Duminică, 12 noiembrie, în satul Putna, din ”Imperiul Bănățean”, una din cele mai mici parohii ale Episcopiei Episcopia Caransebeşului a avut loc o mare sărbătoare cu prilejul vizitei canonice a Preasfințitului Lucian, episcop al Caransebeșului. După Dumnezeiasca Liturghie săvârșită de Preasfințitul Lucian și soborul de preoți a urmat minunata predică a preasfinției sale, care prin înțelepciune și Har Divin a deschis mințile și inimile ascultătorilor. S-a vorbit despre valorile creștinismului prin iubirea aproapelui și despre demnitatea neamului românesc prin iubire de limbă și credință.
36 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița
„Viziunile Banatului Montan – Trecut și perspective“: Prezentări de carte ale autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, publicații apărute de-a lungul anilor sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Incursiuni muzicale: Nicoleta Garoiu și elevii ei de la Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița.
Vineri, 10, și sâmbătă, 11 noiembrie 2023, conducerea filialei UZPR Olt, „Pan M. Vizirescu” a participat, la Craiova, la o întâlnire de lucru cu conducerea centrală a UZPR, alături de conducerile altor filiale din sud-vestul României: Caraș-Severin, Dolj, Gorj-Mehedinți, Hunedoara, Olt, Timiș și Vâlcea. Gazdă a fost fliala UZPR Dolj, reprezentată prin dl. Mircea Pospai, președinte.
Conducerea centrală a UZPR a fost reprezentată de: dl. Sorin-Ștefan Stanciu, președintele UZPR; dl. Dan Constantin, președintele Comisiei de atestare profesională și redactor șef al revistei UZP; dna. Roxana Istudor, redactor șef-adj. al revistei UZP și coordonatorul site-ului UZPR; dl. Emil Stanciu, „supervizorul” pentru realizarea noului Statut al UZPR și dl. Marius Simion, asistent al președintelui Sorin Stanciu.
Președintele filialei UZPR Caraș-Severin a propus – din sală – păstrarea unui moment de reculegere pentru Oana Maria Glăvan Cenan, om de radio și director la Radio Reșița, care a trecut la cele veșnice…
Primul invitat la microfon a fost dl. Sorin-Ștefan Stanciu, președintele UZPR. Printre multe recomandări, dânsul a scos în evidență necesitatea sporirii exigenței atât în primirea de noi membri în UZPR, dar mai ales la atestarea profesională, în vederea acordării adeverinței pentru indemnizație.
Venit la microfon, dl. Dan Constantin, a dat asigurări că va fi sporită exigența în cadrul Comisiei de atestare.
Dna. Roxana Istudor a invitat șefii de filiale să posteze pe site-ul UZPR știri despre activitățile desfășurate în filiale, remarcându-l și pe Paulian Buicescu, de la Filiala Olt.
A urmat dl. Emil Stanciu, care a purtat dialoguri punctuale cu cei din filiale pe tema noului Statut.
Vom reda intervențiile la microfon, în ordinea alfabetică:
– Filiala UZPR Caraș-Severin – președintele Ion M. Cucu și-a manifestat acordul pentru noul Statut;
– Filiala UZPR Dolj – președintele Mircea Pospai a trecut în revistă principalele activități desfășurate de filială în colaborare cu USR, Biblioteca Județeană și cu TVR Craiova. Tot de la filiala Dolj a vorbit și dl. Nicolae Bălașa, care a făcut referiri nu doar asupra activităților din filială, dar și la activitatea dumnealui în cadrul CNA;
– Filiala UZPR Gorj-Mehedinți – președintele Adina Andrițoiu a pus întrebări pentru lămuriri în legătură cu noul Statut;
– Filiala UZPR Hunedoara – președintele Sorin Blada a scos în evidență problema resurselor financiare și difuzarea revistei UZP;
– Filiala UZPR Olt – președintele Vivi-Viorel Pintea a arătat că și din postura de director general la CJCA-Olt a contribuit la buna desfășurare a activităților ziariștilor cu spații/săli, cu asistență tehnică. Consilierul Paulian Buicescu a cerut lămuriri punctuale privind studiile necesare unui membru UZPR;
– Filiala UZPR Timiș – președintele Ioan David a vorbit despre realizările filialei de pe Bega, dar și despre unele greutăți inerente;
– Fliliala UZPR Vâlcea – președintele Silviu Popescu a propus dezbaterilor diverse abordări legate de noul Statut;
În afară de președinții de filiale, au mai vorbit: Grigorie-Nicolae Lăcrița, Dan Lupescu (amintiri de prin redacții) și Dumitru Sîrghie. Printre cameramani a fost și Costel Mirea, de la „Olt Alert”.
