8 octombrie 2023, Ciclova Montană, Biserica Romano-Catolică de pelerinaj „Maria Stâncii“ / ora 16.30:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a
Pelerinajul germanilor din Banatul Montan. Sfântă Liturghie închinată Maicii Domnului de la Ciclova, celebrată de mons. Johann Dirschl, vicar general (Timișoara).
8. Oktober 2023, Deutsch-Tschiklowa, Wallfahrtskirche „Maria Fels“ / 16:30 Uhr:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage
Banater Berglanddeutsche Wallfahrtsmesse, mit Generalvikar Johann Dirschl (Diözese Temeswar).
8 octombrie 2023, Anina, Centrul Cultural Muzeistic / ora 13:30:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a
305 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani (1718 – 2023)
Expoziție de artă plastică a artiștilor plastici Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.
8. Oktober 2023, Anina, Museistisches Kulturzentrum / 13:30 Uhr:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage
305 Jahre, seit das Banater Bergland auch mit Deutschen kolonisiert wurde, 1718 – 2023
Besichtigung der Kunstausstellung von Doina & Gustav Hlinka und Viorica Ana Farkas, Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
6 octombrie 2023, Reșița, curtea Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 16.00:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a
Vernisajul expoziției „Viața cotidiană a germanilor din Banat în secolul XX în fotografii de familie”, în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Introducere în expoziție: subsecretarul de stat Thomas Șindilariu, din partea Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.
6 octombrie 2023, Reșița, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 17.00:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a
Inaugurarea expoziției filatelice interjudețene cu participare internațională „Etnic 2023 / Un panou”.
6 octombrie 2023, Reșița, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 18.00:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a
Vernisajul expoziției „Samuel von Brukenthal – un european timpuriu”. Introducere în expoziție: subsecretarul de stat Thomas Șindilariu, din partea Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.
6. Oktober 2023, Reschitza, Hof des UBB-Universitätszentrums / 16:00 Uhr:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage
Eröffnung der Ausstellung „Die Alltagsgeschichte der Deutschen im Banat im 20. Jahrhundert in Fotos aus Familiensammlungen“ in Zusammenarbeit mit dem Institut für Geschichte der Rumänischen Akademie der Wissenschaften in Klausenburg. Einführung in die Ausstellung durch Unterstaatssekretär Thomas Șindilariu, von Seiten des Departements für Interethnische Beziehungen innerhalb des Generalsekretariats der Rumänischen Regierung.
6. Oktober 2023, Reschitza, Foyer des UBB-Universitätszentrums / 17:00 Uhr:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage
Festliche Eröffnung der philatelistischen kreisübergreifenden Ausstellung mit internationaler Beteiligung „Etnic 2023“.
6. Oktober 2023, Reschitza, Foyer des UBB-Universitätszentrums / 18:00 Uhr:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage
Eröffnung der Ausstellung „Samuel von Brukenthal – ein früher Europäer“. Einführung in die Ausstellung durch Unterstaatssekretär Thomas Șindilariu, von Seiten des Departements für Interethnische Beziehungen innerhalb des Generalsekretariats der Rumänischen Regierung.
6 octombrie 2023, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 11.30:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXIII-a
Vernisajul expoziției „Pandemiile și epidemiile trecutului – provocări de comunicare multilingvă”, în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României. Introducere în expoziție: subsecretarul de stat Thomas Șindilariu.
6. Oktober 2023, Reschitza, Museum des Banater Montangebiets / 11:30 Uhr:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXIII. Auflage
Eröffnung der Ausstellung „Die Pandemien und Seuchen der Vergangenheit – Herausforderungen für die mehrsprachige Kommunikation“ in Zusammenarbeit mit dem Departement für Interethnische Beziehungen innerhalb des Generalsekretariats der Rumänischen Regierung. Einführung in die Ausstellung durch Unterstaatssekretär Thomas Șindilariu.
