26 iunie 2023, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVI-a).
Proiect „Scriitorul stirian Peter Rosegger: 180 de ani de la naștere (31 iulie 1843, Alpl / Stiria, Austria) și 105 de ani de la trecerea în eternitate (26 iunie 1918, Krieglach / Stiria, Austria)“. O expoziție documentară și prelegere în limba română. Incursiuni muzicale: grupul “Intermezzo” Reșița.
26. Juni 2023, 16:30 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVI. Auflage).
Projekt „Der steirische Schriftsteller Peter Rosegger: 180. Geburtstag (31. Juli 1843, Alpl / Steiermark)
und 105. Todestag (26. Juni 1918, Krieglach / Steiermark)“. Dokumentations-Ausstellung und Vortrag. Musikalische Begleitung: „Intermezzo“-Musikgruppe Reschitza.
Publicație de referință în lumea presei românești și platformă de dezbatere a celor mai stringente teme ale mass-media, Revista UZP abordează și în numărul 30, proaspăt ieșit din tipar, o pleiadă de preocupări ale jurnaliștilor români.
Cu ampla deschidere dintotdeauna, cu repere grafice care o evidențiază, publicația-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România este, o dată mai mult, rodul activității de excepție a membrilor UZPR, care își expun în sumarul dens, aplicat, avizat, punctele de vedere.
Publicația deschide frontal, în editorialul „Puterea presei și limitele libertății”, semnat de Dan Constantin, unul dintre capitolele de aprinsă dezbatere în societatea măcinată de dezinformre: „Blogerii și influencerii care au răsărit ca ciupercile după ploaie își arogă și ei apartenența la frontul informației alternative, dar ezită să-și asume normele deontologice ale profesiei de ziarist, așa cum sunt accepate de statutele profesionale consolidate”. În același registru se situează alte materiale riguroase, semnate de personalități ale presei – „Despre toleranţă”, „Noile frontiere ale dezinformării”, „Despre titluri modern meşteşugite şi actul jurnalistic”, „Va putea reînvia presa tipărită?”, „Lungul drum al Balcanilor de Vest către libertatea presei”, „Femeile în jurnalism. Un câmp de luptă secular”, „Viaţa militară şi Europa Liberă”.
Preocupările jurnaliștilor membri ai UZPR sunt la fel de complexe și de extinse precum cele ale societății în ansamblu. Dovadă stau contribuțiile colegilor noștri din filialele din toată țara la evenimente culturale („Curtea de Argeș – orașul regal al artelor”, „Pictorul Dan Crecan şi jurnalistul-caricaturist VEM au expus la Alba Iulia”, „Jurnalista Silvia Grossu, prietena unui om providențial: Mitropolitul Gurie Grossu”) și la viața cetății, toate reflectate în materialele care dau o imagine cuprinzătoare a importanței relatării și prezenței jurnaliștilor pe toate palierele societății.
Nu lipsește din paginile Revistei UZP nr. 30/2023 o trecere în revistă a celor mai importante realizări ale UZPR – expoziții, cărți tipărite în editura proprie, conferințe, dezbateri, participări la evenimente de anvergură, prezente fiind, de asemenea, segmentul de istorie a presei – „Vestitorul bisericesc” – portavocea netăcută şi memorabilă de pe tărâmul ziaristicii româneşti”, „Decorație conferită în 1900 directorului ziarului Universul” – prezentările unor publicații reprezentative, precum și glasul Diasporei („Multiculturalitatea Banatului şi personalităţile proeminente din această zonă”).
Sunt toate acestea doar câteva dintre materialele care alcătuiesc sumarul Revistei UZP nr. 30/2023 și care ilustrează bogăția de preocupări cu care lumea jurnalismului vine să aducă plusvaloare societății, membrii UZPR, care realizează integral această publicație-unicat, fiind dintotdeauna în primele rânduri ale efortului conjugat care stă la baza oricărei evoluții. (Roxana Istudor)
Vremea pe care o trăim este cea a conflictului tot mai înverșunat dintre “globalism”, care este în primul rând o ideologie dizolvantă, care idolizează și ar dori să permanentizeze diferențele economice și promovează un materialism sălbatec și un anti creștinism deschis, și “neamuri”, care înseamnă respect și continuitate în bun simț, dragoste de loc, Credință și loialitate față de “casa părintească”. Acest conflict este în plină desfășurare și se poartă, tot mai deschis cu armele, dar, apare tot mai limpede, că din punct de vedere moral “globalismul” a pierdut, este o fiară rănită de moarte și deci cu atâta mai periculoasă. Poate niciunde nu este mai vizibil acest conflict ca în viața publică și în mediile de informare și comunicare. În acest context este de folos să amintim o anume “coincidență”. În anii comunismului cei care publicau trebuiau să împlinească, direct sau indirect, trei cerințe. Să preamărească pe stăpânii clipei istorice, adică “partidul” și Uniunea Sovietică, să se lepede de tradițiile semnificative românești și să le batjocorească și, mai ales, să insulte Biserica Ortodoxă. În momentul de față, celor care se bucură de grațiile oficiale și cei care fac parte din cercurile “elitei de mahala’ (de fapt fripturiști deghizați în scriitori), li se cer tot trei lucruri: să preamărească puterea zilei (adică “globalismul”, instituțiile care îl sprijină, EU și NATO ), să insulte trecutul românesc semnificativ și să laude mizeria intelectuală promovată de “globalism”, i.e, relativismul moral, anti creștinismul, anti naționalismul și, din nou mai ales, să insulte Biserica Ortodoxă. Această activitate dizolvantă este purtată prin subordonații “déjà” internaționalistului demonic Soros și acoliții săi: Organizațiile Ne Guvernamentale, abominația #rezist, farsa și diversiunea #fără penali, ștrengarii “salvatori” și gloata “imbecililor utili”. Aceștia din urmă, “imbecilii utili”, sunt cei mai deplorabili, sunt cei care cred că prostia este o virtute și mimetismul gregar ar fi originalitate. Scopul urmărit de acești promotori ai “globalismului” este de a crea o nouă memorie colectivă care să garanteze dizolvarea națională și perpetua slugărnicie către “aleșii” transnaționali. Atacurile împotriva Bisericii Ortodoxe au devenit furibunde. Iar asta, între altele, este dovada recunoașterii faptului că Biserica Ortodoxă este cea care ține în ființă Neamul Românesc și face cu putință pentru el și prezentul și viitorul. Iar aici iar este bine să ne amintim câteva lucruri. Biserica Ortodoxă Română nu este o structură administrativă și încă mai puțin o “instituție”. Ea este un trup duhovnicesc viu care înseamnă totalitatea clerului și mirenilor care, laolaltă, alcătuiesc “trupul mistic al lui Iisus”. Pentru Români, Biserica Ortodoxă a însemnat mai mult decât mărturisirea unei credințe, a însemnat însăși existenta vie a Neamului, ieri, azi, întotdeauna. Biserica Ortodoxă a dat Românilor uluitoarea conștiința de “lege și neam”. O unitate care a îngăduit Românilor să simtă la fel și solidar și bucuriile și necazurile. Este doar drept și cuviincios să ne amintim cu recunoștință că, în anii sinistrei stăpâniri comuniste, ierarhi și fruntași ai Bisericii, cu prețul unor umilințe personale, au ținut vie cea mai de preț lucrare a Bisericii: continuitatea liturgică. În acest chip Biserica Ortodoxă a trecut biruitoare prin noaptea comunistă și se înfățișează azi vie și capabilă să apere și ocrotească pe Români. Biserica ortodoxă este cea care apără și credința și Tradiția față cu încercările neputincioase ale oțetului sectar sau otrăvurilor ateiste. Despre acești “inovatori” și sectari, în lucrarea sa “Sensul Istoriei”, Nikolai Berdiaev arată că în domeniul vieții religioase “antitradiționaliștii” au început prin a ataca tradiția și au sfârșit prin a tăgădui valoarea Sfintei Scripturi. Nici nu putea fi altcum. Același lucru, misiunea mântuitoare dusă de Biserica Ortodoxă, este vizibil, pentru orice om de bună credință, în modul eroic în care Biserica Ortodoxă apără Familia. Biserica este cea care, alături de Neamul Românesc, voiește să fie codificat în Constituția țării că Familia înseamnă unirea în dragoste a unui bărbat și a unei femei și a copiilor ce i-ar dobândi. Biserica stă ca stânca de neclintit în calea celor care, pentru treizeci de arginți, sunt gata să pervertească noțiunea sfântă de familie. Și asta o fac acești ștrengari “salvatori” la porunca demoniacului Soros și a sodomiților rătăciți și în acest scop au pus la cale penibila farsă și diversiune #fără penali. Dar neputincioasele lor îndrăzniri nu vor trece și Tradiția românească va fi din nou biruitoare.
