susținerea totală de care a dat dovadă, drept pentru care spun cu toată sinceritatea că această doamnă reprezintă o bucățică din inima sistemului de educație.
Elevi frumoși din învățământul primar și gimnazial au pus piciorul pe scena teatrului recitând cu emoție și multă dragoste din opera marelui nostru poet Mihai Eminescu. Ce poate fi mai adevărat decât puritatea acestor copii care din nimic fac totul, care ne arată că nu există întuneric pentru că ei sunt mereu acolo în lumina caldă a orizontului, care ne scriu cu litere de pământ, de cer, că există în fiecare din noi un copil ce își poartă regatul peste tot, lăsând porțile deschise timpului pentru a se juca din când în când. Pot spune că în sala de spectacol a teatrului m-a cuprins primăvara în aceste ore parfumate de poezie, am renunțat la prezent și am lăsat copilului din mine să își facă de cap cu balsamul de suflet primit cadou de la zecile de mâini adunate în jurul meu, o clipă am vrut să îi mulțumesc cuiva, dar m-am trezit în vâltoarea tinereții care îmi șoptea la ureche versuri încărcate cu iubire ale poeziei ”Rugăciune”, și parcă toată suflarea din sală, părinți, bunici, prieteni, se închinau Divinătății. Doamne, cât de perfectă ai făcut ființa noastră, ca să simți iubirea în cuvinte, copilăria în gesturi, frumusețea în strălucirea ochilor.
”Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică preacurată,
Și pururea fecioară,
Marie!”
(”Rugăciune”, de Mihai Eminescu)
A fost o competiție înscrisă în CAEJ 2022-2023 în care zeci de elevi din învățământul primar și gimnazial au pus o piatră la temelia poeziei eminesciene, dar și a poeziei în grai bănățean, iar toată suflarea prezentă la acest adevărat spectacol a fost pătrunsă de sensibilitate, originalitate, talent, trăiri, simțiri, multă creativitate, imaginație. Câteva secunde m-am rupt de realitate și am intrat în copilăria mea, în locul și momentul în care l-am cunoscut pe Eminescu, acolo natura îmi îmbrățișa ființa, apoi am revenit la prezentul ce mă privea în față spunând: ”Până la urmă cu aceste lucruri rămânem, pentru că emoția participării la aceste acțiuni culturale ne urmăresc toată viața ajutându-ne să ne regăsim atunci când credem că pierdem bucăți din noi, pentru că Eminescu este culoare, tremur, frământare, eșec, reușită, libertate, sărut, dorință, iubire, tulburare, împlinire, dragoste de viață, bucurie, Eminescu este cartea de identitate a timpului din noi.” Astăzi, parcă mai mult ca oricând, căutăm adevărul în versurile poetului, ne identificăm cu personajele din opera sa, simțim și trăim exact ce transmite Eminescu în tot ce a scris, astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de Eminescu, Luceafărul ce ne-a luminat drumul copilăriei noastre eterne, Luceafărul care ne hrănește cu iubirea de țară, de pământul strămoșesc și cel mai important este că trebuie să avem grijă de el.
Toți care au pus umărul la organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment cultural merită cu adevărat felicitați, cadre didactice, personalități ale culturii lugojene ( Cristina Pop Coman, Ana Maria Dan, Diana Boian, Sergiu Boian, Silviu Boian, Dan Liuț, Tilore Kortner, Mihaela Kristof, Paulis Vasile Alexandru, Adriana Weimer, Maria Rogobete), dar cel mai mult merită admirați, felicitați și susținuți minunații copii curajoși, ei au adus în inimile tuturor din Sala Teatrului ”Traian Grozăvescu” din Lugoj balsamul de suflet care va parfuma multă vreme ființa noastră, iar pentru mine a fost cel mai frumos cadou de ziua mea care este în 05. februarie 2023, mulțumesc pentru diploma primită în calitate de membru al juriului.
Atât diplomele de participare cât și premiile au fost înmânate elevilor la finalul evenimentului, fiecare copil bucurându-se de această zi scăldată în parfum de poezie, emoțiile transformându-se în milioane de speranțe.
Felicitări, Școala Gimnazială Nr. 2 Lugoj!
Felicitări tuturor cadrelor didactice iubitori de poezie eminesciană, iubitori de cultură!

Maria ROGOBETE 05.02.2023 Lugoj Membru UZPR

La sfârșitul lunii ianuarie 2023 s-a ivit  prilejul să călătoresc la București pentru un eveniment cultural. Și, pentru că scriitorul Radu Theodoru se află la o aruncătură de băț de capitală, și, pentru că în data de 17 ianuarie a împlinit 99 de ani, dar și pentru că nu ne-am văzut de mai bine de un an de zile, am profitat de călătorie și l-am vizitat pe maestru în raiul său de la Grădiștea.

Iată că s-au făcut 14 ani decând prozatorul Radu Theodoru a devenit unul dintre cei mai dragi și fideli colaboratori ai revistei „Bocșa culturală” și ai Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa (moment consemnat în  revista „Bocșa culturală”, Anul X, nr. 3 (66)/ 2009).

Autorul îndrăgitelor romane istorice „Brazdă și paloș”, „Strămoșii”, „Vulturul”, „Călărețui Roșu”, „Corsarul”, „Calea robilor”, „Muntele” și încă multe altele, mai vechi și mai noi[1], unele publicate în fragmente și în revista noastră, trăiește și încă muncește la Grădiștea, nu departe de București, într-o căsuță parcă desprinsă din povești.

