Era o zi de primăvară a lui 2023, o zi răzvrătită pe toate anotimpurile, căldura se certa cu frigul de dimineață până seara, ploile serveau picături de apă razelor de soare, mă simțeam ca un pui de găină care trebuia să își ia viața în piept și să respire tot aerul de pe întreg pământul, să lase în urmă coaja de ou de Lugoj și să zburde pe câmpiile umede ale orașului Timișoara. Am stat de vorbă câteva minute cu dimineața sorbind din cafeaua elixirul tinereții mele și al gustului și un gând copil mi-a strigat în urechi să plec spre muzeul „IONUȚ” din Timișoara, fiind invitată de mai multe ori de prietenul meu, judecătorul Ion Ionescu. Și am plecat spre minunatul oraș de pe Bega. M-am întâlnit cu domnul Ionescu în fața operei, mă aștepta cu zâmbetul său cald și m-a invitat la o cafea în barul plin de vorbe de la subsolul Operei. Doamne, câtă viață era în jurul nostru!!! După o oră de savurat atmosfera acelei încăperi cu mult elan am pornit spre vestitul muzeu „IONUȚ”.

Vorbim adesea despre oameni adevărați, români care au trecut prin vremuri grele, dar care nu s-au dat bătuți niciodată, dimpotrivă, au luptat pentru o viață mai bună, pentru libertatea de mișcare și expresie, oameni care au înțeles că nu poți să trăiești frumos și curat în țara ta dacă nu simți cu adevărat iubirea pentru pământul pe care calci și din care te hrănești, iubirea pentru dreptate și libertate, respectul pentru strămoșii noștri, pentru adevăr și credință, un astfel de om am descoperit în persoana domnului ziarist Ionescu, un muritor care și-a luat rolul în serios de om demn și care pe parcursul vieții a construit în lumea culturală un adevărat pasaj care ajută trecerea de la trecut la viitor.

Citeam bucuria pe fața domnului judecător Ionescu în clipa în care am pășit în Muzeul format din mai multe încăperi.

Am început cu începutul, mai bine zis din curtea clădirii muzeului „IONUȚ”, de fapt curtea casei, o casă care mi-a părut prietenoasă din prima secundă.

Aveam în fața mea un om cu un dar către viitor și creație autentică, o ființă care îmi spunea că arta este o armă a poporului român, cultura reprezintă o formă de iubire pe care trebuie să o păstrăm și să o hrănim cu riscuri enorme, cu muncă și răbdare, cunoaștere, învățătură, toate acestea existau în depozitarea, conservarea tuturor bunurilor și valorilor de importanță istorică, documentară spre a fi cunoscute unui grup restrâns de persoane ( familie) și chiar publicului.

Aveam în fața mea un adevărat colecționar, iubitor de vechi și nou, un român inspirat de viață care a ajuns negreșit la o creștere culturală, la această formă de rezistență care ne trage de mânecă în fiecare zi și ne spune că identitatea noastră trebuie hrănită în fiecare zi cu pachetul ce conține istoria, originea, credința și cultura, de aceea muzeul „IONUȚ” are funcția de a reașeza în conștiința oamenilor trecutul cu bogățiile sale materiale și spirituale spre cunoaștere, el fiind purtător al tradițiilor noastre strămoșești.

M-a impresionat acest locaș și mi-a produs satisfacție, relaxare, liniște sufletească, meditație, pace, bună dispoziție, toate exponatele din muzeu fac parte din viața lui, el oferă lumii ceva, este demn de laudă și de apreciat, aceste lucruri pur și simplu ne înnobilează.

Muzeul este alcătuit din punct de vedere constructiv din parter și un etaj. La parterul muzeului se află expuse exponate după cum urmează: obiecte foarte vechi: aparate de călcat haine, pive, mașini de cusut, mașini de dactilografiat, mașină de tors lână, jug de boi, undițe de pescuit, binoclu, diafilm, diapozitiv, fuse de tors, sucitoare, copane pentru aluat, oglinzi, aparate telefonice, mașină de tuns, râșniță, fântână din lemn, etc.

Obiecte, bunuri electrice, radiouri, radiouri, TV, uscătoare de păr, radiocasetofon, magnetofon, aparate foto, aparate de bărbierit, aparate de epilat pentru femei, fierbător de cafea, lanterne, diverse, etc.