Tradiția nu este altceva decât lucrarea Duhului Sfânt în istorie, în timpul istoric și ea este suma experiențelor semnificative avute de fiecare generație în curgerea vremii. Să tăgăduiești valoarea tradiției este dovadă a unui dement orgoliu și bolnave păreri de sine căci, o asemenea negație ar însemna ștergerea tuturor celor care ți-au premers ca existențe semnificative. Tăgăduirea tradiției ar însemna că toate acele persoane să fie reduse la jalnica stare de număr și entitate biologică. Într-o asemenea înțelegere să cuvine fiecărui membru al Bisericii Ortodoxe să fie smerit dar, în chip egal, tot fiecare membru al Bisericii Ortodoxe nu trebuie să se sfiască a mărturisi frumusețea împărătească și valoarea mântuitoare a dreptei credințe căreia îi datorăm tot ce ne definește ca persoane și Români.
Și absolvenții clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu”, Beriu – după cum ne spunea prof. Pantiș Loredana Maria – și-au luat rămas bun de la școală, profesori și colegii mai mici, printr-un eveniment organizat cu mare grijă, la care au participat bunicii, părinții, prietenii și bineînțeles reprezentanții comunității locale.
Deși greva profesorilor a amânat acest moment, elevii de clasa a VIII-a au pășit cu emoții în școală pentru ultima dată având statutul elevilor de gimnaziu. I-au copleșit pe invitați cu discursul de rămas bun, rostit de șefa de promoție, Sicoe Iudita, predarea cheii, intonarea simbolicului Gaudeamus și mulțumiri adresate atât profesorilor, cât și părinților.
Au fost felicitați de toți, au primit flori, au făcut poze și au dat drumul unor baloane în curtea școlii, simbolizând visurile către care ei aspiră în viața de liceeni.
– Trăiți un moment foarte important pentru voi și familiile voastre, vă asigur de sprijinul nostru necondiționat, vă doresc succes la examenele care vor urma, cât și în viață! – le-a transmis primarul comunei Beriu, Bîc Emil Moise.
În careu festiv, a fost rândul elevilor de la clasele pregătitoare, I-IV și V-VII să primească felicitări pentru munca lor. Dacă toamna se numără bobocii, vara se numără rezultatele acestora. A fost un an plin de evenimente, școala a fost implicată în foarte multe activități, pe placul elevilor, iar acum aceștia au fost premiați după meritele fiecăruia.
Premierea a fost privită cu mari emoții și lacrimi de bucurie a părințior care și-au văzut copiii cu flori în mână și diplome, cărți și alte premii. S-au premiat și elevii care au obținut rezultate meritorii la activități extrașcolare și concursuri.
Ne mândrim, astfel, cu eleva din clasa a V-a, Sicoe Marta, care a obținut premiul I la Olimpiada de Religie cultul penticostal – etapa națională, desfășurată la Timișoara, cât și premiul al II-lea la Olimpiada ,,Universul cunoașterii prin lectură”, etapa națională, desfășurată la Satu Mare.
Mulți elevi au făcut cinste școlii noastre prin participări la diverse concursuri și activități. Ne dorim ca aceste premii să devină țeluri ale tuturor elevilor și să-i atragă mai mult spre școală.
– Dragi elevi, vă transmit sincere felicitări pentru rezultatele frumoase pe care le-ați obținut și în acest an școlar, atât la învățătură și purtare, cât și la activitățile extracurriculare, fiind convinsă că școala a fost pentru voi un loc al cunoașterii, al trăirii autentice și că ați beneficiat de sprijin necondiționat și de o educație de calitate. Întotdeauna trebuie să ştiţi că la baza pregătirii şi educării voastre sunt implicate două instituţii fundamentale: una este familia şi a doua şcoala. De aceea, vă doresc să conştientizaţi că unde veţi merge voi, prin tot ceea ce veţi face, veţi reprezenta comuna Beriu şi familia din care faceţi parte – a spus în cuvântul său d-na director, prof. Silvia Onescu. (foto).
Emoționant a fost și faptul că nu doar cei apropiați au avut lacrimi în ochi de bucurie, ci și profesorii și învățătorii, ceea ce ne arată foarte clar că relația profesor – părinte s-a realizat pe deplin, punând în centru interesul comun, elevul și realizarea acestuia.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În ultima ședință de lucru, înaintea vacanței de vară, la sediul UZPR Filiala ,,Valeriu Braniște” din Timișoara, membri UZPR, poeți, scriitori, istorici și iubitori de cultură dar și de Eminescu, s-au întrunit pentru a comemora 134 de ani de la trecerea în eternitate a celui ce a fost și a rămas pentru totdeauna luceafărul culturii naționale, reperul de moralitate și identitate românească în lumea în care sub steaua lui respirăm universalitate! Ion Medoia, seniorul presei din Banat, a vorbit despre ,,Mihai Eminescu – ziaristul”, o altă ipostază de forță și manifestare în slujba (ne)adevărului și (ne)dreptății, specifică vremurilor în care a supraviețuit: Mihai Eminescu, până în 1877, a desfășurat activitate de gazetar, publicând articole pe teme politice sau culturale la reviste precum ,,Familia”, condusă de Iosif Vulcan, Convorbiri literare, revistă a Societății Junimea, Curierul de Iași, ziar numit cu ironie de Eminescu ,,Foaia vitelor de pripas”. La îndemnul lui Titu Maiorescu și a lui Ioan Slavici, Eminescu se angajează la ,,Timpul” ca redactor, ulterior, între 1880-1881, redactor șef. Constanța Silvya Hârceagă, care a și moderat evenimentul, a vorbit despre ,,28 iunie – Ziua trădării omului politic Mihai Eminescu”, cu dezinvoltura-i cunoscută și caracteristică pasiunii pentru viața și opera eminesciană: Glasul lui Eminescu, unic în politica românească a vremii trebuia stins, căci adevărul pe care îl slujea și care era al națiunii, adevăr pentru care trăia și pentru care a fost sacrificat, deranja foarte mult politicianismul nu numai autohton, ci și al puterilor străine, cercurilor de interese. Dar, istoria reală a vieții marelui om de cultură, ziarist de excepție, a fost cu totul alta: un om puternic și foarte curajos, cu o luciditate remarcabilă, bine ancorat în viața socială și politică a timpului său. Dumitru Mnerie a vorbit despre prietenia dintre Eminescu, Slavici și Caragiale, o prietenie ca o ,,Mare Unire”, o prietenie pentru toată viața, o prietenie literară ca un nesecat izvor de cultură și spirit românesc. Ioan I. Ionescu, Horia Țâru, Monica Condan, Adina Bărbulescu și Andrei Gorșcovoz au încheiat ,,Întâlnirea de luni” cu expuneri relevante și de meditație profundă, gândind la nemuritorul geniu eminescian. În acest context, redăm poemul colegului nostru Dumitru Buțoi, care chiar și departe fiind din motive de sănătate, e mereu împreună cu noi:
Fratele meu, Eminescu
De la fratele meu mai mare Eminescu am învățat Să fiu românul absolut, cu sufletul de-a pururea curat! Să lupt în viață și dincolo de spaima dintre șoapte, Pentru fericirea poporului meu cotropit de-atâta noapte! Și pentru țara mea de rouă și bravi eroi, Să mă zidesc de viu în zidul dintre viscole și ploi! De la Eminescu am învățat să fiu bărbat, să nu mă tem Și-n viață să fiu și scut și spadă între iubire și blestem! Și cu credință-n Dumnezeul meu cel bun și sfânt O eternitate cu Eminescu să locuiesc într-un cuvânt!