La cei 99 de ani împliniți, maestrul Radu Theodoru este fantastic! Nicio clipă nu am avut impresia că stau de vorbă cu un om care are aproape 100 de ani! O minte limpede, lucidă, un vocabular elevat, multe întâmplări, mai vechi sau mai recente, spuse cu un ales har de povestitor și cu un fin simț critic și/sau ironic, ne-au înfrumusețat și îmbogățit ziua!

A fost o bucurie revederea scriitorului Radu Theodoru și sărbătorirea, într-un fel, a celor 99 de ani împliniți de curând. Maestrul ne-a așteptat cu bucate alese, nu doar pentru că era sărbătorit, ci pentru că așa obișnuiește să-și întâmpine musafirii, prietenii care-i calcă pragul, oricând!

Nu este un secret faptul că prozatorul Radu Theodoru trăiește cu dorul meleagurilor bănățene, că își dorește încă o vizită la Timișoara, la Bocșa,[2] la Berzovia, că-i poartă în suflet și în gând pe prietenii săi din Banat și, evident, a întrebat de scriitorii Ion Marin Almăjan, Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Vasile Bogdan, dar nu l-a uitat nici pe poetul Octavian Doclin, pe care-l plânge și-l regretă.

A fost o întâlnire de neuitat, care s-a încheiat cu promisiunea unor revederi: și la Bocșa și la Grădiștea! Pentru că, da! La cei 99 de ani ai săi, maestrul Radu Theodoru este pregătit să parcurgă drumul până la Timișoara, pe care să-l prelungească la Bocșa și Berzovia!

La mulți ani, maestre! Să vă dăruiască Dumnezeu sănătate și zile senine, să ne revedem cu bine, iar în ianuarie 2024 să vă sărbătorim la 100 de ani!

---

[1] Bocșa culturală, Anul XIX, nr. 3 (102)/ 2018

[2] Gabriela Șerban. Radu Theodoru la Bocșa. În: Bocșa Culturală. Anul XV, nr. 3-4 (86-87), 2014.

Ziua Internațională a Cititului Împreună (en: World Read Aloud Day) este o zi în care se sărbătorește puterea de a citi cu voce tare, împreună. Astfel, copiii și adulții sunt încurajați să ia o carte, să găsească audiență și să citească cu voce tare. Evenimentul este celebrat în toată lumea, în peste 170 de țări.

Nici la Bocșa, Caraș-Severin, nu a trecut neobservat, astfel că Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a organizat cea de-a VIII-a ediție ZICI.

Și, pentru că motto-ul acestei ediții era „O carte, o voce și mai multe urechi”, organizatorii au apelat la un voluntar – eleva Silviana Maria Ferciug – pentru a citi unor copii speciali; iar, pentru a le capta mai ușor atenția acestor copii, Maria a jucat rolul „Prințesei poveștilor”.

Astfel, în 1 februarie 2023, de Ziua Internațională a Cititului Împreună (#ZICI2023), Prințesa Poveștilor a poposit la  Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Christiana” Bocșa, unde  a citit împreună cu tinerii și copiii speciali ai acestei instituții școlare. 

A fost un eveniment frumos, constituit dintr-o poveste cunoscută, citită de către o prințesă desprinsă din poveste, unui public format din copii, tineri și adulți.

#ZICI2023 la Bocșa s-a încheiat cu diplome și multe fotografii alături de Prințesa Poveștilor!

Luni, 30 ianuarie 2023, la Hotel Marshal Garden din București, într-un cadru festiv, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.) și-a sărbătorit cei 30 de ani de existență și activitate printr-un eveniment cultural-cinematografic intitulat „30 de ani de la înființarea U.A.R.F.”.

Când vorbim despre Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.) nu putem să nu vorbim și despre regizorul Ioan Cărmăzan, actualul președinte, iar gândul ne duce, instinctiv, la regretatul regizor, Sergiu Nicolaescu, cel care, în 12 august 1992, a înființat această organizație profesională a creatorilor de film, o organizație cu personalitate juridică, de utilitate publică și de reală valoare.

Președintele Sergiu Nicolaescu, unul dintre cei mai prolifici cineaști, realizator a peste 60 de veritabile opere cinematografice, s-a stins în 3 ianuarie 2013, iar locul acestuia a fost preluat de mai vechiul său prieten, regizorul bocșean Ioan Cărmăzan, unul dintre membri fondatori au UARF-ului, important regizor, scenarist, scriitor și profesor universitar, doctor în cinematografie și media.

Astăzi Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România se află la ceas aniversar, marcând împlinirea a trei decenii de prezență și activitate printr-o Gală aniversară, care a adunat laolaltă personalități marcante ale artei și culturii românești și nu numai. Cu acest prilej, colaboratori și importanți membrii U.A.R.F. au fost premiați cu Diplome de Excelență și Diplome Aniversare pregătite cu migală de organizatori.

Amfitrionii Galei au fost președintele U.A.R.F., regizorul Ioan Cărmăzan, secondat de Deian Cărmăzan și Brândușa Novac. Se cuvine s-o amintim și pe neobosita Nicoleta Iancu, inima și sufletul Galei!

Printre personalitățile omagiate cu acest prilej s-au evidențiat membrii fondatori ai Uniunii precum regizorii: Ioan Cărmăzan, Dan Pița, Șerban Marinescu, Constantin Vaeni, Mihai Constantinescu, Alexa Visarion și Dinu Tănase.