Obiecte din bronz, cupru, alamă ( statuete, diverse figurine animale, alte figurine, vaze, monede, etc.), colecție de pipe (fumat), colecție de pietre deosebite (comorile pământului), colecție de insecte ( insectar).

Obiecte muzicale suflătoare, trompetă din armată (goarnă), trompetă de vânătoare, megafon, fluiere, muzicuță, nai, etc.

Diferite arme de luptă (vechi și moderne), colecție de brelocuri, colecție de ceasuri, trofee de animale (corn de bovină, căprioară sălbatică), colecție de păpuși (port popular), diferite ștergare, fețe de masă din diferite zone ale țării.

Vase de țuică cu pahare din lemn, diverse gablonțuri, hărți geografice vechi și moderne, colecție de bastoane (cârje), harnașamente cai, car cu boi, căruță cu cai, car de luptă din lemn și din bronz, balanță din bronz, cântar, catapultă, mini tun, lampă de petrol, felinare, coșuri de lemn, roată de lemn (simbol al carului), cart de lemn pentru oi și vaci, diferite vaze de lemn sculptate și alte exponate.

Etajul I adăpostește: costume, port popular din diferite zone ale țării (Banat, Bihor, Oltenia, Bucovina, etc), costume populare ale diferitelor popoare ( Austria, Germania, Ungaria, Macedonia, etc), costum vânătoresc, robă judecătorească, costum „Moș Crăciun”, costum Karate.

Colecție de păpuși (port popular din diferite zone ale țării), ștergare, fețe de masă (măsaie) din diferite zone ale țării ( Banat, Bihor, Sibiu, etc.

Război de țesut, monede de bronz, vas de țuică cu pahare, veioze din lemn, cărți religioase, obiecte muzicale diverse ( acordeon, vioară, trompetă, saxafon, minipian, diferite tobe).

Leagăn de copii cu păpuși, mașină de scris, dactilografiat), șepci, pălării, curele, bretele.

Picturi, tablouri, globuri geografice, furnituri de croitorie și statuete ornamentale.

Diferite colecții de cărți, insigne, cravate de pionieri, diferite fulare, diferite brâuri, etc.

În permanență muzeul se îmbogățește cu diverse exponate prin contribuție proprie și extrem de rar prin anumite donații.

Partea nevăzută a muzeului adăpostește în special cartea veche (în domeniul dreptului intern și internațional spre exemplu: Codul lui Hamurabi, Legile lui Manu, Legea celor Douăsprezece Table, extras, Tratate internaționale vechi, Regulamentul Organic, testamente vechi, etc.

De asemenea se mai află monografii ale diferitelor localități din județul Timiș, cărți semnate de publicistul Ioan Ionescu, cărți primite sub formă de donații din partea unor autori contemporani, cărți cuprinzând marile personalități internaționale din antichitate, evul mediu, contemporane.

Tot aici se mai află sute de DVD-uri, colecție de cărți din diferite domenii de activitate, tablouri, albume foto, documente de familie, precum și obiecte mărunte: diapozitive, calendare, diplome, casete video nenumărate, patefon, etc

Am trăit o poveste în mijlocul acestor lucruri vechi și noi, mi-am amintit de strămoșii mei de care sunt mândră, am simțit puterea vieții în mirosul hainelor în care chiar mi-am băgat nasul…m-am văzut parcă prima dată în oglindă și am rămas uimită de existență, mi-am dat seama că omul este capabil de orice, în cazul ziaristului Ioan Ionescu avem de-a face cu fapte mari și sentimente, demnitate și dreptate, un om purtat de un destin cu legi din care nu putea evada, dar se regăsea printre exponate.

Ne asemănăm prin cuvinte, dar faptele ne deosebesc, publicistul, scriitorul Ion Ionescu a dovedit că poate fi nemuritor datorită faptelor sale, activitățile culturale, dragostea pentru colecție, trofee, obiecte de toate felurile, iar vorba bună și zâmbetul au adus în viața lui fapte binefăcătoare care pe parcursul vieții a devenit strălucirea sufletului.