Și în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, s-a desfăşurat Adunarea generală a judecătorilor pentru analizarea evoluției demersului legislativ referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Adunarea generală – după cum ne-a informat Cosmin Muntean, expert superior Biroul de informare și relații publice – a hotărât adoptarea unei forme de protest constând în amânarea cauzelor aflate pe rolul instanţei, cu excepţia cauzelor cu caracter urgent, până la adoptarea unei soluții legislative care să respecte statutul constituțional al magistraților, garanțiile constituționale precum și principiul previzibilității. Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Alba Iulia solicită președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, președintelui Senatului și al Camerei Deputaților sesizarea Curții Constituționale a României privind neconstituționalitatea prevederilor legislative respective și acordă mandat președintelui Curții de Apel Alba Iulia privind adoptarea unei rezoluții comune a președinților curților de apel la întâlnirea ce va avea loc la Iași în perioada 29-30.06.2023. În funcție de soluția legislativă ce se va adopta se va convoca o nouă adunare generală care va stabili continuarea, suspendarea sau încetarea formei de protest. La adoptarea hotărârii, judecătorii Curții de Apel Alba Iulia au avut în vedere faptul că proiectul de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, privind reforma în domeniul pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, inclusiv sub aspectul condiţiilor de pensionare şi al modalităţii de calcul al pensiilor, încalcă statutul constituțional al magistraților, precum și garanțiile rezultate din instrumentele internaționale care reglementează acest statut, dar și faptul că, deși magistrații au manifestat disponibilitate pentru eliminarea inechităților din sistem, principiul cooperării loiale între puterile statului a fost încălcat și nu a existat un dialog real până la acest moment. În esență, judecătorii solicită ca modificările legislative referitoare la aceste aspecte să fie stabilite cu respectarea standardelor consacrate intern și internațional, cu asigurarea respectării statutului constituțional al magistraților și al independenţei justiţiei.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
După cum ne informa Flavius Dacian CONTA, președintele Tribunalului Hunedoara – recent s-a desfăşurat Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Hunedoara, pentru analizarea evoluției demersului legislativ referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Adunarea generală a judecătorilor a hotărât adoptarea unei forme de protest constând în amânarea cauzelor aflate pe rolul instanţei, cu excepţia cauzelor cu caracter urgent, începând cu data de 21.06.2023 și până la adoptarea unei soluții legislative care să respecte statutul constituțional al magistraților, garanțiile constituționale precum și principiul previzibilității. Adunarea generală a judecătorilor Tribunalului Hunedoara solicită președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, președintelui Senatului și al Camerei Deputaților sesizarea Curții Constituționale a României privind neconstituționalitatea prevederilor legislative respective și acordă mandat președintelui Curții de Apel Alba Iulia privind adoptarea unei rezoluții comune a președinților curților de apel la întâlnirea ce va avea loc la Iași în perioada 29-30.06.2023. În funcție de soluția legislativă ce se va adopta se va convoca o nouă adunare generală care va stabili continuarea, suspendarea sau încetarea formei de protest. La adoptarea hotărârii, judecătorii Tribunalului Hunedoara au avut în vedere faptul că proiectul de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, privind reforma în domeniul pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, inclusiv sub aspectul condiţiilor de pensionare şi al modalităţii de calcul al pensiilor, încalcă statutul constituțional al magistraților, precum și garanțiile rezultate din instrumentele internaționale, care reglementează acest statut, dar și faptul că, deși magistrații au manifestat disponibilitate pentru eliminarea inechităților din sistem, principiul cooperării loiale între puterile statului a fost încălcat și nu a existat un dialog real până la acest moment. În esență, magistrații solicită ca modificările legislative referitoare la aceste aspecte să fie stabilite cu respectarea standardelor consacrate intern și internațional, cu asigurarea respectării statutului constituțional al magistraților și al independenţei justiţiei.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Recent, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG în calitatea sa de inspector șef – a desfășurat campania națională pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor, cod CAEN 41, 42 și 43 prin acțiuni de control cu caracter inopinat, în urma obiectivelor specifice ale Inspecției Muncii stabilite atât prin lege, cât și prin Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2023. Consecințele sociale și economice produse de munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv, deoarece persoanele care prestează muncă nedeclarată sunt lipsite de protecție socială, ca urmare nu beneficiază de drepturile conferite de un contract de muncă, cum ar fi cele la concediu remunerat sau la concediu medical, nu au dreptul la pensie sau la indemnizația de șomaj și nu au siguranța plății muncii. Principalele obiective ale campaniei au fost de a identifica și a combate munca nedeclarată, de a identifica angajatorii care utilizează nelegal munca tinerilor și de a determina angajatorii să încheie contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare, de a le înregistra în REVISAL și de a le transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază se află sediul firmei. Ca urmare a neconformităților constatate în cadrul acestei acțiuni de control, s-au dispus măsuri obligatorii de intrare în legalitate și totodată s-au aplicat sancțiuni contravenționale corespunzătoare pentru abaterile săvârșite. Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au efectuat un număr de 27 de controale, prin care s-au identificat un număr de 6 persoane care prestau muncă nedeclarată, pentru care s-au aplicat amenzi contravenționale în valoare de 120.000 lei și s-au dispus 34 de măsuri cu privire la respectarea prevederilor Codului muncii. Prin fiecare acțiune de control se urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatorii care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor și eliminarea neconformităților constatate prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate și aplicarea de sancțiuni contravenționale corespunzătoare.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta Ileana Cizmaș/ UZPR
Acoperind 31% din suprafața planetei și găzduind 80% din toate speciile terestre, pădurile sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, iar pierderea lor amenință oamenii din întreaga lume (https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133512): pădurile sunt adesea numite „plămânii planetei”, deoarece absorb bioxid de carbon dăunător și produc oxigen, care este vital. Iată cinci lucruri pe care trebuie să le știm despre relația interdependentă veche și în continuă creștere dintre păduri și sănătatea umană:
1. Pădurile luptă împotriva schimbărilor climatice
Ecosistemele forestiere mențin planeta sănătoasă prin reglarea climei, a precipitațiilor și a bazinelor hidrografice și furnizează în mod crucial oxigenul esențial pentru existența umană: pădurile sănătoase ajută la ținerea sub control a schimbărilor climatice prin absorbția a aproximativ două miliarde tone de dioxid de carbon în fiecare an, gazul care contribuie la schimbările climatice și la creșterea temperaturilor în întreaga lume.