În încheiere – la concluzii – președintele Sorin Stanciu i-a invitat/rugat pe șefii de filiale să studieze cu atenție documentele de la centru venite prin corespondență, precizând că oricine, oricând poate să ceară lămuriri.
În sediul elegant al Bibliotecii „Alexandru si Aristia Aman”, din Craiova, a avut loc reuniunea președintelui UZPR, Sorin Stanciu – însoțit de Dan Constantin, președintele Comisiei de Atestare Profesională, de Emil Stanciu, membru în comisia specială de modificare a Statutului UZPR, de Roxana Istudor, redactor șef uzpr.ro și de Marius Simion, asistent al președintelui Sorin Stanciu – cu liderii fililelor UZPR din zona de sud-vest, colegi de la Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgu Jiu, Hunedoara, Reșița, Deva, Gorj-Mehedinți și Timișoara, precum și cu membrii Filialei „Tudor Arghezi” Dolj.
Dinamizarea organizației pe o bază nouă, mult mai democratică
După un moment de reculegere în memoria Oanei Cenan Glăvan, președinte al Filialei Reșița, jurnaliștii prezenți au trecut la abordarea subiectelor reuniunii, deschiderea fiind punctată de Mircea Pospai, președintele Filialei Filialei Dolj: „Întâlnirea noastră de astăzi vizează buna funcționare a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Anul viitor vor avea loc alegeri generale și în acest context trebuie pregătite documentele cele mai importante după care funcționăm. În dinamica societății, și UZPR trebuie să facă unele ajustări, unele modicficări și unele perfecționări. În ceea ce privește Filiala noastră, am trimis cu ceva timp în urmă propunerile vizavi de noua formă a Statutului și pentru modificarea Regulamentului Comisiei de Atestare Profesională. Întâlnirea de astăzi are și scopul de a discuta despre aceste materiale, și de a obține ideile din filiale, de la colegii ziariști și de la șefii filialelor, prezenți aici, și care să ducă la îmbunătățirea acestor documente. Pe de altă parte, cred că întâlnirea noastră de astăzi are și rolul de a creiona o anumită direcție a modului în care sunt gândite aceste documente, cu contribuția fiecăruia”.
Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a reliefat reperele întâlnirii regionale, mulțumindu-le colegilor pentru prezență: „Am bucuria să mă aflu aici, alături de dvs. Vă invit să vă exprimați punctele de vedere, întrucât aceste întâlniri au și scopul de a lărgi cadrul democratic al UZPR. Acesta este și motivul pentru care am pornit revigorarea documentelor care stau la baza activității noastre. Acestea sunt date spre dezbatere și aprobare în filiale, iar forma finală, după adoptarea propunerilor din teritoriu, va fi aprobată în cadrul unei Adunări Generale online, pentru ca apoi să organizăm alegerile la nivel național având la bază noul Statut. În prezent, UZPR are peste 4.500 de membri. Lunar se înscriu circa 40 de jurnaliști, majoritatea în activitate, unii foarte tineri. Cu toții doresc o aducere a Statutului UZPR în dinamica acestor vremuri, care au transformat profesia noastră, cu introducerea componentelor tv online, podcasturi, site-uri, bloguri, a jurnaliștilor liber profesioniști etc. Se așteaptă altceva de la noi – și acest altceva trebuie decis de dvs., în așa fel încât viitoarele alegeri să confirme această dinamizare a UZPR, pe o bază nouă, cât mai democratică”.