Peste 100 de edituri vor fi prezente cu standuri la ediţia din acest an a Salonului Hunedorean al Cărţii, manifestare culturală organizată la Deva de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” în perioada 10-13 octombrie, evenimentul prilejuind iubitorilor lecturii întâlniri cu scriitori şi editori din toată ţara. „Editurile, distribuitorii de carte, librarii şi bibliotecarii prezenţi la Deva vor fi într-un permanent dialog cu un public avizat, care ştie să aprecieze valoarea unei cărţi. Este o bucurie pentru noi să constatăm că, deşi ne aflăm în era internetului, lectura cărţilor în format tradiţional, pe hârtie, nu şi-a spus încă ultimul cuvânt şi plăcerea cititului, a răsfoitului unei astfel de cărţi nu va dispărea prea curând”, a declarat managerul Bibliotecii Judeţene Hunedoara-Deva, Sebastian Bara.
Salonul Hunedorean al Cărţii a ajuns la ediţia a XXII-a şi se va desfăşura în incinta unui complex comercial din centrul municipiului Deva, potriviot AGERPRES.
În fiecare zi vor fi organizate lansări de carte şi întâlniri cu scriitorii, de la care participanţii vor putea obţine autografe pe volumele achiziţionate.
Programul salonului de carte este între orele 10,00-20,00, iar accesul publicului este gratuit.
ECOTIC, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a dat startul înscrierilor în cea de-a XV a ediție a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat. Sunt invitate toate entitățile care au desfășurat proiecte cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător să își înscrie inițiativele desfășurate pe parcursul acestui an.
În cele 14 ediții de până acum, peste 700 de proiecte de mediu și CSR au fost înscrise în Gala Premiilor pentru un Mediu Curat de către companii, instituții publice sau de învățământ, ONG-uri din diverse zone ale României. „Dorim ca, prin intermediul acestui concurs de tradiție, să aducem în atenția publicului inițiative și proiecte relevante pentru protecția mediului, dezvoltarea durabilă și de CSR derulate în țara noastră. Considerăm că prin promovarea acestor exemple concrete de bune practici încurajăm multiplicarea acestora și în alte comunități din România”, declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.
La această categorie se pot înscrie proiecte desfășurate de orice tip de entitate: companie, instituție publică, primărie, ONG-uri, exceptând instituțiile de învățământ care au o categorie specială dedicată.
• PREMIUL SPECIAL dedicat JURNALIȘTILOR – 1 câștigător
• PREMIUL SPECIAL dedicat INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT – 1 câștigător
Pentru a marca această ediție aniversară, ECOTIC va acorda și un:
• PREMIUL SPECIAL (BEST OF) – 1 câștigător
În cadrul acestei categorii vor fi analizate toate proiecte câștigătoare în edițiile anterioare și cel care se dovedește durabil și cu rezultate remarcabile va fi premiat.
Implicarea publicului larg este binevenită și în această ediție prin NOMINALIZAREA de proiecte prin formularul dedicat de pe www.premiilepentrumediucurat.ro.
În urma nominalizării, organizatorii îi vor contacta pe cei care implementează proiectele în vederea înscrierii acestora.
Jurizarea și decernarea premiilor vor avea loc în luna decembrie 2023.
Ediția a XV- a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat este susținută de:
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Info Cons, Ambasada Sustenabilității în România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, APDETIC, ECSR.ro, Radio România Cultural, RFI România, și EventsMax și Hotnews.
În perioada 9-14 octombrie va avea loc cea de-a XIII-a ediție a evenimentului de tradiție și de ținută EcoFest România. Bogat în evenimente, onorat de prezența a numeroase personalități, manifestarea va avea în centru, ca de obicei, problemele de durabilitate și de mediu, văzute, abordate și dezbătute din diverse unghiuri și prezentate într-un mare număr de momente speciale.