Schimbarea rapidă a climei amenință însăși existența oamenilor în diferite moduri: moarte și boli cauzate de fenomenele meteorologice extreme, perturbările sistemelor alimentare și creșterea cazurilor de boli. Pur și simplu, fără păduri sănătoase, oamenii din întreaga lume, în special din cele mai vulnerabile țări ale lumii, se luptă să ducă o viață sănătoasă și chiar să supraviețuiască.
2. Pădurile sunt „farmaciile” naturii
Produsele forestiere sunt folosite în fiecare zi în întreaga lume: până la 80% din țările în curs de dezvoltare și un sfert din țările dezvoltate depind de medicamente pe bază de plante – pădurile conțin aproximativ 50.000 de specii de plante folosite în scopuri medicinale de către comunitățile locale și companiile farmaceutice multinaționale; Timp de mii ani, omenirea a tratat o serie de afecțiuni folosind produse pe care le-a recoltat din păduri – multe remedii farmaceutice obișnuite sunt prelvate din plantele pădurii, inclusiv medicamentele împotriva cancerului și chinina – medicamentul împotriva malariei.
Abordarea One Health, lansată ca parte a răspunsului Națiunilor Unite la pandemia de COVID 19, recunoaște că sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului mai larg, inclusiv pădurile, sunt strâns legate și interdependente.
3. Hrană pentru un miliard de oameni
Aproape un miliard de oameni din întreaga lume depind de recoltarea alimentelor sălbatice, cum ar fi ierburi, fructe, nuci, carne și insecte pentru diete nutritive; în unele regiuni tropicale îndepărtate, consumul de animale sălbatice acoperă 60-80% din necesarul zilnic de proteine.
Un studiu efectuat pe 43.000 de gospodării din 27 de țări africane a constatat că diversitatea alimentară a copiilor care trăiesc în apropierea pădurilor este cu cel puțin 25% mai mare decât cea a celor care locuiesc departe de păduri. În 22 de țări din Asia și Africa, inclusiv în țările industrializate și în curs de dezvoltare, cercetătorii au descoperit cum comunitățile indigene folosesc în medie 120 de alimente sălbatice în fiecare comunitate, iar în India aproximativ 50 de milioane de gospodării se hrănesc cu fructe culese din pădurile sălbatice.
4. Pădurile sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă
Pădurile oferă bunuri și servicii, locuri de muncă și venituri pentru cca 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume; adică aproximativ o treime din populația lumii. Menținerea pădurilor și a Oamenilor sănătoși este, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea durabilă și pentru realizarea obiectivelor din Agenda 2030. Pădurile joacă un rol cheie în avansarea progresului către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), inclusive și-anume:
– ODD 3 Bunăstare: zonele împădurite fac posibil să te simți bine. Studiile arată că petrecerea timpului în păduri poate întări sistemul imunitar, cresc emoțiile pozitive și se reduc anxietatea, stresul, depresia, oboseala și tensiunea arterială. Sănătatea și bunăstarea omului depind de mediul natural, care oferă beneficii esențiale precum aer curat, apă, sol și alimente sănătoase;
– ODD 6 Apă: pădurile joacă un rol de filtrare în furnizarea de apă dulce. Aproximativ 75% din apa dulce accesibilă din lume provine din bazine hidrografice împădurite. Prin râurile pe care le conțin, pădurile furnizează apă potabilă pentru aproape jumătate dintre cele mai mari orașe din lume. Amenințările la adresa pădurilor ar putea declanșa lipsa de apă și ar putea pune în pericol resursele globale de apă dulce pentru Oamenii din întreaga lume;
– ODD 13 Acțiune pentru climă: pădurile protejează de impactul furtunilor și al inundațiilor, protejând sănătatea și siguranța oamenilor în timpul evenimentelor meteorologice extreme; Timp de secole, pădurile au acționat ca plase naturale de siguranță socio-economică în vremuri de criză; pădurile gestionate și protejate în mod durabil înseamnă sănătate și siguranță mai bună pentru toți.
5. Pădurile trebuie protejate
Nenumăratele beneficii ale pădurilor sunt binecunoscute, deși, de multe ori, nu li se oferă protecția pe care o merită: incendiile, pagubele provocate de insecte și defrișările au afectat și distrus până la 150 de milioane de hectare de pădure în perioada 2012-2022, mai mult decât suprafața unor țări, precum Ciad sau Peru. Numai producția de produse agricole, inclusiv ulei de palmier, carne de vită, soia, cherestea și celuloză, este responsabilă pentru 70% din defrișările tropicale.
Multe guverne au adoptat politici favorabile pădurilor, iar altele și-au sporit investițiile în păduri și copaci: agențiile ONU valorifică parteneriate cu părțile interesate, locale și globale, pentru a proteja mai bine pădurile, pornind de la plantarea a trei milioane de copaci în Peru, până la împuternicirea tinerelor femei să lucreze ca gardieni comunitari pentru a proteja împotriva traficului ilegal de animale din păduri în Indonezia.
Înființat în 2008, UN-REDD este un parteneriat emblematic al Națiunilor Unite pentru cunoștințe și consiliere privind pădurile și clima, sprijinind 65 de țări partenere. Bazându-se pe expertiza Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), inițiativa a permis țărilor membre să reducă emisiile de noxe la niveluri echivalente cu bioxidul de carbon produs de 150 de milioane de mașini, care circulă pe șosele timp de un an, permițând astfel obținerea de mult mai mult aer proaspăt.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
IOAN VASIU: Câți ani au trecut de când lucrezi la Radio Timișoara?
CRISTINA IOVI: În toamna 2023 se împlinesc 29 de ani.
I.V.: De ce ai ce ai ales radioul și nu televiziunea sau presa scrisă?
C.I.: Findcă am o imaginație bogată și pentru că este incitant. Multe lucruri pe care le-am văzut m-au dezamăgit. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată cu cele pe care le-a creat imaginația mea. Încă de copil, când citeam o carte îmi cream propria imagine despre personaje, peisaj, acțiune sau decor și continuu să o fac și acum. Așa că toate filmele pe care le-am văzut și care aveau la bază cărțile citite m-au dezamăgit. Mai cred că un jurnalist de radio, la fel ca un ascultător, este mai creativ. Pentru că nu ai suport video, ca jurnalist trebuie să ai capacitatea de a-i face pe oameni să „vadă” informația cu ochii minții, în timp real. Involuntar, ascultătorul își imaginează povestea pe care i-o spui. Uneori, o și analizează și acest lucru înseamnă că tu, ca jurnalist, ți-ai îndeplinit misiunea.
Și mai e și misterul din spatele „cutiuței”. Nu știu câtă lume își pune această problemă, dar mie mi s-a părut întotdeauna fascinant. E ca la teatru, nu știi ce se întâmplă în culise, vezi doar scena, dar nu și efortul și povestea, uneori dramatică, ce se ascunde în spatele cortinei.
Presă scrisă nu mi-am pus niciodată problema să fac.
I.V.: Se spune pe drept cuvânt că meseria se învață, dar se mai și „fură”. De la care colegi mai vârstnici și mai experimentați ai reușit să „furi” unele taine ale radioului?