Invitați speciali ai Galei au fost actrițele: Eniko Szilagyi, Anca Szönyi Thomas, Julieta Szönyi, Cezara Dafinescu, Adela Mărculescu, Ileana Stana Ionescu și Ioana Pavelescu, cărora li s-au înmânat Diplome de Excelență în semn de aleasă prețuire pentru activitate artistică..

Un moment omagial special In Memoriam a fost dedicat marelui cineast Sergiu Nicolaescu la împlinirea celor 10 de la plecarea din această viață, fiind prezentat, în deschiderea evenimentului, un montaj de film reprezentativ pentru inițiatorul și fondatorul U.A.R.F., Sergiu Nicolaescu.

Tot In Memoriam au fost omagiați și alți membri fondatori și cineaști sau membri de onoare, nume reprezentative pentru cinematografia românească.

Și această ediție aniversară de Gală U.A.R.F. a abundat de invitați importanți și recunoscuți din diverse domenii ale culturii și cinematografiei, fiind prezenți regizori, scenariști, scriitori, actori, reprezentanți ai unor instituții care, de-a lungul celor trei decenii, au contribuit la promovarea filmului și cinematografiei românești.

Între cei prezenți și premiați putem aminti nume sonore precum Catrinel Dumitrescu, Carmen Maria Strujac, Carmen Ionescu și Constantin Dinulescu, Daniela Nane, Simona Florescu și Ioana Dichiseanu, Elena Dacian, Alexandra Velniciuc și Ștefan Velniciuc, Manuela Golescu, Ileana Șipoteanu, Liviu Crăciun, Adrian Păduraru, Petre Moraru, Petre Pletosu, Camelia Varga, Maria Gheorghiu, Gheorghe Turda, Valeria Arnăutu, Florentina Fântânaru, Olga Bălan  și  alte nume de rezonanță.

De asemenea, s-au evidențiat printre invitați și reprezentanți ai unor instituții și societăți: Excelența Sa, dl Ștefan Tomašević, Ambasador al Serbiei la București, dl Milan Knezevic, președintele Asociației Artiștilor de Film din Serbia (însoțit de o delegație de cineaști din Serbia), fostul ambasador al României în Cuba, dl Dumitru Preda, reprezentanți din Ministerul Culturii, DACIN SARA, CNC, ICR, UCIN, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Literaturii Române, edituri, reprezentanți ai unor importante instituții din Banatul Montan, dar și colaboratori care au susținut activitățile Uniunii.

Iar aici se cuvine să menționăm premiile acordate unor cărășeni de frunte precum dr. Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa, jurnalistul reșițean Victor Nafiru și managerul cultural, Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii „Tata Oancea”, coordonatorul Festivalului de Film de la Bocșa, dar și Dan Buru, organizatorul Festivalului de Film de la Băile Herculane și Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița.

În semn de respect și prețuire, au fost acordate Diplome aniversare tuturor membrilor U.A.R.F., Clubului de la Timișoara (înființat de Ioan Cărmăzan), precum și invitaților veniți din Republica Moldova.

Pe parcursul evenimentului au avut loc momente artistice de excepție interpretate de tenorul Alin Stoica, Alexandru Mihai Burca, Mădălina Stéphanie Stoica-Radu și Ana-Maria Glomnicu.

Tot pentru această Gală aniversară „30 de ani U.A.R.F.” a fost editat și  prezentat un album aniversar intitulat „Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film la 30 de ani”, o carte ftumoasă, coordonată  de Nina Ceranu Chelariu și apărută la Timișoara, cu sprijinul editurilor Eurostampa și Eubeea, în 2023.

Albumul adună între paginile sale cuvinte și imagini reprezentative pentru activitatea Uniunii în cei 30 de ani. Structura cărții este una firească și echilibrată reușind ca, în pagini relativ puține (116), să redea o activitate remarcantă dovedită cu imagini sugestive.

„Cuvintele de întâmpinare” aparțin „personajelor principale”: regizorul Ioan Cărmăzan, președinte U.A.R.F. și regizorul Sergiu Nicolaescu – inițiatorul și fondatorul, primul președinte al Uniunii.

Despre oameni și fapte ale U.A.R.F-ului scriu importanți prieteni și colaboratori precum: Nina Ceranu, Constantin Mărăscu, Maria Nițu, Constantin Vaeni, Șerban Marinescu, Mihai Constantinescu, Dan Pița, Ioan Cojocariu, Manuela Cernat, Vasile Bogdan, Zinaida Timofti, Patriciu Mirel Pascu, Nicu Covaci, Ilie Chelariu, Gabriela Șerban, Rodica Pop, Silvia C. Negru, Irina Goanță, Veronica Balj, Octavian Dragomir-Filimonescu, Manolita Dragomir- Filimonescu, Olimpia Sârb, Cristian Tiberiu Popescu, Constanța Marcu, Anca Munteanu și Florența Păuna. 

Sunt amintiri, sunt urări adresate la ceas aniversar, sunt gânduri ale unor oameni apropiați Uniunii și președintelui Ioan Cărmăzan.

O carte frumoasă și necesară, un album în care, după cum spunea Ioan Cărmăzan „realizările Uniunii sunt mărturie a anilor care au trecut și pe care i-am petrecut împreună, la bine și la greu, alături de personalități, membri, colaboratori și prieteni, cu sentimentul că anii ce vor urma vor fi la fel de importanți și prosperi, iar reușitelor noastre li se vor adăuga izbânzile viitoare. Prin acest album realizăm o sărbătorire vizibilă, exprimată în ceea ce am făcut mai mult și mai bine: în cuvinte, în imagini, în fapte, în amintiri și sentimente, toate așternute pe hârtie, părți ale ființei noastre.”