Am trăit o poveste în interiorul acestui muzeu si absolut tot ce se află în interior mi-a transmis că trebuie să lăsăm ceva în urmă, existența noastră pe acest pământ depinde de noi pe toate planurile, că faptele unui om sunt ca poamele într-un pom, acest muzeu trebuie să fie vizitat. Cu cât vedem, citim și cunoaștem lucruri, cu atât ne îndrăgostim mai mult de viață! Pe tot parcursul acestor ore petrecute în muzeu am avut onoarea să fiu însoțită de un drăgălaș pisic foarte prietenos, cu blana albă și pete negre care cunoștea bine toate cotloanele încăperilor. Îl felicit pe stimabilul domn Ioan Ionescu și îi mulțumesc pentru această zi minunată și aerisire sufletească!

MARIA ROGOBETE  MEMBRU UZPR   11.06.2023   LUGOJ

ACADEMIA ROMÂNĂ-FILIALA TIMIȘOARA
MITROPOLITUL BANATULUI
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE-FILIALA TIMIȘOARA
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, FILIALA TIMIȘOARA, FILIALA „VALERIU BRANIȘTE”-TIMIȘ

Astăzi, 9 iunie 2023, ora 11.00, în Aula Filialei din Timișoara a Academiei Române a avut loc o conferință de suflet, spun asta deoarece s-a vorbit despre ANDREI ȘAGUNA ( n. 20 decembrie1808 Miskolc, Imperiul Austriac/ d. 28 iunie 1873, Sibiu, Austro- Ungaria), mitropolitul Transilvaniei, un luptător, un vajnic apărător al drepturilor ortodocșilor și românilor din Ardeal.
Cuvântul de deschidere l-a avut Acad. Dan DUBINĂ, introducerea temei a fost făcută de Î.P.S. Ioan Selejan Arhiepiscopul Banatului și Mitropolitul Banatului despre care pot spune: respect, nădejde, iubire și liniște sufletească, acest episcop al Timișoarei este un om care demonstrează prin bunătate, implicare, iubire creștină, o persoană demnă care trăiește pentru a face fapte bune, un om deosebit de care prezentul nostru are atâta nevoie.
A urmat un film documentar realizat de regizorul Victor Popa – Mitropolitul Andrei Șaguna- „Neodihna Întemeierilor”
Moderatorul conferinței a fost Conf.univ., CS II, dr. Ioan DAVID Directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara.
Conferința de suflet, așa cum am numit-o din prima secundă, a fost susținută de cercetător științific III, dr. MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, omul care a dat strălucire acestui eveniment și care ne-a transmis cele mai frumoase mesaje: trăire, recunoaștere, demnitate și speranță, acest minunat cercetător științific a vorbit despre viața, activitatea și opera mitropolitului Andrei Șaguna oferind o adevărată lecție de istorie, de patriotism, dar pot spune că a fost o lecție de viață pentru toți cei prezenți. Am fost impresionată de legăturile lui Andrei Șaguna cu Biserica Evanghelică C.A. și comunitatea săsească, o reconstituire a evoluției celor două națiuni și confesiuni, asemănări și deosebiri în organizarea administrației bisericești, interferențe teologice, culturale, totul pentru a defini identitatea într-o lume care începea să ofere idei și lucruri moderne. Andrei Șaguna a fost un luptător pentru cauza românilor din Ardeal, dar și un adevărat „conducător” dat fiind faptul că toate măsurile pe care le-a inițiat nu au făcut decât să grăbească apariția conștiinței naționale și a Unirii de la 1918.
Evenimentul a purificat sufletele celor din Sala Academiei Române de la Timișoara cu momentul artistic: Corala bărbătească ortodoxă „Epifania” din Timișoara, în repertoriu: Tatăl Nostru-Ioana Ghica-Comănești; Limba noastră-Alexandru Cristea; Mama-Ioan Chirescu; Mare ești, Doamne- Iulian Cârstoiu. Dirijor: Prof. Florin Nicolae ȘINCARI. Această manifestare mi-a dat un sentiment de curaj în lumină, de putere într-o lume care a început să pășească pe un drum greșit, dar în același timp de încredere, iată că au existat oameni care au iubit această țară, au luptat pentru întregirea ei, vor exista și pe viitor oameni care vor aduce lumină acestui minunat popor, acestei țări atât de frumoasă și încercată.
Impresionante au fost cuvintele mitropolitului Ioan Selejan despre Andrei Șaguna care a fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului și care a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în decursul secolului al XIX-lea.
Testamentul lăsat de Sfântul Andrei Șaguna: „Fiți pe pace, aveți-vă bine, nu vă sfădiți!”
Mulțumim, dragi organizatori!