C.I.: Radioul nu îl poți învăța la școală. Trebuie să intri într-o redacție, într-o cabină de emisie ca să înțelegi despre ce este vorba. Da, la școală înveți unele elemente de bază, dar nu pe toate. Și acest lucru l-am constatat nu doar în cazul meu, ci în cazul tuturor studenților care au făcut practică la noi, la Radio Timișoara. Unii dintre ei au rămas – Silvana Andreaș, Florin Galescu, Darius Medelean. Alții, s-au orientat spre televiziune sau spre presa scrisă. Când am ajuns la radio, credeam că știm. În realitate, nu știam mai nimic nici despre redactarea efectivă a unei știri, cu atât mai puțin despre fonotecat sau suprapus, despre respirație, intonație, dicție sau ritm. Așa că am fost „adoptați” de cei care aveau experiență. Nu erau profesori, te lăsau să stai pe lângă ei să vezi ce și cum, adică să „furi” meserie și doar de tine depindea dacă înveți sau nu. De multe ori, se întâmpla să înveți pe calea cea mai grea, când ți se respingea materialul pentru că ai ratat esențialul. Când am ajuns în radio, am avut noroc să întâlnesc oameni dispuși să ma ajute și nu ar fi corect din partea mea să spun că au fost doar câțiva ziariști care m-au învățat meserie. A fost un efort colectiv, dar i-aș aminti pe Nicolae Pârvu, Teodora Idvorean, Mihai Anghel, Mihai Junea…
I.V.: Mai poate fi considerată presa a patra putere în stat?
C.I.: Eu cred că da. Presa poate schimba lucrurile în societate, a făcut-o în nenumărate rânduri și continuă să o facă. Presa poate pune presiune pe factorii decidenți și să îi determine să acționeze corect, să își revizuiască atitudinea față de populație, pentru că are un rol intermediar între oameni și cei care ne conduc. Dar numai dacă sunt respectate normele deontologice.
I.V.: Ai regretat vreodată pentru că ai ales jurnalismul și nu o altă meserie?
C.I. : Niciodată. Jurnalismul mi-a oferit oportunități, experiențe și satisfacții pe care puțini oameni le-au trăit și pe care nicio altă meserie nu ți le asigură.
I.V.: Ce alte hobby-uri ai pe lângă jurnalism?
C.I.: – Călătoriile, cu cât mai îndepărtate de casă și în țări mai puțin cunoscute din punct de vedere turistic, cu atât mai bine. Îmi place mult să citesc, am spus deja, îmi place mult să șofez și ador animalele, mai puțin rozătoarele.
I.V.: Te las pe tine să cauți cuvintele potrivite pentru încheierea acestui scurt interviu…
C.I. : Presa este instrumentul care poate schimba lumea, dar trebuie făcută cu bună-credință.
Şcoala Gimnazială „Constantin Daicoviciu” Beriu – după cum ne spunea prof. Silvia Onescu, în calitatea sa de director – este unitatea coordonatoare din comună. Ea cuprinde învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ gimnazial și învăţământ gimnazial „A doua şansă” (ciclu inferior al liceului), având în subordine și celelalte şcoli din satele aparținătoare comunei: Grădiniţa cu Program Normal Căstău (preșcolar); Școala Primară Sibișelul-Vechi (preșcolar, primar) și Grădiniţa cu Program Normal Orăştioara de Jos (preșcolar).
Pentru anul școlar 2022 – 2023 am avut un efectiv de 310 elevi/ preșcolari cuprinși în 17 clase/ grupe. La desfășurarea corespunzătoare a procesului instructiv-educativ își aduc contribuția cadrele didactice din școală care au înțeles că pentru învățământul rural atât conținutul programelor, cât și experiențele de viață se învață din clasă. Avem un colectiv de cadre didactice bine închegat, pregătit, care cu multă seriozitate îşi asumă responsabilităţile, cu interes pentru autoperfecţionare.
În școlile noastre există condiţii optime de desfăşurare a procesului instructiv-educativ la cele mai înalte standarde: săli de clasă renovate şi dotate cu mobilier modular, încălzire centrală, apă caldă, grupuri sanitare în interior, acces la rețeaua de canalizare, laboratoare de fizică-chimie, informatică, sală de sport, precum și echipamente IT necesare procesului de predare.
La nivelul școlii desfășurăm programul „A doua șansă” (ciclul inferior al liceului) ȋn parteneriat cu Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” Geoagiu – calificarea silviculturӑ, dând posibilitatea adulţilor să-şi continue studiile.
Odatӑ cu trecerea clasei pregӑtitoare la ciclul primar, am reorganizat la școala de centru ȋnvӑțӑmântul primar cu cinci clase simple, eliminând învăţământul simultan şi reducând decalajul dintre mediul urban şi mediul rural.
În ceea ce privește rezultatele la examenul de Evaluare Naționalӑ, am ocupat în fiecare an școlar primele poziții ȋn ierarhia pe județ, în cei mai mulți ani având procent de 100%, rezultate obţinute prin muncă, seriozitate şi un program riguros de pregătire.
În luna martie a acestui an am fost gazda desfӑșurӑrii activității cercului pegagogic învățători, la nivel de zonă. Elevii noștri au participat la diverse olimpiade școlare, faze locale, județene și naționale. Merită subliniat faptul că la Olimpiada Națională de Religie – Cultul Penticostal, au participat 3 eleve: Costîn Emanuela și Sicoe Iudita din clasa a VIII-a, respectiv Sicoe Marta din clasa a V a, care a obținut locul I la faza națională a acestei olimpiade. De asemenea, tot eleva Sicoe Marta a obținut premiul I la nivel județean la Olimpiada pentru elevii din mediul rural „Universul cunoașterii prin lectură”, urmând să participle la faza națională a acestei olimpiade.
Am implementat unele proiecte europene care ne-au adus fonduri pentru şcoală: „Programul Național Școală după Școală” (2021-2022), „Prevenirea abandonului școlar, reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea ratei de tranziție de la învățământul gimnazial la învățământul liceal” (2022-2025), „Elevi implicați, dascăli performanți”- pentru învățământul „A doua șansă” (2021-2023).
Avem o bună colaborare, bazată pe respect şi încredere, cu reprezentanţii comunităţii locale: Primărie, Consiliul Local, Biserică, Poliţie, Bibliotecă și, nu ȋn ultimul rând, cu pӑrinții elevilor noștri, precum și cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara.
Împreună cu Primăria suntem în perioada de implementare a unui proiect finanțat din fonduri europene, pentru înfiinţarea „After School” (2 grupe), care sperăm să se finalizeze în cel mai scurt timp şi un proiect pentru o grădiniţă cu program prelungit, proiecte care cu siguranțӑ vor avea un impact pozitiv asupra rezultatelor elevilor.
Pentru a îmbunătăți relațiile dintre ei, elevii și profesorii de la Școala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu” Beriu planifică să desfășoare diverse activități extrașcolare. Elevii participă cu entuziasm întotdeauna, reușind astfel să-și dezvolte capacitățile de muncă în echipă, să-și formeze diverse atitudini responsabile, să crească interesul pentru școală prin abordare inter și transdisciplinară.
Analizând propunerile de activități venite din partea elevilor se constată preferința acestora pentru activități desfășurate în afara spațiului școlar, în lipsa presiunii unui clopoțel, a tablei, a testului ce va urma: vizite de studiu, excursii tematice, ateliere, întreceri sportive, activități de voluntariat, protecția mediului, acțiuni civice.
Astfel, anul școlar 2022-2023 le-a oferit elevilor încă o săptămână de activități preferate de ei, numită ,,Săptămâna verde”. Școala din Beriu cu grădinițele și structurile aparținătoare ei au desfășurat multe activități interesante și inovative în ,,Săptămâna verde” și ,,Școala altfel”: au vizionat documentare, au plantat flori, au făcut vizite la diverse locuri (la Primăria și Biblioteca Beriu, la Dacic Horses, la Moara lui Antone, la Costești), au realizat activități de reciclare, au participat la concursuri și excursii.