Modalități concrete prin care UZPR își poate spori vizibilitatea și prestigiul
Dan Constantin s-a referit la activitatea Comisiei de Atestare Profesională și a punctat necesitatea ca noul Statut să fie aprobat și astfel să poată continua și activitatea organismului UZPR pe care îl conduce după noile repere fixate prin consensul filialelor în documentele care stau la baza activității UZPR: „Cred că trebuie să manifestăm o deschidere către noile evoluții care au apărut în profesia noastră și, evident, acceptarea unor segmente noi – și mă refer în primul rând la acest patrimoniu digital care se acumulează. Și mai cred, de asemenea, că Uniunea poate merge mai departe pe o bază lărgită, mult mai democratică”. La rândul său, Emil Stanciu a făcut un apel la șefii de filiale să supună aprobării membrilor noua formulă de Statut și să trimită propunerile, în așa fel încât acestea să fie înglobate în viitorul document. „Unele propuneri au venit deja, pe celelalte le așteptăm, iar aceste întâlniri regionale sunt cu adevărat foarte importante din această perspectivă, întrucât noul Statut va purta astfel o foarte puternică amprentă a membrilor UZPR”. La rândul său, Roxana Istudor i-a chemat pe liderii filialelor și implicit pe toți membrii UZPR să-și reflecte activitatea și preocupările pe site-ul Uniunii, în creștere evidentă, precum și în Revista UZP, publicație-etalon a UZPR, ambele platforme deschise tuturor membrilor organizației.
Silviu Popescu, președintele Filialei Vâlcea, a înaintat idei de modalități concrete prin care UZPR și-ar putea spori vizibilitatea și prestigiul, a accentuat câteva propuneri pe care le-a făcut pentru viitorul Statut, legate de acceptarea în UZPR de noi membri și și-a manifestat satisfacția pentru lărgirea cadrului democratic în interiorul UZPR: „Suntem într-un moment critic, în care trebuie să luăm măsuri pentru ca Uniunea să crească, să se dezvolte și să fie cât mai reprezentativă pentru breasla noastră”.
„Imaginea Uniunii depinde de noi”
Ion Cucu, membru al Juriului de Onoare, Disciplină și Arbitraj al UZPR, a menționat faptul că noul Statut va schimba într-o oarecare măsură funcționarea acestui organism: „Juriul se umanizează, aș putea să spun, prin nou Regulament pe care îl avem în dezbatere și pe care trebuie să-l aprobăm”.
Ioan David, președinte al Filialei Timiș, a menționat cele mai importante proiecte legate de presă pe care le derulează filiala pe care o conduce, unele dintre acestea în parteneriat cu Academia Română Filiala Timișoara: „Vă asigurăm, domnule președinte, de tot sprijinul Filialei Timiș”.
Sorin Blada, președinte al Filialei Hunedoara, s-a referit la necesitatea modificării Statutului din câteva perspective administrative, precum și la o colaborare între filiale pe proiecte de mare anvergură care privesc presa: „Mi se pare foarte important și vă mulțumesc că le dați posibilitatea colegilor să discute, chiar dacă uneori în contradictoriu, aceste aspecte. Vă așteptăm la evenimentele noastre”. Și Adina Andrițoiu, președinte al Filialei Gorj-Mehedinți, a punctat unele dintre cele mai importante activități ale organizației pe care o conduce, punând accent pe numeroasele parteneriate care promovează imaginea Filialei și a Uniunii.
Prezent la eveniment, Nicolae Bălașa, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, a punctat importanța ca prevederile noului Statut al UZPR să fie în deplin acord cu legislația din România: „Statutul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România cred că trebuie corelat cu legislația audiovizualului, iar în acest fel s-ar limpezi și s-ar netezi lucrurile în relația dintre ziariști și Uniune și instituțiile statului”.
În cuvântul său, Grigorie Lăcrița, membru al Filialei Dolj, s-a referit la performanțele înregistrate de site-ul UZPR, a făcut un apel la unitate și le-a mărturisit colegilor de breaslă că a venit la reuniunea UZPR „cu mare bucurie”: „Imaginea UZPR depinde de noi. Toată stima pentru conducerea Uniunii, care a reușit să creeze această stare de echilibru. Sincere felicitări și mult succes!”.
„Sunt impresionat pozitiv de ceea ce am auzit astăzi de la colegii mei. Din fericire, conduc o filială pacificată, fiecare membru, de la nivelul său și de pe segmentul său jurnalistic, contribuie la bunul mers al organizației”, a subliniat Vivi Viorel Pintea, președinte al Filialei Olt.
Întâlnirea profesională a președintelui UZPR, Sorin Stanciu, cu liderii fililelor UZPR din zona de sud-vest a fost o reuniunea dinamică, aplicată, centrată pe soluții și direcționată spre progres. „Vă rog să aveți încredere că voi milita pentru ca filialele Uniunii să capete puterea pe care o merită, inclusiv de decizie. Uniunea este a noastră, a tuturor, Uniunea suntem noi, toți, egali”, a spus Sorin Stanciu, în încheierea întrevederii.