Maria ROGOBETE MEMBRU UZPR 09.06.2023 LUGOJ

Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.

Pe timpul vieții i-au apărut în capitală un număr de 5 proiecte editoriale, iar postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.

Anul acesta, mai multe evenimente vor evoca personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004.

Articol întreg:

https://uzpcarasseverin.wordpress.com/actualitate/erwin-josef-tigla-alexander-tietz-9-01-1898-%e2%80%a010-06-197810-iunie-2023-45-ani-de-la-trecerea-in-eternitate/

Gala Premiilor UNITER 2023 revine după şase ani la Timişoara şi va aduce câteva premiere, între care şi faptul că tot spectacolul va avea parfumul anilor ’30 ai veacului trecut, a anunţat preşedintele UNITER, Dragoş Buhagiar, într-o conferinţă de presă.

Astfel, chiar gala în sine va fi în acest an, în premieră, un spectacol regizat de Răzvan Mazilu. Gala Premiilor UNITER va avea loc la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, pe 12 iunie, de la ora 20,00. Evenimentul va fi transmis în direct pe http://www.uniter.ro şi http://www.tvr.ro, TVR Cultural şi Radio România Cultural.

Totodată, publicul va putea urmări, în avanpremiera galei, trei dintre cele mai bine cotate spectacole de teatru ale anului 2022, nominalizate la premiile UNITER, potrivit AGERPRES.

Pe 9 iunie şi 10 iunie, de la ora 19,00, la Sala 2 a Teatrului Naţional se prezintă „Seaside Stories”, de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goşu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, cu regia, scenariul, universul sonor semnate de Radu Afrim, în scenografia Theodor Cristian Niculae; producător Teatrul de Stat Constanţa.

Managerul Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), Ada Hausvater, a subliniat că odată cu Gala UNITER va intra în scenă şi fabrica de decoruri a TNTm, care a fost amenajată pentru prezentarea a două spectacole.

Filiala Lunca Bârzavei a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin a fost gazda Galei de premiere a Concursului de reportaje  „Doru Dinu Glăvan”. „Micii mari jurnaliști”, ediția I. Propunerea organizatorilor a fost ca reportajele să se axeze pe realitățile oraşului Reşița, aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 252 al istorie noastre industriale și surprinzând actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine.

Reportajele au avut ca titlu sugerat „Reşita, dragostea mea”- primul slogan al Radio-ului reșițean. După cum se știe, la 8 august 1995, Doru Dinu Glăvan, împreună cu tineri entuziaşti, a constituit Fundația Radio Caraș- Severin – inițiativă susținută de autoritățile locale și prieteni din diaspora – prof. Corneliu Mircea Roșu, din Franța, donând prima stație de emisie-recepție. După o muncă tenace, susținută, exact după un an, la 8 august 1996 primeşte statutul oficial de post public local al Societătii Române de Radiodifuziune și emitea primul semnal în eter.

Lucrările înscrise în concurs au redat legătura emoțională a tinerei generații cu „Oraşul cu Poeți”. Concursul a fost structurat pe trei categorii:  1. clasele V-VI, 2. clasele VII-VIII și 3, clasele IX-XII. S-au înscris 10 competitori: 2 la clasele mici, 3 la ultimele clase de gimnaziu și 5 la liceeni. Juriul ,format din: dr. Ada D. Cruceanu, redactor-șef revista REFLEX, prof. Claudia Rof, inspector specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin,  Oana Maria Cenan- Glăvan, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin, Clara Maria Constantin, manager, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraş-Severin, Dan Mirea, manager, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin și Camelia Duca, vicepreședinte Asociația pentru Cultură METARSIS,  a stabilit următoarea ierarhie: Lulea Angelo-Alexandru, Sabo Ștefania, Franț Ianis, Bondariuc Ayan Andrei, Rusu Mădălina, Voina Vlad, Zmeu Teodora, Murgu Patric-Florin, Crăciun Rebeca- Cristina, Truțan Tina.