Printre activități le precizăm pe cele care au avut un impact pozitiv mai mare asupra elevilor, cum e parteneriatul cu Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” Geoagiu prin proiectul „Educație despre biodiverisitate în spații urbane”, elevii implicându-se în analiza și conservarea biodiversității locale prin construirea de spații verzi la nivelul școlii. În „Săptămâna verde” elevii noștri au fost în vizită la partenerii noștri și au vizitat serele, laboratoarele unde au avut ocazia să vadă cum se cresc plantele, cum se cultivă, cum se consultă animalele.
Printr-un parteneriat cu Poliția, elevii au fost înștiințați despre regulile de circulație, modalități de comportament în trafic ca pietoni sau participanți pe bicicletă, au vorbit despre bullying și au căutat soluții de prevenire a acestuia în școală. S-au prezentat filmulețe despre siguranța pe internet și au purtat discuții în acest sens.
Au fost foarte încântați de vizitele în natură, la Costești au desfășurat activități sportive și concursuri cu elevii Școlii Gimnaziale ,,Hadrian Daicoviciu” Orăștioara de Sus. La Dacic Horses au aflat cum se echipează calul pentru o plimbare, cum sunt îngrijiți și ce activități se desfășoară în cadrul acestei tabere.
La Moara lui Antone au aflat istoricul acesteia, au văzut cum funcționează, au fost foarte încântați să afle informații noi și să vadă în realitate niște lucruri.
Parteneriatul educațional școală – familie – comunitate apare ca o necesitate în dezvoltarea copilului, iar activitatea nonformală, în forma ei de activitate extracurriculară, este un bun prilej de dezvoltare a relațiilor de colaborare între familie, școală și comunitate. O școală eficientă este partenera elevului, valorizând respectarea identității sale cu familia, recunoscând importanța acesteia și căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societății, pe care le identifică, le implică și le folosește activ. În societatea contemporană, datorită schimbărilor rapide care se produc în toate domeniile vieţii sociale, accentul se pune nu atât pe informațiile deținute, cât mai ales pe utilizarea acestora în diferite situații și contexte noi de viață.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
O zi plină de bucurie, 17 iunie 2023, de la ora 10.30 – 12.00 , o zi în care a avut loc un moment poetic și coral cu mesaj creștin la ”Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj și de la ora 17.00-19.00 evenimentul ”Împreună” a continuat la Universitatea Europeană Drăgan unde au avut loc expuneri culturale și artistice românești împreună cu cele ale etniilor bănățene, prin cântec, joc și poezie. Felicit familia Teca, pentru realizarea acestui eveniment de suflet, îi felicit pentru dăruirea lor în vederea culturii și iubirea care o poartă în ființa lor pentru Mihai Eminescu, marele nostru poet, puțini români mai fac asemenea evenimente în ziua de astăzi cu suflet și din suflet. Invitat special: Mezzosoprana AURA TWAROWSKA, la pian: Alexandru Reisz. Organizatorii acestui eveniment excepțional au fost: Ion Teca, Nicolae Toma, Henrieta Szabo, Constantin Tufan Stan, Pr. Cristian Cerbu, Alina Bogoevici, Sergiu Boian, Monica Cerbu, Andreea Mădăraș, Livia Vodă, Simona Berghin, Nicola Damaris, Tilore Kortner, Dumitru Răduțiu, Mia Rogobete, Frida Bacău. PARTENERI: Protopopiatul Ortodox Lugoj, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Universitatea Europeană Drăgan, Biblioteca Municipală, Clubul Copiilor-Lugoj, Școala Gimnazială Nr.2, Școala Gimnazială Nr.3, Școala Gimnazială ”Anișoara Odeanu”, Școala Gimnazială ”Eftimie Murgu”, Școala Gimnazială de Muzică ”Filaret Barbu”, Școala Gimnazială Nr. 12 Măguri, Liceul Tehnologic ”Valeriu Braniște”, Corul Bisericii Învierea Domnului, Ansamblul Folcloric ”Susăneanța”, Asociația Culturală ”Tibiscus”- Uzdin/Serbia, ”Ana Lugojana”- Company, Ardelean Company, Cofetăria Sas, S.C.ASEXPRESS S.R.L. COLABORATORI: Nicolae Silade, Remus Giorgioni, Ion Oprișor, Adriana Weimer, Vasiliu Alexandru, Loredana Lupescu, Gheorghe Busuioc, Vasile Gondoci, Ionel Panait, Mihai Ursulescu, Dumitru Buțoi, Monica Condean, Mariana Pândaru, Dumitru Cristănuș, Petru Panduru, Casian Bucovan, Aurel Muntoiu, Ela Iakab, Vasile Barbu, Ioan Petruescu, Mirela Cocheci, Gabriela Hlușcu, Oltea Blaga, Maria Rogobete, Mariana Liuba, Luca Iovan, Danci Marius, Ișvan Flavian, Andrada Buzducea, Micșa Vanesa, Cucec Diandra, Ioan Cerbu, Nicolae Brânzei, Patricia Kosztner, Daria Micula. A fost o zi în care Mihai Eminescu a cântat, a dansat și a recitat poezii cu noi, cu toți cei care au participat la acest eveniment extraordinar, au fost clipe în care ne-am curățat sufletul și l-am umplut cu dragoste de viață, a fost bucurie și speranță. Domnul Teca a avut o surpriză la începutul evenimentului de la Universitatea Drăgan, acesta a primit un tablou pictat de Carmen Rogobete, 6 ani, elevă a Școlii Generale Nr. 2 Lugoj, pictura reprezentând tricolorul țării noastre. ”Trăiască nația”, a spus Carmen Rogobete tare la microfon atunci când i-a oferit tabloul domnului Ioan T., iar domnul Teca, un patriot adevărat și iubitor de cultură, a spus: ”Sus cu dânsa” și cu respect i-a mulțumit fetiței. MIHAI EMINESCU – ”STÂLPUL UNEI NAȚIUNI” Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut fericirea, eu și generația mea, să creștem respectând valorile pure, românești, mă rog ca toate aceste valori să fie apreciate și de noile generații, având în vedere ce vremuri trăim. Eminescu este cartea de identitate a poporului român. Este atât de mare Mihai Eminescu, iar noi suntem atât de mici, o comemorare de asemenea importanță, un asemenea eveniment trebuie să fie marcat în fiecare an de români, îl felicit pe domnul Teca și îi felicit pe toți care au contribuit la realizarea acestui eveniment, dar și pe participanți, nașterea și moartea marelui poet trebuie să fie marcate de întreaga suflare românească. Nu trebuie să mai acceptăm să vină tot felul de oameni care să vorbească urât despre Eminescu, că ar fi antisemit, că este scheletul nostru din dulap, astea sunt vorbele lui Patapievici, că Eminescu este cel mai mare poet al secolului XIX, nu fraților, Eminescu este cel mai mare poet al tuturor timpurilor, este considerat și cel mai mare jurnalist, Mihai Eminescu a fost un geniu și așa rămâne pentru totdeauna. Nu a existat vreodată ca să nu se vorbească în școli despre 15 ianuarie și despre 15 iunie, asta trebuie să se întâmple și astăzi, Eminescu este eroul națiunii noastre, acum, mai mult ca oricând avem nevoie de Mihai Eminescu, au trecut 173 de ani de la nașterea și 134 de ani de la moartea poetului și noi nu am mai avut un asemenea geniu, să ne bucurăm că ni l-a dat Dumnezeu pe Eminescu, el este un mare dar pentru poporul român, din păcate a trait numai 39 de ani, iar eu mă întreb oare ce patrimoniu ne-ar fi lăsat Eminescu dacă trăia mai mult? Marele poet a făcut atâtea pentru noi, dar ce facem noi pentru el? Ar trebui să fie dezgropat, să-I fie oasele unse cu mir și puse în Catedrala Neamului, pentru că Eminescu a fost primul român care a vorbit despre Catedrala Mântuirii Neamului, era visul lui, și de aceea spun că poetul merită un pelerinaj prin toată România. În ziua înmormântării lui Mihai Eminescu ploua, poetul a fost băgat în groapa cu nămol, sicriul a fost lăsat în nămol, oare nu ar merita și el prețuirea noastră, dragi români, Eminescu ne-a lăsat o moștenire. Toate țările au grijă de geniile lor, de ce nu avem și noi grijă de oasele lui Eminescu, contemporanii să aibă acces mai ușor la Eminescu, să fie un car mortuar care să parcurgă toată România, de ce nu se face așa ceva? Eu cred că Eminescu merită tot respectul și considerația noastră, datorită lui suntem astăzi poate mai romantici, mai iubitori, mai sensibili, mai inspirați și plini de fantezie, datorită operei sale atât de vastă și apreciată atât pe plan national, cât și pe plan internațional, este considerat unul dintre puținii poeți universali. Trăirile mele, surâsul și curajul, sentimentele, dorința, speranța, toate au fost hrănite cu versurile marelui poet, până și natura mi-a oferit un tablou pe drumul vieții în care trecutul, prezentul și viitorul trăiesc o poveste de dragoste, Eminescu a rămas în sufletul meu un sâmbure al iubirii care este sădit în fiecare anotimp și din care răsare cea mai frumoasă floare cu cel mai puternic parfum. Astăzi, cred că și datorită marelui poet Mihai Eminescu, spun clipei că o iubesc și mai ales spun vieții că sunt îndrăgostită de ea, iar pe Dumnezeu îl rog să aibă grijă de sufletul marelui poet.