În calitate de co-organizator al evenimentului încă de la începuturile sale, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este parte integrantă a demersului pentru mediu, jurnaliștii profesioniști fiind, ca și în atâtea alte domenii, printre primii chemați să conecteze publicul cu tot ceea ce se întâmplă la nivel de natură și de impact al activității umane asupra mediului, planetei și implicit asupra generațiilor actuale și viitoare. Din acest considerent, o serie de jurnaliști membri ai UZPR vor participa la evenimentele din cadrul EcoFest România. Lor li se vor alătura specialiști din nutriție, realizatori de filme de profil, reprezentanți ai autorităților publice central și locale. „EcoFest Ropmânia este o tradiție de succes, dovedită în cursul a peste un deceniu de existență neîntreruptă, chiar traversând unele condiții vitrege. Eveniment așteptat an de an cu același interes, Festivalul Filmului Ecologist nu este numai o trecere în revistă, în spirit competitiv, a celor mai notabile și interesante realizări cinematografice care se înscriu într-o tematică ecologistă, ci și o manifestare culturală cu target educativ”, punctează Sorin Stanciu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Festivalul Internațional al Filmului Ecologist EcoFest România – „Pentru sănătatea Pământului” va include, ca de obicei o serie de premii acordate de un juriu de profesioniști din domeniul cinematografiei, iar Marele Premiu, ca și în alte ediții, va fi decernat de Juriul Elevilor.
Alături de Asociaţia Inițiativa Ecologistă Europeană, condusă de Lavinia Șandru, Uniunea Zariștilor Profesioniști din România este parte integrantă, o dată în plus, dintr-un eveniment care are în centru una dintre cele mai importante preocupări publice contemporane, care îmbină temele culturale și artistice cu cele ecologiste și educative, urmărind informarea și conștientizarea cu privire la impactul problemelor legate de mediu asupra calității vieții tuturor. (Roxana Istudor)
● MIHAI EMINESCU. Națiunea română este peste tot în Europa. Dar, peste tot, la fel de dezbinată
● ADRIAN PĂTRUȘCĂ. PREȘEDINTELE POLONIEI: „Ucraina este un înecat care își trage în adâncuri Salvatorii”
● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
● Cât costă bancnota românească de zero euro?
● MAGDA URSACHE. Vorbitori-infractori și buruienile lor lexicale
● DAN DIACONU. Ce înseamnă să fii patriot
● POP MARȚIAN. „PROPRIETATEA ŞI NAŢIONALITATEA şi o ochire în marea chestiune a jidanilor (X). Un triumf economic al inimicului în ţara noastră, este mai periculos decât o dusină de triumfe diplomatice”
● CONSTANTIN OLARIU ARIMIN. Conspirații iudeo-germane: dacii erau strămoșii germanilor și evreilor. Românii sunt doar venetici târzii
● PAUL CURCĂ. Între excepționalism și mizerabilism
● DUMITRU IONCICĂ. Pecetea getică a popoarelor europene. Zeii geților și scandinavilor
● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Agatonul Vechi și Agatonul Nou
● IULIA BRÂNZĂ MIHĂILEANU. EMINESCU despre „putreziciunea Romei” și „Paradisul Daciei”…
● INTERVIU. „Homosexualitatea a devenit criteriu de promovare în BOR”
● MIRON MANEGA. Este imoral să denunți putreziciunea de la vârful BOR?
● IOAN ROȘCA. Teroarea instituțională din colonia israeliană România
● Prof. univ. CORVIN LUPU. Resurecția naționalismului rusesc și ascensiunea lui Putin
● DAN DIACONU. Franco-americanii își întăresc rețeaua coruptă africană. Rusia contraatacă
● TYLER DURDEN. Zelenski amenință cu destabilizarea Europei prin ucrainenii găzduiți de statele europene
● Dr. GEORGE COANDĂ Ca după un alt pact Ribbentrop-Molotov…
● Diana Iovanovici Șoșoacă versus Art Safari & Comp.