Un eveniment cu clasă, Gala U.A.R.F. 2023 s-a dovedit o seară de poveste! O poveste în care fiecare participant a jucat, într-un fel sau altul, rolul principal!

La mulți ani, U.A.R.F.! La mulți ani, Ioan Cărmăzan! Bocșa bănățeană va fi partenerul de nădejde atât cât va îngădui Dumnezeu!

„Punându-ne împreună într-o zi, când ți se va părea ție că este de cuviință, fă nouă praznic cuviincios. Apoi, spune și celorlalți care vor fi mai pe urmă, cum că noi suntem una la Dumnezeu și noi negreșit vom mijloci înaintea lui Dumnezeu cele pentru mântuire, pentru cei ce ne vor săvârși praznicul pomenirii noastre.”

Duminică, 29 ianuarie 2023, după Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxă cu hramul „Sf. Nicolae” din Bocșa Română, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, un eveniment cu tradiție în această parohie și bine primit de publicul prezent.

Și la această ediție, pr. dr. Silviu Ferciug a pus la sufletul credincioșilor un cuvânt de înțelepciune, subliniind importanța acestor mari învățători ai creștinătății, modele de viață duhovnicească.

Simpozionul a cuprins câteva prezentări de carte, precum și omagierea poetului bocșean Claudius Myron Ișfan la 100 de ani de la naștere, încheindu-se cu un recital de versuri din creația poetului comemorat.

Volumul „Biserica Ortodoxă și societatea românească în anii Marelui Război. Școlile teologice din Banat și Arad” de Silviu Ionel Ferciug, apărut la Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană și Caransebeș: Editura Episcopiei Caransebeșului la finele anului 2022, a fost prezentat de istoricul dr. Mihai Vișan și de cercetătorul dr. Dorel Viorel Cherciu. Această importantă lucrare a avut parte de o primă prezentare la sediul Episcopiei Caransebeșului, în cadrul evenimentelor desfășurate cu prilejul Zilei Naționale a Culturii Române, în data de 15 ianuarie 2023.

Poetul Claudius Myron Ișfan și cărțile sale au fost prezentate de către Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”Bocșa, marcând astfel cei 100 de ani de la nașterea acestuia.

Poet interesant, „romantic în falduri clasice”^[1], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş și s-a stins în 6 august 1966, fiind înmormântat la Bocșa Română.

Şcoala primară o face în localitatea natală, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa  în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”^[2]:

“ Dragă prietene,

Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu  necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul  să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o  creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”

Al D-tale prieten

Lucian Blaga

Cluj 9 iulie 1954 

Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.

În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie. Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.

Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.

Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.

Claudius Myron Işfan este unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa. Din păcate, aproape necunoscut.

Despre el vor scrie: Ioana Cioancăş, Gheorghe Cramanciuc, Ion Crișan, Eugen Stan, Iosif Cireșan Loga, Adalbert Gyuriș, Mihai Vișan, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Petru Ciurea și Constantin Falcă.

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” , ed. a VIII-a, 2023 s-a încheiat cu un recital de versuri din creația lui Claudius Myron Ișfan, prezentat de către tinerii Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română, coordonați de dna. prof. Gianina Mură.

De asemenea, toți cei implicați în organizarea și desfășurarea acestei cea de-a VIII-a ediție au fost răsplătiți de către organizatori prin conferirea unei  Diplome de Apreciere.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” Bocșa Română, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local și al Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa.

---

[1] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.

[2] Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998

Un scurt popas la Clinica medicală dermatologică din Deva destinată sănătății și frumuseții pielii: Derm Artis Clinic.

Stăm de vorbă cu medicul primar dermatologie Rocsana IOSIF (foto).

– Ce înseamnă pentru dvs. dermatologia?

–V-ați gândit vreodată că atunci când ceva nu este în regulă în corp, pielea dă semnale de alertă? La fel se întâmplă și atunci când interacționăm cu un factor nociv extern cu care intrăm în contact. Am putea spune că dermatologia este un fel de dicționar al sănătății, dar și al interacțiunii cu mediul înconjurător. Doar având această înțelegere complexă asupra celui mai mare și mai greu organ al omului (pielea) se poate cu adevărat trata cauza și nu doar simptomele.

– Ce amănunte despre dvs. ne puteți oferi?

– Sunt dr. Rocsana Iosif, fondatoarea clinicii Derm Artis Clinic. Sunt medic primar dermatologie, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara în 2008, după care am urmat rezidențiatul în Clinica de Dermatologie în Centrul Universitar Cluj-Napoca (sub îndrumarea  prof. dr. Cosgarea Rodica și prof. dr. Tătaru Alexandru).

– De ce dermatologie și nu altă specialitate?

– Dermatologia mi-a atras atenția deoarece îmbină atât partea de patologie medicală, partea chirurgicală, cât și cea de estetică medicală. Este o provocare permanentă întrucât se adresează atât copiilor, cât și adulților.

În calitate de medic dermatolog am înțeles cât de important este fiecare milimetru de tegument  (și tot ce se află sub el). Prin abordarea mea încerc să fac un plan de tratament personalizat pentru a putea să ofer  cele mai remarcabile rezultate pacienților mei, păstrand în acelasi timp un aspect natural.

– De ce ați ales acest drum?