Au fost acordate trei Premii de Excelență: Premiul special al familiei Cenan-Glăvan, în valoare de 300 lei, a fost câștigat de Vlad Voina,  Premiul Asociației METARSIS a fost atribuit Ștefaniei Sabo, iar Premiul de Excelență l Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, oferit de București, a fost câștigat de poemul- reportaj semnat Rebeca-Cristina Crăciun. Conform protocolului, Premiile I vor fi publicate în revista REFLEX- artă-cultură-civilizație, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, prin grija Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, și în revista UZP, editată la București de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, organizație al cărei președinte a fost regretatul Doru Dinu Glăvan. Premiile II și III vor fi publicate pe site-ul UZPR.

La eveniment au fost prezenți inspector școlar general adjunct, prof. Petru Belciu și prof. Nicolae Chiosa, inspector educativ, din partea  Inspectoratului Școlar Județean. Din Franța a fost prezent prof. Mircea Corneliu Roșu. A vorbit, cu emoție, Oana Maria Cenan-Glăvan.

Un eveniment IN MEMORIAM Doru Dinu Glăvan care a pus în valoare creația jurnalistică și publicistică a unor tineri reșițeni extrem de talentați. Sperăm să descoperim și în edițiile următoare talente reale pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare. Și mai credem că acești tineri minunați vor purta „Cetatea de Foc” și „Orașul cu Poeți” în inima lor, cu flacăra nestinsă, creând ceremonii, așa cum Poetul ne-a lăsat testamentar în „Imnul Reșiței”: „Orașul n-are ziduri de cetate/ Și nici istorii milenare-n date/ Dar flacăra ce-n inima lui bate/ E-un diamant cu sute de carate// În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bârzava, dealuri, veșnicii/ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Munții Semenic” (versuri Octavian Doclin, muzica Sabin Pautza).

Omul de radio, comentatorul, jurnalistul, omul de acțiune, creativ, neobosit, iubit sau controversat Doru Dinu Glăvan a trăit intens și a amprentat adânc locurile pe unde a trecut. Rămâne în memoria colectivă așa cum numai măsura faptelor o poate stabili. În memoria prietenilor rămâne veșnic viu și pus pe șotii, cu vocea clară și bine armonizată din „Minunată-i prietenia/ Cel mai scump și drag civânt/ O-nțeleg numai aceia/ Care-n viață știu a fi/ Omenoși cu oamenii”

  Evenimentul a fost organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS- activități şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană, în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, UZPR Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. (Camelia Duca)

9 – 19 iunie 2023, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVI-a).

Vernisaj: 9 iunie 2023, ora 15.00.

Expoziție de artă plastică Adina Elena Ghinaci.

7 iunie 2023, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVI-a).

Expoziție de sculptură în lemn al membrilor Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă cu lucrări: Andrei Nicolas Bălan, Arsenie, Georgiana & Grigorie Ciucur, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Victoria & George Molin, Tatiana Țibru.

Expoziție documentară cu vederi vechi din colecția Aurel Danciu din Oravița. Prezintă dr. Ionel Bota și autorul colecției.

6 iunie 2023, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVI-a)

Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 7 – 10 ani din județul Caraș-Severin, România, și din Serbia – Banatul de Nord, Banatul Central și Banatul de Sud. Premierea participanților din Reșița.