● VASILICĂ MILITARU. „Holocaustul“ – noua religie a lumii (V). Memoriu adresat lui Reuven Azar, ambasadorul Israelului
● ANA BLANDIANA. O sfidare
● IOAN ROȘCA. Ați trădat, doamnă Blandiana!
● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. Preambul la catolicizare: preoții ortodocși să fie rași, tunși, frezați sau rași în cap
● DOREL VIȘAN. Azi, dacă te naști alb, riști să fii considerat rasist
● „ IMNUL NEVACCINAȚILOR”
● ADRIAN BARBU NAIDIN. Până când mai poți să râzi
● MIHAI ANTONESCU. Voievodul umbla desculț
● NAGY ATTILA-MIHAI. Medditațiile unui secui. Meșterul Manole și voința distructivă a Marii Mame
● GEORGE CORBU. Catrene existențiale
● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus
● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir
● DUMITRU IONCICĂ. Călătorul cel tânăr
● Onoare la onoare!
● DAN DIACONU. Prăbușirea Europei, ascensiunea Chinei
● MIRON MANEGA. Harta turcească, violul în grup și Efectul Butterfly
5 octombrie 2023, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 16.00:
Prezentare de carte în prezența editorilor Andrei Corbea-Hoişie și Rudolf Gräf: „Limbă și cultură germană în România (1918 – 1933). Realităţi postimperiale, discurs public şi câmpuri culturale“, 2 volume, Iași: Editura Polirom, 2023.
5. Oktober 2023, Reschitza, Museum des Banater Montangebiets / 16:00 Uhr:
Buchpräsentation in Beisein der beiden Herausgeber Andrei Corbea-Hoişie und Rudolf Gräf: „Limbă și cultură germană în România (1918 – 1933). Realităţi postimperiale, discurs public şi câmpuri culturale“ (= „Deutsche Sprache und Kultur in Rumänien (1918 – 1933). Postimperiale Realitäten öffentlicher Diskurs und kulturelle Felder”), 2 Bände, Jassy: „Polirom”-Verlag, 2023.
Recent, după cum ne-a informat preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel (foto 1) a fost consemnată o zi de comunicare liturgică și pomenire în rugăciune prin parastas pentru părintele Ioan Octavian Rudeanu (foto 2) din Hunedoara, fost profesor de Istoria Bizanțului la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, de la trecerea căruia la cele veșnice s-au împlinit șase săptămâni.
Cu acest prilej, trei Ierarhi ai Bisericii noastre: Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Chiriarhul locului au săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească și Slujba Parastasului în Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria, fiind înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi.
La slujbă, alături de credincioșii români din Gyula, au participat Ioan Andrei Rudeanu, fiul celui decedat, împreună cu alți membri ai familiei, precum și oficialități românești din Gyula, ca de pildă, Gheorghe Cozma, Președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU); Vasile Sucigan, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Gyula; Maria Gurzău Czegledi, Directorul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Gyula; Anca Becan, de la Săptămânalul „Foaia Românească”; Corina Sebestyen, de la Săptămânalul „Cronica” ș.a.
Românii din Ungaria i-au purtat recunoștință pentru contribuția adusă la redescoperirea și afirmarea identității naționale, culturale și spirituale românești, lucru arătat atât de către Înaltpreasfințitul Părinte Timotei al Aradului, în cuvântul omagial rostit la sfârșitul Parastasului, cât și de către Părintele Teodor Marc, Parohul Catedralei.
Din partea Parohiei Gyula Mare i-a fost oferită fiului, Ionuț Rudeanu, o plachetă comemorativă.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Congresul Internațional de Istorie a Presei a avut loc, în perioada 27- 29 septembrie, organizat de Asociația Română de Istorie a Presei, în colaborare cu Academia Română Timișoara, Mitropolia Banatului, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Valeriu Braniște” Timiș.
Parteneri în organizarea congresului au mai fost Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Biblioteca Academiei Române – Filiala Timișoara, Societatea Enciclopedică a Banatului, Casa de Presă și Editura „Libertatea”, Panciova, Serbia și Institutul Românilor din Voivodina.