– Totul a început în anul 2015, când am decis împreună cu soțul meu să ne mutăm în Deva, și deoarece nu exista un centru medical de excelență în dermatologie care să ofere pacienților servicii medicale capabile să satisfacă orice exigență, am decis să urmăm acest drum. Inițial totul a început  într-un cabinet, unde eram eu și o asistentă cu jumătate de normă, și încercam să fac lucrurile cât  puteam eu de bine fără să mă abat de la viziunea mea de a respecta standardele înalte autoimpuse.

A fost o perioadă destul de dificilă cu multe sacrificii, dar pacienții mulțumiți au adus alți pacienți și rezultatele nu au întârziat să apară. Nimic nu este greu, dacă ai pasiune și perseverență.

În județul Hunedoara era nevoie de un centru medical dermatologic de excelență, care să ofere pacienților servicii medicale superioare, dispus să investească în noile tehnologii laser. Astfel am decis  să ne extindem și să investim într-o nouă locație modernă și aparatură medicală de ultimă generație care să concureze cu serviciile din centrele universitare, astfel să oferim acces pacienților la tratamente  și proceduri medicale de cea mai înaltă calitate în județul lor. Investiția s-a ridicat la aproximativ  500.000 euro. Derm Artis Clinic este un vis transformat în realitate. 

– Ce tehnologii de ultimă generație se pot accesa la Derm Artis Clinic?

– Abordăm patologii dermatologice cât și corective/estetice, folosind metode chirurgicale sau cu ajutorul tehnologiei laser. Vă putem garanta că niciun pacient al nostru nu este supus la mai multă „suferință” decât este nevoie, de aceea ținem foarte mult la conceptul de „minim invaziv”, adică rezultate maxime, cu intervenție minimă.

Fiecare pacient are nevoi specifice, iar noi ne angajăm să abordăm personalizat fiecare schemă de tratament și să oferim servicii medicale superioare.

Printre cele mai performante tehnologii disponibile la Derm Artis Clinic: laser vascular Nd-Yag, laser Alexandrite, laser chirurgical CO2, laser CO2 fracțional, platforma IPL. De asemenea, dermatoscopul este nelipsit din activitatea noastră zilnică, aș putea spune chiar indispensabil. Un alt aparat foarte mult folosit este cel de crioterapie, folosit în tratarea verucilor și keratozelor. Lampa Wood ne ajută să evidențiem infecțiile micotice de la nivelul pielii.

Cea mai recentă achiziție a fost platforma BodyTite cu Morpheus 8.

– Cum vă atingeți obiectivul propus?

– În clinica noastră pacienții au acces la medici specialiști atât din județul Hunedoara, cât și din marile centre universitare Timișoara și Cluj-Napoca precum și la tehnologii și echipamente de ultimă generație.

Încercăm să abordam integrat un spectru cât mai mare din patologia dermatologică prin echipa multidisciplinară formată din medici dermatologi, chirurgi plasticieni, chirurg vascular, chirurg generalist și medic alergolog.

Continuu avem acces la ultimele informații din domeniu prin participarea la foarte multe congrese şi cursuri de specialitate, pentru că ne dorim să fim un colectiv de buni profesioniști și să ţinem pasul cu metodele/tratamentele noi ce apar. Vrem să folosim echipamente și produse de ultimă generație, care să permită dezvoltarea continuă a portofoliului de servicii medicale, astfel încât să putem dezvolta scheme de tratament minim invazive, cu rezultate estetice superioare.

Derm Artis Clinic rămâne locul în care sunt și vor fi bineveniți medici dornici să facă performanță.

– Cât despre gândurile de viitor?

– Vrem să dezvoltăm un centru medical complet, de succes și încredere, pe segmentul de dermatologie și tratamente dermato-estetice care să ofere un standard înalt de calitate a serviciilor medicale în zona de vest a României.

– Care vă este cea mai mare provocare?

– Lipsa prevenției. Abundența informațiilor nefiltrate, din surse îndoielnice, îndepărtează pacientul de medicul dermatolog ceea ce duce la o diagnosticare tardivă a unor afecțiuni cutanate, în special când vine vorba de cancerul de piele.

Viziunea Derm Artis Clinic este să oferim servicii medicale superioare tuturor pacienților care au încredere în noi.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În toamna lui 2021, stabilisem cu președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, o întâlnire la Blaj, cu membri din filialele UZPR Mureș-Harghita și Alba. Pandemia însă își impusese drastic restricțiile, iar cum întâlnirea fusese planificată să se deruleze în Palatul Cultural, Primăria Blaj ne-a comunicat condițiile: purtarea obligatorie a măștii și participanții să fie vaccinați.

L-am sunat pe Doru Dinu Glăvan, care nu era vaccinat, dar a și respins ideea de a se vaccina. Am decis atunci ca să organizăm întâlnirea, planificată pentru 9 octombrie, la o altă dată, când pandemia se va potoli și nu vor mai fi restricții.

Pentru întâlnirea de la Blaj, îi propusesem lui Doru Dinu Glăvan, în calitate de membru în Comitetul Director, să acorde două diplome de excelență, unui membru UZPR , Ioan Mihălțan, președinte al Despărțământului „Timotei Cipariu” al ASTREI Blaj, pentru activitatea sa jurnalitică în presa locală, dar și pentru activismul său cultural, și pentru prof. dr. Claudia Oancea-Raica, redactor-șef al revistei „Astra blăjeană”.