Zi de sărbătoare: Cincizecimea sau Rusaliile. În Biserica din localitatea hunedoreană Cinciș-Cerna cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” lume multă, credincioși dornici să-și zidească viața pe credința în Dumnezeu. Pentru toți puterea Sfântului Duh este puterea lui Dumnezeu.
Aici, am consemnat un inedit moment și anume întâlnirea cu cântecul religios, cu frumusețea pricesnelor interpretate cu un glas lin, rar, dulce și multă cuviință, de către cunoscuta și apreciata tânără cântăreață Toma Alisa Valeria.
Toți cei prezenți ascultând-o au trăit clipe unice, de neuitat, simțind parcă o liniște, puterea harului și calea spre dreapta credință creștin ortodoxă și a vieții sfinte.
Organizatorii Episcopia Devei și Hunedoarei (Episcop Preasfințitul Nestor), Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul Accent Media (director Cornel Poenar) au oferit interpretei o DIPLOMĂ DE ONOARE pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxismului – care este viața în Hristos, viața în Duh și Adevăr.
Preotul paroh Apietroaie Cosmin Gabriel i-a dăruit o carte de rugăciuni, iar eleva Antonia Băcean (venită la Biserică cu bunica sa, consilierul local David Monica), un bogat buchet de flori și un simbolic cadou, semn al ospitalității oamenilor locului, dar și o carte – documentar al satului Cinciș.
O altă elevă, Anamaria Sălășan, i-a oferit trandafiri multicolori din propria-i grădină.
Tot cu această ocazie, în zi de importantă sărbătoare religioasă, preotului paroh, Apietroaie Cosmin Gabriel, i s-a oferit o Diplomă de excelență din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu). Aceasta, pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria și glia strămoșească, permanent respect de suflet și credință pentru trecutul glorios al poporului român.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Nimic nu este întâmplător în această lume, dar prin câte am trecut…într-adevăr se adeverește că totul este dirijat de o mână invizibilă. Suntem aduși pe acest pământ cu un scop și plecăm spre o ală lume cu un alt scop. Personal, sunt sigură că există Dumnezeu, știți de ce? Pentru că gândurile mele sunt citite în fiecare zi de El, seara EL îmi dă întotdeauna răspuns. Nu am ținut cont niciodată de faptul că există oameni care nu cred în Dumnezeu, e treaba lor, e viața lor, ei trăiesc și se hrănesc cu gândurile lor, însă am ținut cont de fiecare întâmplare din viața mea, fiecare clipă mi-a adus bucurie pentru că am știut că undeva există un înger păzitor trimis de Dumnezeu. Am înțeles că și întâmplările mai puțin frumoase au fost pregătite tocmai pentru a-mi da seama de cât de importantă este trăirea, nu poți să trăiești frumos dacă trăirile tale nu sunt alimentate de armonie, iubire, prietenie, dragoste de viață.

Pelerinajul în ȚARA SFÂNTĂ m-a trimis într-o lume nouă, din momentul în care am pășit pe urmele Mântuitorului am fost introdusă într-o lume în care trecutul, prezentul și viitorul se jucau cu viața mea, dar în același timp pot spune că îmi ofereau oportunitatea de a simți cu adevărat cum a trăit Domnul Nostru Iisus Hristos, până în clipa în care și-a dat viața pentru omenire, apoi a Înviat, pe Golgota a fost o clipă care a făcut să-mi înghețe lacrima și cuvântul, acolo unde a fost răstignit Fiul Domnului. Am pornit din Lugoj cu întrebarea: Cum ar fi să luăm prânzul cu Iisus? De ce spun asta, pentru că înainte de a porni spre Țara Sfântă am ascultat o emisiune cu Părintele Necula care vorbea despre cum a luat el prânzul cu Iisus Hristos în Capernaum, Israel. În acel moment mi-am dorit să ajung în Țara Sfântă. Și am ajuns, și am trăit o poveste, iar această poveste nu este a unui om care a fost opt zile în concediu într-un loc frumos, nu este o întâmplare, aceste zile sunt cele mai importante zile din viața mea, aproximativ opt zile care fac cât o viață, opt zile care au trecut foarte repede ca timp, dar foarte încet ca trăire, cu aceste opt zile pot să mă duc în orice parte a lumii, le pun în geamantan și acolo unde ajung deschid geamantanul, le mângâi, pot să recapitulez tot ce am trăit și ființa mea se încarcă cu liniște, credință și iubire, cele opt zile petrecute pe Pământul Sfânt, Israel, sunt bagajul vieții mele, acestea sunt bogăția mea, mă culc cu ele în gând și mă trezesc cu ele în inimă. Cele opt zile și șapte nopți petrecute în Țara Sfântă mi-au scris încă o dată în cartea vieții că toți suntem egali pe acest pământ, nu avem niciun drept să judecăm, doar să ajutăm. Secretul celor opt zile este să apreciem fiecare secundă a existenței noastre pe pământ, asta însemnând să fim prieteni cu viața, să învățăm ce înseamnă demnitate, onestitate, curaj, să luăm oamenii așa cum sunt, pe cei slabi să-i ajutăm, pe cei puternici să-i admirăm. Am învățat multe lucruri de la aceste zile trăitoare, grăitoare, dar cele mai profunde învățăminte au fost date de cele șapte nopți, în tăcerea lor, în liniștea divină și-au scris în inima mea o carte. Există gândul bun, și acest gând bun te face să te detașezi de situații neplăcute, stai de vorbă cu Dumnezeu.