Tema celei de-a XVI a ediții a fost „Catedra și publicațiile sale. Presa instituțiilor de cercetare, educație și formare profesională”.
În acest context se au în vedere preocupările de identificare a etapelor de evoluție și a tendințelor presei din instituțiile de cercetare, educație și formare profesională, în condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare.
Lucrările întâlnirii au debutat la Academia Română – filiala Timișoara, prin cuvântul acad. Dan Dubină, președintele acesteia și conf. univ. dr. habil Cătălin Negoiță, de la Universitatea „Dunărea de Jos” – Galați și președintele ARIP (Asociația Română de Istorie a Presei), moderatorul evenimentului fiind conf. univ. CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara.
Conf. dr. Răduț Bîlbîie a prezentat ultimele două numere din Revista Română de istorie a presei, publicație științifică ce cuprinde studii și cercetări de istorie a presei, evoluția mijloacelor de comunicare, tehnologii audiovizuale, internet și tehnologii platformă etc.
Evenimentul a continuat cu decernarea Premiului internațional pentru jurnalism „Maria Danilov”, primit de prof. dr. Gabriela Nedelcu-Păsărin, de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova.
Un moment aparte a fost lansarea volumului „O istorie a Banatului. Compendiu”, coordonat de Ioan Bolovan și Rudolf Graf. Lucrarea a fost prezentată de către prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca și membru corespondent al Academiei Române.
A luat cuvântul și prof. univ. dr. Ion Pop, filolog și scriitor, membru corespondent al Academiei Române, care făcut referire la revista de cultură „Echinox”, al cărui director a fost în perioada 1973-1983.
După momentul festiv s-au desfășurat lucrările congresului structurate pe patru secțiuni: „Presa științifică și academică”, „Rolul și locul presei studențești înainte și după 1990 în publicistica românească”, „Presa școlară și profesională, între provocare și impact” și „Depozitul legal pentru presa online”.
Obiectivul acestei întâlniri științifice este acela de a stimula interesul comunității științifice pentru istoria presei, de a încuraja cooperarea și crearea unei rețele de cercetare în acest domeniu și de a asigura un cadru de dezbatere academică. Lucrările congresului sunt dedicate împlinirii a 70 de ani de existență a Bibliotecii Academiei Române Timișoara și a evenimentului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii” 2023. (Gheorghe Miron – ziuadevest.ro)
Localitatea Boldur, județul Timiș este atestată documentar în anul 1290 [1]. De-a lungul anilor denumirea satului va cunoaște mai multe variante, ultima fiind cea de astăzi. Informațiile despre această așezare, cuprinse în documente, sunt completate, însă, de elemente aflate în sigiliile localității. Prezentăm mai jos, unul dintre aceste sigilii. El are formă rotundă (30 mm), imprimat în fum pe un act din anul 1865 [2]. Emblema acestui sigiliu nu a fost descrisă până în prezent, în nici un fel. În câmpul sigilar, pe o terasă, o căruță fără căruțaș și fără animale de tracțiune. În căruță, în mijloc între cele două loitre în formă de scări, un snop de grâu, în poziție verticală având în dreapta o coasă cu lama în jos, iar în stânga o greblă cu dinții în aceeași poziție, ambele unelte cu cozile încrucișate. Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba latină: SIGILLUM POSS[ESSIONIS] BOLDUR. IN COM[ITATUS] KRASSO[VIENSIS] (SIGILIUL SATULUI BOLDUR DIN COMITATUL CARAȘ). Legenda sigiliului cuprinde apelativul sigilar (SIGILLUM), termenul generic care menționează statutul localității (POSSESSIONIS = SAT), denumirea acesteia (BOLDUR), unitatea administrativ-teritorială din care făcea parte așezarea (fostul Comitat Caraș). Semnificația sigiliului: prezintă un vehicol cu tracțiune animală, mai ales cu cai, pentru transportul cerealelor și unelte folosite la seceriș. Prin compoziția din emblemă acest sigiliu rural se încadrează în categoria vestigiilor sigilare care reflectă ocupațiile locuitorilor și uneltele de muncă folosite. Analizat în acest context, acest sigiliu este un valoros izvor sigilografic în legătură cu realitățile satului românesc. Sigiliul nu este datat, dar a fost identificat pe acte emise între anii 1852-1872 [3]. El datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Note bibliografice:
[1] Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei R. S. R., vol. I, A-N, 1967, p. 92.