Diplomele, înrămate, pregătite pentru întîlnirea din 9 octombrie 2021, n-au mai ajuns la destinatari, pentru că, la trei săptămâni de la întâlnirea amânată, Doru Dinu Glăvan părăsea această lume, răpus de… covid.

Am păstrat diplomele pentru un prilej în care, la o manifestare publică să pot înmâna cele două diplome, care veneau să răsplătească doi jurnaliști și activiști culturali de bază pentru viața Blajului.

Ocazia cea mai potrivită a fost Concursul Național de Poezie „Ocrotiți de Eminescu”, ediția a XXII-a, care îi avea ca artizani tocmai pe cei doi, Claudia Oancea Raica și Ioan Mihălțan.

A fost o datorie de onoare și, în plus, și în memoria lui Doru Dinu Glăvan, trebuia să duc lucrurile la capăt, pentru că, „A fi ardelean, spunea Blaga, înseamnă a duce un gând până la capăt”.

Nicolae Băciuț

„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“
Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz, în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv, toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a fășangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul (o păpușă confecționată din paie și costumată cu haine de mărime adultă) sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Odată cu înmormântarea sau arderea fășangului, automat dispărea și distracția, voia bună… Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenușii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui.
Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii 70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Câmpie și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor 80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația organizează această manifestare, reușita ei consemnându-se în fiecare an de către mass-media scrisă și vorbită. Datorită pandemiei, în anii 2021 și 2022, balul nu a putut fi organizat. Anul acesta, balul de fășang se va organiza din nou, el desfășurându-se în ziua de 18 februarie, pentru a 31-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră organizează în perioada fășangului din fiecare an sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur, se servesc tăiței, se ascultă muzică, se dansează și se cântă, se ascultă scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează, de asemenea, an de an, în ultima zi a fășangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – sărbătoarea gogoșilor, și aceste ambele manifestări fiind întrerupte în ultimii doi ani datorită pandemiei.
Anul acesta, programul Fășangului va include următoarele manifestări:

31 ianuarie 2023, ora 15.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Fășang 2023: Expoziție personală de artă plastică Viorica Ana Farkas (Reșița): „Măști”.

4 februarie 2023, ora 16.00, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Fășang 2023. Sărbătoarea tăițeilor pentru copii și tineri.

7 februarie 2023, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Fășang 2023. Sărbătoarea tăițeilor pentru adulți, cu participarea formației „Banater Bergland“ (coordonator: George Gassenheimer), a grupului muzical „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și a corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), toate din Reșița.

13 – 21 februarie 2023, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Fășang 2023. Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XV-a) a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatrice Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.
Vernisaj: 13 februarie 2023, ora 15.00.

18 februarie 2023, ora 19.00, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:
Fășang 2023. Tradiționalul mare bal mascat de Fășang.

20 februarie 2023, ora 17.00, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):
Fășang 2023. Sărbătoarea gogoșilor, pentru copii și tineri.

21 februarie 2023, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):
Ultima manifestare de Fășang – 2023: Sărbătoarea gogoșilor, pentru adulți. Cu participarea formației „Banater Bergland“ (coordonator: George Gassenheimer), a grupului muzical „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și a corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea).

Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 22 februarie. Până atunci, să ne bucurăm de aceste zile de Fășang 2023!

Erwin Josef Ţigla

Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul „ecumenism” a primit un sens nou cu 29 de ani în urmă.

Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993, se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.

În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălați-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie și prezent la Reșița = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“,apărută, la 10 ani de ecumenism, sub semnătura părintelui de atunci Pál, astăzi episcop diecezan, și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reșița, o dorință trăia în mine: să îi iubesc pe toți, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoți și pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului aici în Reșița. …Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creștinilor se desfășoară cu regularitate și în orașul nostru, în fiecare an, între 18 și 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creștinească pentru întregul oraș.”

Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 30 de ani de trăire în comun la Reșița:

–    Participarea creștinilor de diferite confesiuni din Reșița la diferite evenimente din programul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București, în 7 – 9 mai 1999, când a ieșit din sufletul miilor de credincioși acel strigăt de neuitat, „Unitate!”, dar și participarea creștinilor din Banatul Montan la programul vizitei Papei Francisc în Transilvania, la Șumuleu-Ciuc și la Blaj, la început de iunie 2019;

articol întreg >>>>>>>>>>>>>https://uzpcarasseverin.wordpress.com/articole/erwin-josef-tigla-de-31-de-ani-octava-de-rugaciune-pentru-unitatea-crestinilor-la-resita-si-in-banatul-montan/

Erwin Josef Ţigla: De 31 de ani, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor la Reșița și în Banatul Montan

Recent – după cum ne informa Cosmin Muntean, expert superior Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curții de Apel Alba Iulia – Consiliul Superior al Magistraturii a delegat în funcțiile  vacante de vicepreședinte din cadrul Curții de Apel Alba Iulia pe doamna judecător Laura Maria Dehelean (foto1) , respectiv pe domnul judecător Lucian Ioan Gherman (foto 2).

Doamna Laura Maria Dehelean este judecător la Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2013, iar din 25.02.2022 îndeplinește și funcția de președinte al Secției I-a civilă din cadrul instanței. Cu o vechime în magistratură de aproape 23 de ani, doamna judecător Laura Maria Dehelean și-a început cariera în anul 2000 la Judecătoria Călărași, iar din anul 2002 a continuat la Judecătoria Blaj, unde a rămas în funcție și după obținerea gradului profesional de judecător de tribunal în anul 2009, până la promovarea efectivă la Curtea de Apel Alba Iulia. Doamna judecător Laura Maria Dehelean face parte începând cu anul 2017 din Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia.