Articol întreg >>>>>>

Elevii din clasa I (prof. înv. primar Georgeta-Ileana Cizmaș) de la Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul de pe Cerna au trăit amintiri de neuitat în data de 1 Iunie, ziua în care copilăria a fost celebrată, prin organizarea unei inedite excursii pe ruta Hunedoara-Orăștie-Sebeș-Sibiu.
Primul popas a fost la unitatea Fares – Orăștie. Aici elevii au primit informații despre drumul plantelor crescute pe dealuri, preparate, ambalate în cutii și folosite pentru ceai.
Au văzut plantele în saci etichetați, pe paleți, în depozitul central unde mirosea a condimente și, după caz, a lavandă și mentă.

S-au familiarizat cu procesul prin care plantele ajung apoi, în pliculețe ori în pungi, fie capsule, comprimate, siropuri.
S-au bucurat de cadoul primit: o cutie pentru ceai din frucre de pădure și un magnet.
Fabrica de înghețată Alpin 57 Lux Sebeș a fost popasul mult dorit de elevi.
Aici au văzut cum este realizată o gamă largă de sortimente de înghețată de cea mai bună calitate, la cornet, pe blat sau la cutie, într-una din cele mai mari și moderne fabrici din România. S-au bucurat de oferirea unei înghețate la vafă.
La Grădina Zoologică din Sibiu elevii au petrecut câteva ore de relaxare. Au admirat stejarul vechi de 600 ani. Au văzut lemuri, urși, lupi, cerbi, cămile, un crocodil, struți, tigri etc.
O atmosferă veselă și colorată a fost la locul de joacă, în părculețul cu tobogane și leagăne pentru copii, precum și o mini-tiroliană, din incinta grădinii.
Excursia a continut cu vizitarea centrului istoric al Sibiului, Piața Mare. Au admirat și clădirile istorice din Piața Mică.
Podul Minciunilor, unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului, i-a fascinat pe toți, oferindu-le sentimente de apreciere.

A consemnat Ioan Vlad/ UZPR

Duminică, a șaptea după Paști. O zi în care natura a fost îmbrăcată în veșmântul ei multicolor, scăldat în razele soarelui de mai.
Peste 500 de credincioși din localitate și satele din jur, născuți și crescuți în legea și credința strămoșească au trăit clipe de neuitat, de o adâncă trăire sufletească, de nădejde și dragoste în Dumnezeu, asemenea unui poem plin de o senină bucurie.

Pe acest fond a avut loc resfințirea Bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, ca de altfel Sfânta Masă din altar, de către Preasfințitul Episcop Nestor însoțit de un sobor de slujitori format din șapte preoți.
Toți credincioșii prezenți veniți aici cu credința în Dumnezeu au asistat la Sfânta Liturghie și parastasul pentru Episcopul Gurie, slujitorii și ctitorii Bisericii trecuți în veșnicie. Nu a lipsit slujba de sfințire a Capelei mortuare.
De consemnat este faptul că preotul Apietroaie Cosmin Gabriel a fost hirotesit în rangul de sachelar, iar credincioșii implicați în restaurarea și înfrumusețarea Bisericii au primit acte de cinstire.
Lăudabilă a fost prezența corului bisericesc „Anastasis” din Deva dirijat de Paul Kladni.
… Așadar, la Cinciș-Cerna a fost o zi de sărbătoare care a pătruns în sufletul tuturor participanților făcând să răsară și să rodească florile și faptele virtuților creștine.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Foto: Nicolae Șișu

30 mai – 9 iunie 2023, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Vernisaj: 30 mai 2023, ora 18.00.

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXI-a).

„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVI-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.

Expoziție de artă plastică a tinerei Natalia Georgia Pojar, elevă în clasa a VI-a B, secția germană a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“.

30. Mai – 9. Juni 2023, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:

Vernissage: 30. Mai 2023, 18:00 Uhr.

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXI. Auflage).

„Lob der Kindheit!“ (XVI. Auflage): Eine Ausstellung von Natalia Georgia Pojar (VI. B Klasse, deutsche Abteilung, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza) zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.