Breasla săpunarilor din Timişoara s-a organizat în anul 1828 [1]. Privilegiul breslei conţine 4 pagini de manuscris în limba latină şi 8 pagini tipărite în limba germană [2]. De la această breaslă a ajuns până la noi tiparul sigilar, actualmente, păstrat în colecţia de matrice sigilare a Muzeului Naţional al Banatului Timişoara [3]. El a fost prezentat succint de către cercetători. Din acest considerent, în cele ce urmează, descriem amănunţit acest tipar sigilar. Descrierea o facem ţinând cont de normele ştiinţei şi artei heraldice şi de limbajul folosit în lucrările de specialitate. Din piesa originală se păstrează numai placa sigilară confecţionată din aramă, de formă oval-verticală (40 x 36 mm), cu grosimea de 4 mm, gravată în incizie pentru sigilarea cu ceară[4]. Mânerul confecţionat din metal lipseşte. În câmpul sigilar s-a gravat o compoziţie menită a individualiza posesorul. În emblemă într-un scut dreptunghiular deasupra unei bucăţi de săpun, un mănunchi de lumânări în formă de evantai, legate în partea de sus, cu un şnur la un inel [5]. Scutul timbrat de acvila bicefală imperială austriacă, încoronată, ce ţine în gheare însemnele puterii – spada în dreapta şi sceptrul în stânga – este susţinut de doi lei rampanţi, care stau pe o terasă. Cum am văzut pentru a se evoca simbolic cele două meşteşuguri s-au gravat figuri heraldice amintind produsele finite ale activităţii (săpunul şi legătura de lumânări). Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba germană: * K: K: PRIV: BÜRGL: SAIFENSIEDER ZUNFT IN TEMESVAR 1833. Denumirea urbei s-a scris sub terasă; iar dedesubtul acesteia s-a gravat data: 1833, anul confecţionării tiparului sigilar. Începutul şi sfârşitul legendei sunt marcate de o roză. La marginea spaţiului câmpului sigilar se află două ovale, unul liniar în interior şi altul perlat în exterior. Studiind acest tipar sigilar, constatăm modul în care s-a gravat întreaga suprafaţă a discului sigilar, grija pentru respectarea raportului dintre elementele incluse în scutul heraldic, proporţionalitatea dintre figurile heraldice reprezentate, toate dovedind străduinţa meşterului-gravor pecetar anonim de a realiza o execuţie artistică cât mai reuşită. În ansamblu, piesa muzeistică analizată se remarcă prin originalitate şi puterea sintetică de expresivitate.
Note bibliografice:
[1] Detalii despre prima asociaţie a săpunarilor şi lumânărarilor din Timişoara, la Lajos Kakucs, Breslele, manufacturile şi dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717-1918, Timișoara, Ed. Mirton, 2008, p. 138 şi pp. 189-190; vezi şi Augustin Mureșan, ,,O scurtă istorie a formării breslelor în Banatul istoric (secolele XIV-XIX)”, în Doru Sinaci, Sorin Bulboacă, Administrație românească arădeană Studii și comunicări din Banat-Crișana, vol. XVII, Arad, Vasile Goldiș University Press, 2022, p. 39.
[2] Lajos Kakucs, op. cit., p. 138.
[3] Muzeul Naţional al Banatului Timişoara, Colecţia de matrice sigilare, nr. inventar 20261.
[4] Vezi Maria Vertan, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Timișoara, Ed. Mirton, 2007, poziția 35, p. 17, fig. 35; idem, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Ediţia a II-a adăugită, Timișoara, Ed. Marineasa, 2008, poziția 36, p. 18, fig. 36; Lajos Kakucs, op. cit., p. 189, fig. 76.
[5] Istoricul Lajos Kakucs interpretează ,,săpunul” figură heraldică reprezentată în scutul tiparului sigilar ca fiind ,,tabla de lemn a săpunarilor”, iar ,,mănunchiul de lumânări”, ca un ,,săpun în formă de evantai” (Lajos Kakucs, op. cit., p. 190). În legătură cu figura heraldică ,,mănunchiul de lumânări” de pe tiparul sigilar al Breslei săpunarilor din Mediaş, istoricii Doina Comşa şi Dorin-Ioan Rus, opiniază că ar fi vorba de ,,o unealtă de săpunărie”; vezi Doina Comşa, Dorin-Ioan Rus, ,,Obiecte de breaslă aflate în colecţia de cositoare a Muzeului Municipal din Mediaş”, în Ziridava, XXIII, 2002, p. 406.