Domnul judecător Lucian Ioan Gherman are o vechime în magistratură de peste 25 de ani, și-a început cariera la Judecătoria Alba Iulia în 01.11.1997, a promovat la Tribunalul Alba în anul 2004, iar din 15.11.2009 este judecător în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia. Domnul judecător Lucian Ioan Gherman este și membru al Reţelei naţionale de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene (EuRoQuod), iar la Curtea de Apel Alba Iulia s-a implicat activ inclusiv în activitățile de informare și educație juridică a elevilor și studenților, derulate în parteneriat cu unitățile de învățământ din oraș.

Posturile de vicepreşedinte din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia au devenit vacante la începutul anului 2023, ca urmare a promovării la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a doamnei judecător Ștefania Dragoe, respectiv a delegării doamnei judecător Oana Maria Petrașcu în funcția de președinte al Curții de Apel Alba Iulia.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În aceste vremuri, în care jurnaliștii exercitându-și profesia se află în situații periculoase și de conflict armat și dat fiind faptul că, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor, „Niciun reportaj nu merită viața unui jurnalist”, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România lansează concursul anual pentru Premiile UZPR, cu tema ÎMPREUNĂ PENTRU PACE.

Sunt invitaţi să participe atât profesionişti din mass-media, cât şi tinere condeie jurnalistice din țară, jurnalişti români din afara granițelor României.

Criteriile de evaluare, care vor îngloba toate producțiile mass-media cu această temă, vor avea în vedere originalitatea abordării subiectului, abilităţile jurnalistice ale autorului, creativitatea și relevanţa în acord cu tema concursului.

Juriul, alcătuit din profesionişti din domeniul mass-media, după selecție, va alege cele mai bune lucrări înscrise în concurs.

Vor fi premiate cele mai bune producții la secţiunile presă scrisă, presă online, carte de specialitate, radio și televiziune, fotografie, grafică, publicistică.

Lucrările pot fi trimise pe adresa UZPR, B-dul Gheorghe Magheru, nr. 28-30, sector 1, București sau pe adresa de email concurs@uzp.org.ro, până la data de 1 noiembrie 2023.

Acestea trebuie să fie însoţite de formularul de înscriere cuprinzând datele de contact ale autorului.

Toate materialele scrise trebuie să fie însoţite de dovada redacţiei care le girează (link pentru presa online, pagina scanată cu articolul semnat de autor şi antetul publicaţiei tipărite).

Materialele audio-video vor fi prezentate pe suport electronic (CD/DVD) cu dovada difuzării de către o redacţie radio-tv.

Descarcă AICI formularul de înscriere!

Departamentul Comunicare

Gala Premiilor GAP din 2023 va fi organizată în România, împreună cu UZPR

La sediul central al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a fost oaspete președintele Uniunii Jurnaliştilor GAP, din Turcia, Zeynel Abidin Kıymaz, care a adus salutul profesioniștilor mass-media din țara sa pentru jurnaliștii români.

Președintele UZPR, Sorin Stanciu, și Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, au avut o convorbire prelungită, amicală și fructuoasă, cu Zeynel Abidin Kıymaz, în care s-au reliefat legăturile dintre UZPR și Uniunea Jurnaliștilor GAP. De altfel, tradiționala Gală a Premiilor GAP din 2023 va fi organizată în România, împreună cu UZPR și Camera de Comerț România-Turcia, proiect care a prins contur în anul 2022, când președintele Sorin Stanciu a primit Premiul Oscar GAP, ca o recunoaștere internațională a activității sale jurnalistice și, totodată, a rolului UZPR în societate.

Relațiile dintre cele două părți vor căpăta un nou impuls odată cu înființarea în România a unei filiale GAP, cu care UZPR va conlucra strâns, pentru aprofundarea în continuare a relaților dintre cele două entități, ca și pentru evidențierea, promovarea și recompensarea arhitecților dezvoltării sociale din toate domeniile.

Sorin Stanciu și Zeynel Abidin Kıymaz au căzut de acord asupra faptului că jurnalismul poate fi unul al soluțiilor, iar cooperările regionale între entități representative ale mass-media sunt adevărate foruri de informare coerentă și promptă a opiniei publice.

De asemenea, în cadrul dialogului a reieșit faptul că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Uniunea Jurnaliștilor GAP au numeroase puncte de interes comun – fac parte din același areal geografic, națiunile noastre au o bogată istorie comună, fiecare dintre cele două părți este direct interesată de activitatea profesională a celeilalte, cu scopul comun de a promova valorile jurnalismului și colaborarea jurnaliștilor peste orice hotare fizice.

Și UZPR, și Uniunea Jurnaliștilor GAP militează pentru o presă liberă și deschisă, care să favorizeze circulația fără restricții a informației relevante, aspecte pe care le-au punctat, în cadrul întâlnirii-eveniment, Sorin Stanciu și Zeynel Abidin Kıymaz.

Departamentul Comunicare

Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin STANCIU) – la inițiativa ziarului „Accent Media” (director, jurnalistul Cornel Poenar), în parteneriat cu Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană, Asociația „Cincișenii” și Asociația Cadrelor Militare MAI în rezervă și retragere – filiala Țebea, lângă „Stejarul Marii Uniri” (plantat cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la formarea statului național român) aflat în curtea Bisericii Ortodoxe din localitatea Cinciș-Cerna – Hunedoara, pe o vreme frumoasă de ianuarie, cu soare cald și  ușoare adieri de vânt, a avut loc o inedită manifestare educativă, cultural artistică și religioasă.