Răsai asupra mea – Mihai Eminescu
Răsai asupra mea, lumină lină, Ca-n visul meu ceresc d-odinioară; O, maică sfântă, pururea fecioară, În noaptea gândurilor mele vină.
Speranța mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu e un noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare-asupra mea coboară.
Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n-am tărie.
Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința Și reapari din cerul tău de stele; Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!
Forumul Național Cultural „Brâncoveniana” de la Potlogi ajunge, anul acesta, la a IV-a ediție. Evenimentul va avea loc pe 13 august 2023, începând cu ora 11:00, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscop al Târgoviștei și Exarh Patriarhal.
În cadrul forumului se desfășoară concursul de poezie creștină și patriotică „Sub Crucea Sfântului Martir C. Brâncoveanu”, la care pot participa poeți ce nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Participanții pot trimite creațiile poetice pe adresa de e-mail biblioth@gmail.com , până pe 15 iulie 2023, atașând acestora și CV-ul care să cuprindă nume și prenume, data nașterii, localitatea de reședință, adresa de e-mail și numărul de telefon.
Juriul concursului este format din personalități literare consacrate și din membri ai Uniunii Scriitorilor din România: George Coandă (președinte onorific al forumului), Vilia Banța (președinte al juriului), George D. Piteș, Marian Ilie, Florentina Chifu, Voicu Constantin, Claudiu Dumitrache (secretar al forumului și juriului).
Premiile concursului de poezie creștină și patriotică „Sub Crucea Sfântului Martir C. Brâncoveanu” se vor acorda după cum urmează: Marele Trofeu Brâncoveniana 2023; Premiile I, II și III; mențiuni și premii speciale acordate de organizatori și parteneri, precum și premii din partea revistelor „Regal Literar”, „Litere”, „Climate Literare”, „Timpul”, „Arena Literară”, „Eroica” etc.
Laureaților primelor patru premii li se vor publica câte un volum de poezie (a câte 50 de exemplare) la editura Bibliotheca, în perioada septembrie 2023 – august 2024.
Totodată, evenimentul integrează comunicări științifice, momente artistice și intervenții din partea oficialităților (ÎPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, și acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române).
Forumul Național Cultural „Brâncoveniana”, prezentat de Myosotis Media Group, este inițiat de Cenaclul Cultural-Literar „George Coandă” Potlogi (președinte Valentina Vasile) și Societatea Scriitorilor Târgovișteni, sub auspiciile Consiliului Județean Dâmbovița, Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”, Consiliului și Primăriei Potlogi, în parteneriat cu Arhiepiscopia Târgoviștei, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, revista „Regal Literar”, Cultul Eroilor „Regina Maria” (filiala „Mihai Viteazul” Dâmbovița) și Euro Education Federation.
Toate edițiile evenimentului sunt prezentate în antologii anuale, publicate la Editura Bibliotheca de către Valentina Vasile și George Coandă.
În unicitatea peisajului luminat de un strălucitor soare de vară, am descins, cu tânărul avocat Cosmin Panduru şi frumoasa lui soţie Nicoleta Panduru, la Dumbrăviţa de Timiş o comună periurbană cu căsuţe bănăţene curate şi înşirate în ordine de o parte şi de alta a drumului principal, ce se caracterizează prin baroc austriac, care parcă surâd de bucurie, reprezintă o frumoasă icoană pe meleagurile noastre şi care redau frumuseţea sufletului celor care trăiesc în ele. Am întâlnit aici tărâmul magic al satului, dătător de energie, tărâm genezic, cu imagine edenică, un loc în care veşnicia dăinuie. Iar suprema înflorire a acestor locuri se regăseşte în inimile locuitorilor şi în felul lor de a fi. La Dumbrăviţa, un templu al naturii, care face parte din paradisul românesc, este impresionant cum o mână de oameni entuziaşti pot să realizeze atât de mult: edilitar-gospodăresc, educaţional şi cultural, pentru schimbarea imaginii regiunii de vest şi a întregii Românii în lume. Această minune Dumnezeiască arată că aleşii comunităţii, primarul Geza Szilagyi, viceprimarul Victor Malac şi consilierii, sunt slujitori ai locuitorilor după model cristic, ei fiind primii ( primari ) şi nu dictatori-terorişti cu statut de primate cum se întâmplă în multe localităţi. Pentru a cunoaşte şi simţi aceste realizări trebuie sa te duci să vezi. Acest miracol al zilelor noastre, Dumbrăviţa de Timiş, în ziua de 12 iunie 2010, a fost capitala poeziei internaţionale, capitala promovării toleranţei şi dialogului prin cultură. Aici şi acum s-a desfăşurat a doua ediţie a simpozionului Eminescu – Petofi sub auspiciile Primăriei, al Consiliului local, al Şcolii şi Ligiii scriitorilor din România – Filiala Banat şi având ca principalii organizatori familia Sperlea. Manifestare de amploare, cu invitaţi dinn toată ţara, la care participă români şi maghiari-locuitori ai comunei, cadre didactice şi elevi. Simpozionul începe încă din primele ore ale dimineţii, din 12 iunie 2010, cu întâlnirea de pe platoul busturilor. În faţa unei numeroase asistenţe organizatorii depun coroane de flori la busturile poeţilor Mihai Eminescu şi Sandor Petofi, iar după oficierea slujbei de Tedeum de către cunoscutul preot Ioan Brânzei, viceprimarul Victor Malac rosteşte cuvântul de bun venit deschizând lucrările manifestării. Prof. dr. Gheorghe Luchescu, unul din organizatori şi moderatorul simpozionului, vorbeşte despre eveniment asumându-şi rolul de mărturisitor, asemeni apostolilor, uluitor de simplu în expresie pentru a deveni credibil în faţa participanţilor. Corul comunei a interpretat melodii în româneşte şi maghiară, pe versurile celor doi poeţi ca şi solista Livia Ilcău încântând ascultătorii. De asemenea s-au recitat versuri ale poeţilor omagiaţi, cât şi creaţii proprii. A impresionat poeta Mariana Sperlea, o adevărată „pâine a luminii”, care a convins auditoriul că pe câmpia sufletului ei răsare roşu, galben şi albastru-simbol al existenţei noastre în Eminescu-identitatea neamului. Poemele ei unice sunt puternice, subtile, pline de filozofie şi subînţelesuri, cu esenţa veşniciei în ele. În continuare a fost vizitată expoziţia de carte, cărţi poştale, medalii, numismatică, insigne şi tablouri cu temă eminesciană a distinsului eminescolog