[2] Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, fond Prefectura județului Severin Tribunalul Comitatens, dosar 291/1865, f. 28, apud Maria Vertan, Sigilii de sate, comune și târguri din Banatul istoric (secolele XVIII-XIX), Catalog, Timișoara, Ed. Brumar, 2006, fig. 71; Idem, Sigiliile târgurilor și localităților rurale din Banatul istoric [1760-1919],Timișoara, Ed. David Press Print, 2014, poz. 169, p. 94, fig. 169, p. 221.
[3] Maria Vertan, Sigilii de sate…, p. 80; Idem, Sigiliile târgurilor…,p. 94.
(ne vorbește prof. Silvia ONESCU, director al Școlii Gimnaziale „Constantin Daicoviciu” Beriu)
Silvia ONESCU
Am început un nou an școlar, încărcat de emoții pentru cei care pășesc pentru prima dată pe treptele școlii noastre dar și de bucuria revederii.
Ne dorim cu toții ca noul an școlar să fie cel puțin la fel de fructuos ca anul ce a trecut, pentru că rezultatele la învățătură și disciplină au fost unele performante. Pe lângă premiile obținute la concursuri și olimpiade școlare la diferite discipline, ne putem mândri și cu performanțe obținute în domeniul educativ, extrașcolar și sportiv, precum și la examenul de evaluare națională la clasa a VIII-a și faptul că cei 28 de elevi care au terminat clasa a VIII-a au reușit să intre cu toții la liceu și școli profesionale.
Mulțumim părinților și autorităților locale pentru sprijinul acordat și sperăm într-o permanentă colaborare pe viitor.
Vom reuşi împreună numai dacă vom fi perseverenţi, dacă ne dorim cu adevărat ceva, dacă vom fi responsabili în tot ceea ce vom întreprinde.
Așteptăm din partea elevilor dorința de a învăța și respect pentru ceea ce le punem la dispoziție: o școală frumoasă și curată, înzestrată cu tot ceea ce este necesar pentru desfășurarea unui act educațional modern de calitate, cu un corp profesoral bine pregătit profesional, animat de dragostea pentru profesie și pentru copii.
Școala Gimnazială „Constantin Daicoviciu” Beriu este școală cu personalitate juridică la nivel de comună și cuprinde Școala Primară Sibișel-Vechi, Grădinița cu Program Normal Căstău, Grădinița cu Program Normal Orăștioara de Jos.
Personalul didactic este format din 26 cadre didactice, este calificat 100%, în proporție de 80 % sunt titulari (5 învățători titulari și un învățător suplinitor calificat, 6 educatoare din care 3 titulari, 12 profesori, din care 7 sunt titulari).
Școala Gimnazială „Constantin Daicoviciu” Beriu dispune de 2 corpuri de clădire: corpul A cu săli de clasă, grupuri sanitare în interiorul școlii, încălzire centrală, conectare la internet în fiecare clasă și corpul B care cuprinde sala de sport, vestiare, grupuri sanitare, C.D.I.-ul dotat cu mijloace moderne, calculatoare, laborator de fizică și laboratorul de informatică.
Școala Primară Sibișel-Vechi are 2 clase (1 clasă învățământ primar – simultan și 1 clasă preșcolar). Și aici avem grupuri sanitare în interiorul școlii, încălzire centrală, sală de calculatoare, sală de lapte & corn, precum și o mică sală de sport.