Acțiunea a fost dedicată îndrăgitului moment din istoria țării  –  Unirea Principatelor Române, la care au fost prezenți elevi, cadre didactice de la Școala Primară Cinciș-Cerna, Școlile Gimnaziale Nr. 1 Hunedoara și Teliucu Inf., alți invitați, dar și oameni ai locului.

Activitatea a debutat în Biserică cu salutul de bun-venit tuturor participanților și rostit de preotul paroh Apietroaie Cosmin Gabriel care, printre altele, a punctat rolul Unirii Principatelor Române în viața social politică a țării – eveniment de mare importanță istorică.

A urmat un parastas, o rugăciune, slujba de pomenire și pioasă cinstire în memoria lui Alexandru Ioan Cuza și ceilalți români care au fost mereu lângă el în momentele grele ale vremii și care acum se odihnesc în văzduhul cerului, ei fiind apărători neînfricați ai credinței strămoșești.

După ieșirea din Biserică, aflați lângă „Stejarul Marii Uniri”, participanții au audiat alocuțiunile rostite de prof. înv. primar Aurica Preda, consilierul local Aurelia Monica David și Alexandru Toma Negoiță.

Într-o atmosferă plăcută și antrenantă cunoscuții soliști de muzică populară Carmen Muntean și Sigismund Munteanu secondați de micuța și talentata Carmen Antonia Bogdan Muntean au interpretat cântece patriotice, populare și pricesne.

Într-un moment aparte s-a constituit premierea, făcută pe prof. dr. ing. Victor Vaida, președintele Asociației „Cincișenii”, elevilor participanți la concursul de jurnalism pe tema „Mândria de a fi român”, printre aceștia fiind Miruna Alexandra Toma, Andrei Robert Vlad (Cinciș-Cerna, prof. îndrumător Aurica Preda), Arion Pintea Duca, David Trif (Teliucu Inf., prof. îndrumător Lăcrămioara Roșca), Ramona Oltean, Maria Toma (Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara, prof. îndrumător Simona Ilucă) și Carmen Antonia Bogdan Muntean (Hunedoara).

Interesant a fost momentul artistic semnat de elevii prezenți din cele trei unități școlare având drept generic „Unirea Principatelor Române” și regizat de prof. Aurica Preda, Simona Ilucă și Lăcrămioara Roșca.

Tot cu această ocazie s-au acordat DIPLOME pentru contribuția la promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații, ele fiind înmânate de jurnalistul Cornel Poenar, director al publicației „Accent Media”, care la rândul său a primit din partea Asociației „Cincișenii”, DIPLOMA DE ONOARE pentru contribuția la formarea și educarea tinerei generații și susținerea valorilor istoriei naționale și a trecutului glorios al poporului român.

În finalul activității a răsunat cântecul cunoscutei Horă a Unirii pe ritmul căreia toți cei prezenți – jucând – și-au dat mână cu mână, simțind sentimente de o adâncă trăire sufletească și patriotică.

Jurnalistul Cornel Poenar (membru UZPR), directorul publicației „Accent Media” după finalizarea activităților, a ținut să puncteze: Manifestarea de la Cinciș-Cerna s-a dovedit o autentică activitate care va contribui la formarea personalității tinerilor prezenți, prin însușirea valorilor istoriei naționale a trecutului glorios al poporului nostru – repere de suflet și credință. Din ochii elevilor prezenți am desprins hotărârea de a-și crea comportamente și atitudini de implicare în viața comunității sub semnul dragostei de țară. Am remarcat momente de trăire sufletească, un omagiu al recunoștinței față de românii participanți la Unirea Principatelor.

Am consemnat și câteva din îndemnurile din mesajul trimis de dl Sorin STANCIU (foto 1), președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Omagierea Unirii Principatelor Române în cadrul amplei manifestări din localitatea Cinciș-Cerna, sub genericul „Unirea Principatelor Române – îndrăgit moment din istoria țării”, doresc să contribuie la formarea unor clipe înălțătoare privind istoria țării venită din adâncul timpului sub chipul românului viteaz, dârz și neînfricat  – virtuți care se identifică cu însuși destinul său. Întregile momente petrecute în jurul „Stejarului Marii Uniri” să fie un îndemn pentru respectul față de trecutul glorios al poporului român – permanent reper de suflet și asimilarea de noi cunoștințe pe linia formării conduitei participative la viața socială.

De notat că toți participanții au vizitat punctul muzeistic al satului, iar elevii s-au întâlnit la Școala Primară din localitate unde s-a desfășurat un util schimb de experiență, cu toții primind dulciuri din partea gazdelor și a preotului paroh.

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Foto: Nicolae Șișu

26 ianuarie 2023, ora 15.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

78 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.

Masă rotundă „Deportările și istoriile lor”, cu participarea unor invitați din județ și din țară. Participă dl prof. Ovidiu Victor Ganț, deputat din partea Forumului Democrat al Germanilor din România în Parlamentul României, dl Leonard Câmpeanu, vicepreședintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și președintele Filialei București a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, dna Cornelia Fetea, președinta Filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, dl Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreiești din Reșița, dl dr. Ionel Bota, istoric din Oravița și, prin Skype, dna cercetător dr. Flori Bălănescu, din partea Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.

Prezentări de cărți cu tematica deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică prin Erwin Josef Țigla.