Continuăm proiectul „Din tainele jurnalismului”, un proiect inițiat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2018 în parteneriat cu Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, ediția a II-a. La prima ediție l-am avut invitat pe jurnalistul Antoniu Mocanu; la cea de-a doua ediție ne întâlnim cu jurnalistul Mario Balint, corespondent de război, doctor în științe militare, analist și consultant de securitate, autor al unor volume de proză, reportaj, fotografie, eseu. Întâlnirea cu jurnalistul Mario H. Balint va fi miercuri, 15 noiembrie 2023, de la ora 12.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocsa Caras Severin, la invitația primarului Mirel Patriciu Pascu. Vă invităm alături de noi, pentru o întâlnire interesantă și discuții incitante, cu subiecte arzătoare ale zilei de azi!
36 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023
Expoziție – retrospectivă: Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au pictat sub privirile vizitatorilor proiectului „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei. Au participat Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.
Din orașul cultural- artistic și nu numai, Cluj Napoca, am primit cu mare bucurie de la colegul de breaslă și redactor șef, Iulian Patca, revista ,,Agora Literară”, publicație editată de Liga Scriitorilor din România, președinte domnul Al.Florin Țene, membru UZPR, care de vreo 16 ani țin în viață această publicație ca o fereastră deschisă spre artă și cultură, pentru mulți creatori, iubitori ai scrisului din toată țara dar și din Diaspora. O revistă cu 32 de pagini, apariție trimestrială, parțial color, coperți cartonate și un design de excepție realizat de Lascăr Morcan și desene de Constanța Abălașei Donosă. Și ca o faptă bună trebuie să menționăm că revista ,,Agora Literară ”a LSR, este un proiect realizat și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, deci se (mai) poate! Structurată pe capitole cu titluri inedite și relevante diverselor genuri literare abordate, cum ar fi; Drag și dor de Eminescu, Cronica literară, Sonetul ca stare de spirit, Starea de grație, Starea poeziei, Poezia ca stare de creație, Crochiu de poet, Secvențe lirice, în care descoperim semnatari de notorietate în arealul cultural-artistic național dar și din Diaspora. De reținut numele, scriitorilor, poeților, critici literari: Mircea Dorin Istrate, Titina Nica- Țene, Aurelia Rînjea,Nicolae Cabel, Lucia Elena Locușteanu, Mihaela C.D.(Canada) Luci Trușcă, Ionuț Țene, George Ichim, George Petrovai, Dumitru Mălin,Vasile Dan Marchiș, Vasile Cocarcea (R. Moldova) George Roca Australia, Florentin Smarandache (SUA), Marinela Belu-Capșa, Victoria-Maria Pripon, Marieta Coman, Mariana Popa, Radu Botiș, premianți ai Proiectulul cultural internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția 2021-2022, inițiat de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara sub egida UZPR și desigur promotorii și susținătorii acestei reviste de suflet, iubire și spirit românesc, Al. Florin Țene cu două materiale interesante ,,Virtuțile Aforismului”și ,,Privirea ca receptor a luminii din cuvinte”și Iulian Patca, despre ,,Romanul unei generații”. Un spațiu generos este alocat pentru ,,Premiile Ligii Scriitorilor din România” pentru cărțile apărute în anul 2022, desemnate de juriul format din scriitorii, Iulian Patca (președinte), Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Ionuț Țene, și Ion Constantinescu. La capitolul ,,Semnale editoriale” cu subtitlul ,,Cartea caldă de pe raft” sunt prezentate o serie de cărți însoțite de câte un gând frumos și plin de expresivitate. ,,Măsurând clipa”-Poetele Mihaela CD. și Aurelia Oancă, alcătuiesc un impresionant volum de versuri în tandem, măsurând împreună clipa cea repede care trece ireversibil.