Grădinița cu P.N. Căstău are 2 grupe cu săli de clasă, frumos amenajate, grupuri sanitare în interior și încălzire centrală.
Grădinița cu P.N. Orăștioara de Jos are o grupă (o sală de clasă), grupuri sanitare în interiorul clădirii.
Dorim să satisfacem nevoia fiecărui elev de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis spre schimbare şi spre înţelegerea şi respectarea valorilor socio-culturale ale unei societăţi democratice, prin încurajarea iniţiativei individuale şi a inovaţiei didactice şi oferirea de oportunităţi concrete pentru dezvoltarea individuală a fiecăruia.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
(mesajul prof. Raul Vaida, consilier educativ, Școala Gimnazială Pui)
Raul Vaida
„Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte”. Dacă veţi accesa pagina de Facebook a şcolii noastre, veţi observa că acesta este motto-ul sub care ne desfăşurăm întreaga activitate şi prin care încercăm să ne încurajăm elevii să creadă în educaţie.
La început de an şcolar se spun multe lucruri, se dau îndemnuri, sfaturi şi reţete ale succesului. Şi, foarte important, reamintim în mod repetat elevilor despre „datoria” lor de a învăţa. Aş vrea să mă feresc de această atitudine rece, distantă şi lipsită de esenţă şi să adresez elevilor noştri, dar nu numai, câteva cuvinte aşa cum sunt rostite ele cel mai frumos, din suflet. Pentru că, da, nouă profesorilor ne pasă. Voi sunteţi copiii noştri de suflet. Toţi, de la cel mai sârguincios până la cel mai dezinteresat, voi sunteţi cei pentru care, zi de zi, vreme de 6 – 7 ore de curs, apoi, lucru neştiut de cele mai multe ori, vreme de alte ore de pregătit lecţii acasă, ne străduim să ne prezentăm la catedră având un singur scop: să sprijinim dezvoltarea voastră din punct de vedere ştiinţific, artistic, moral şi din punct de vedere al tuturor celorlalte ramuri ale educaţiei. Iar când reuşim, succesul nostru oglindindu-se în realizările voastre, oare aveţi idee cât suntem de fericiţi?
A învăţa nu e o datorie. Nu e o obligaţie. A învăţa e o necesitate. A învăţa e un dar. A învăţa e o şansă. E şansa voastră, a tuturor, să fiţi deosebiţi.
Aşa cum într-o călătorie avem posibilitatea de a alege orice cale, orice obiectiv pe care să-l explorăm, la fel stau lucrurile şi în cazul învăţării. Foarte puţine sunt persoanele care sunt competente în multiple domenii ale învăţării. De obicei numim aceste persoane genii. Unii dintre noi au această capacitate, dar în mod cert nu o avem cu toţii. Însă fiecare persoană poate fi performantă într-un anumit domeniu. Iar selectarea unui domeniu de explorat şi aprofundat stă doar în alegerea voastră. Fiecare dintre voi ştie ce iubeşte mai mult şi fiecare dintre voi îşi poate descoperi o pasiune, pe care ideal ar fi să o transformaţi şi într-un job. Important e să căutaţi să vă descoperiţi chemarea. Iar de veţi face asta, veţi descoperi că veţi ajunge să învăţaţi din plăcere. Şi la fel va fi şi în cazul lecturii. Bine, bine, dar atunci de ce şcoala ne impune anumite domenii de studiu şi anumite materii? Şi, mai ales, de ce atât de multe? E foarte simplu. Aşa cum în cazul unei călătorii e nevoie de un research şi de un bagaj corespunzător, tot aşa şi în cazul învăţării, mai ales în anii de gimnaziu, şcoala caută să ofere tuturor cunoștințe necesare, informaţii fundamentale din fiecare domeniu de studiu, acest research de care veţi avea mare nevoie în călătoria ce vă stă înainte.
Mult succes tuturor în călătoria învăţării din acest an şi din anii care vor urma!
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 