prof. dr. Ion Iliescu, o expoziţie de carte Petofi, a aceluiaşi creator, apoi expoziţia de pictură a tinerelor talente ale cercului de pictură din Şcoala Dumbrăviţa, coordonat de artistul plastic Mariana Sperlea, care şi-a expus şi propriile creaţii. A urmat o sesiune de comunicări la care au participat profesori, filologi, istorici şi oameni de cultură, elevii şcolii cu profesorii lor. Acest soi de oameni deosebiţi, aceste fiinţe însemnate de propria lor conştiinţă, această sare a pământului, autori mesianici, ambasadori ai culturii româneşti şi intelectuali de marcă, au dezvăluit sentimentele lor de preţuire şi admiraţie pentru genialul poet. Prof. dr. Gheorghe Luchescu, o floare, o voce pentru românism şi Sfânta Tradiţie, un arhanghel în spaţiul liric al Banatului şi a întregii ţări, un Lot al namului, a condus lucrările simpozionului cu gingăşie, discreţie, sinceritate şi putere de pătrundere în lumea fascinantă a lui Eminescu, cu sete de absolut, arătând că este un model de caldă aristocraţie a spiritului. Despre luminătoarele fapte de cultură şi despre genialele cărţi ale lui Eminescu au vorbit: Doamna Doina Drăgan-preşedinta Liga scriitorilor din România – filiala Banat Alexandru Constantin Strungă a prezentat lucrarea „Ideii curiculare în publicistica eminesciană” Mariana Strungă a prezentat lucrarea „Gânduri despre poetul nepereche” Tamara Icoban Beldean a vorbit despre „Misiunea cosmică a poeziei eminesciene” Mariana Pop a prezentat lucrarea „Idealul erotic eminescian” Pavel Panduru a vorbit despre satul românesc din perspectiva filozofiei lui Eminescu Mariana Sperlea a vorbit despre „Sursele germane a creaţiei eminesciene” şi a recitat câteva poezii închinate poetului. Domnia sa s-a distins prin sinceritatea versului, sensibilitatea, gingăşia şi puterea de convingere al cărei mesaj a ajuns repede şi uşor la sufletul auditoriului. Valoroasa şi cunoscuta solistă Livia Ilcău a vorbit despre „Muzicalitatea poeziei lui Eminescu” şi a cântat romanţa „Sara pe deal” Prof. dr. Dumitru Mnerie a vorbit despre „Relaţia Eminescu-Slavici” arătând că astăzi cultura românească n-a fost scoasă la taraba europeană în condiţiile în care sărăcia este ajutată să mai crească cu 25%. Cultura trebuie să fie învăţătură pentru copiii de astăzi. Poeţii Vlad Cernea Jerca şi Traian Pintilie au recitat poezii închinate lui Eminescu. Pe durata desfăşurării simpozionului a cântat dumnezeieşte folkistul Victor Georoceanu. Au mai participat profesorul Mircea Otescu, Vasile Brad, scriitoarea Mariana Gurza, suflet încântător de poet, reprezentând spiritul silvestrian cu merite evidente în lupta pentru neuitarea de neam şi crearea imaginii României celei tainice. Prozatorul Armand Sperlea şi Constantin Sperlea, unul din principalii organizatori. Întâlnirea în duh de la Dumbrăviţa a fost o acţiune culturală de amploare şi de mare succes, a fost o lecţie pentru Om în încercarea de a regăsi fiinţa umano-divină. Participanţii au mărturisit din tot sufletul şi din tot cugetul lor dragostea pentru Eminescu şi poporul român. Fiecare lucrare a fost o amplă simfonie creatoare a vrajei unei lumi a iubirii şi cântecului. S-a subliniat că în efigia lui Eminescu găsim mesajul viu al limbii, al culturii şi al artei româneşti, ca la strămoşi, fiind un altar de închinăciune şi contemplaţie spirituală. Eminescu – măreaţă potriveală a filonului băştinaş cu harul divin, a trăit cu un fanatism al existenţei prin fapte pentru mai binele celorlalţi. A fost un martir pentru dreptate ca şi Sf. Ioan Botezătorul. Simpozionzul a fost o liturghie cosmică despre trinitatea la români: Neam – Limbă – Credinţă, evidenţiindu-se crezul genialului poet că Biserica este maica poporului român şi că poezia lui este o dovadă orfică a esenţelor omeneşti în sublimitatea lor. Prin discurs şi cântec s-a realizat o armonie universală, un reper de identitate românească pentru „cea mai desăvârşită opera de artă a naturii -Omul” din spaţiul mioritic. La fiecare cuvânt rostit de vorbitori s-a simţit efortul de smerenie în a exprima adevăruri grave şi ultime din creaţia marelui poet, trăitor al actului cultural întru astral. Manifestarea s-a desfăşurat într-o atmosferă elevată şi distinsă, în care simţeai că poezia şi muzica te poate face mai bun. Au fost înmânate diplome de excelenţă tuturor participanţilor, din partea organizatorilor. Lucrările simpozionului s-au încheiat cu o bogată masă oferită de organizatori la cantina Bisericii Catolice, unde şi când s-au recitat versuri ale celor doi poeţi şi au cântat artişti de marcă ca soprana Viorica Pop Ivan, Livia Ilcău, Victor Georoceanu şi alţii. Muzica lor asemănându-se cu a îngerilor, a fost o simfonie a lumii întregi. Sufletul numeroşilor participanţi s-a contopit cu cântecul şi cu poezia ca florile primăverii cu verdele naturii. Aici, muzica şi poezia a fost arta care a satisfăcut starea existenţială a participanţilor. Am văzut aici apoteoze ale frumuseţii, dar şi ale credinţei, dragostei şi speranţei. S-a simţit că admiraţia noastră faţă de poet a atins cote ameţitor de înalte. La Dumbrăviţa s-a dovedit o putere de excepţie în strădania participanţilor de a spune nespusul care zace în noi. Astfel a reieşit că la iubitorii lui Eminescu este o metafizică împotriva răului, împotriva iubitorilor de arginţi şi a trădătorilor de tot felul, chiar şi de neam. Erudiţia vorbitorilor a transferat ascultătorilor o stare de spirit, entuziasmând întreaga asistenţă. Fiind invitat la acest eveniment cultural de excepţie, sunt încântat că am putut să particip. Am avut impresia că florile la Dumbrăviţa strălucesc şi luminează şi parcă sunt mai vii decât oriunde, la acest început de vară, răspândind efluvii îmbălsămate de mirosuri. Mediul special în care s-a desfăşurat întâlnirea multiculturală, florile de pe marginea drumului, locurile unice, oamenii întâlniţi, programele muzicale susţinute de artişti consacraţi, au dat un specific aparte, arătând unicitatea acţiunii. A arătat că satul Dumbrăviţa a fost centrul universului, oază de lumină şi spiritualitate cu un sentiment eroic al trăirii prin cultură. Adresăm laude şi felicitări gazdelor şi tuturor celor implicaţi, pentru efortul depus de a organiza, în momentul de faţă, o asemenea manifestare, unică în felul ei, pentru menţinerea făcliei aprinse a culturii şi identităţii noastre.
UZPR CARAS SEVERIN 