(Editura Global Universum, Montreal, Canada 2023). ,,Fiorul iubirii” – ajuns la deplină maturitate lirică, a 13 -a carte a poetului Constantin Stroe este,, ca un cireș înflorit,bucurându-ne cu înfloririle- poeme de sine… dăruindu-ne fructele de gânduri ale iubirii din noi și din lume” (Florin Gheorghiu). ,,Cioplind în grup”- a 15-a carte a Cameliei Felicia Băințan, din lumea sferafică a poeziei, conține mărturisiri complete, complexe, nelăsând loc echivocului și se pare că a sculptat bine în acel trup pentru a scoate la lumină sufletul plin de lumină. (Petronela Apopei) ,,O iubire de la răsărit până la apus”- noul roman al Mariei Someșan ,,consemnează povestea unei iubiri…care s-a cerut împlinită ca un răsărit de soare atât de mult așteptat” cum îl prezintă Nadia Fărcaș, editoarea volumului. ,,Siberii de gheață”- după 20 de ,,volumașe” de poezii și proze scurte, Rodica Fercana se încumetă să ne poarte prin spații mai vaste în paginile tulburătoare ale unui roman emblematic. (Ed.Solon, Bistrița, 2023. Gânduri belgiene- ale poetului Gavril Moisa sunt evident reflecții și miniaturi lirice de călător împătimit și observator sensibil, prezentate cu umor și virtuți metaforice. ,Prin roua gândurilor”- în stil polivalent, poet, redactor, cronicar, textier, promotor cultural, scenarist și regizor, artist în pictură tradițională și digitală, Mihaela CD. Ne invită să-i citim florilegiul spiritual de eseuri, articole, recenzii și cronici. Natura creștină- al 11-lea volum de poezii semnat de prolificul poet din Bonțida, Alexandru Blaga, este un valoros ,,nou inel la trunchiul deja viguros al poeziei sale”, cum remarcă Vasile Filip. Așadar o revistă remarcabilă prin ținută grafică și conținut care trebuie citită.
Biserica Ortodoxă din localitatea Cornea (Caraș Severin)
Această poveste a început în vremea Primului Război Mondial. Lovit din mai multe direcţii, Imperiul Austriac avea tot mai mari probleme în a asigura armatele cu muniţie şi toate cele furnituri necesare. Aşa se face, că au recurs la soluţii extreme, precum rechiziţionarea clopotelor din biserici, spre a-şi asigura producţia de muniţie. De acest lucru nu au fost scutite nici localităţile din zona noastră, a Banatului de Munte; au luat clopotele de la bisericile din Cornea şi Topleţ. Războiul s-a încheiat în anul 1918, imperiul Austro-Ungar se dezmembrează iar Banatul şi Ardealul se unesc cu patria-mamă. Pe acest fundal, profesorul Traian Lalescu care între timp devenise cunoscut în cercurile academice din lume, se implică tot mai mult în efortul de emancipare economică şi culturală a Banatului; calitatea de deputat al judeţului Caraş în Parlamentul României i-a favorizat în plus acţiunile. La Cornea, îl avea drept colaborator şi prieten pe iubitul preot al satului – Nicolae Văleanu. În faţa celor văzute la sate, profesorul comandă la o firmă de prestigiu din Budapesta două clopote, pentru Cornea şi Topleţ. Era în anul 1923. Clopotul de la Cornea are la bază un diametru de circa 64 cm, un sunet superb şi puternic
Care se aude în toate hotarele satului. La Cornea, profesorul a făcut mai multe acţiuni, precum înfiinţarea Şcolii de Arte şi Meserii sau finanţarea monumentului celor căzuţi în acel război mondial 1914-1918 şi care monument se află chiar lângă biserică.
Anii au trecut şi a venit cel de-al doilea Război Mondial (1939-1945). Părintele Nicolae Văleanu şi-a amintit ce s-a întâmplat cu vechiul clopot şi prin concursul a 2-3 oameni de încredere a dat jos clopotul într-o noapte şi l-au îngropat în dealul Truschiu, undeva la hotar cu Mehadica, până la sfârşitul războiului.
Cornea celebrează anul acesta acest drag clopot, care de 100 de ani bate pentru noi; câte evenimente fericite sau triste ne-a adus la cunoştinţă! Biserica Ortodoxă, încă mai mult decât cea Catolică este caracterizată între altele printr-o adevărată cultură a clopotelor, cum de-a lungul veacurilor ele anunţă invazii străine sau alte evenimente de interes comunitar. Turnarea unui clopot de calitate este artă şi tehnologie în acelaşi timp. Cel mai mare clopot care a existat vreodată a aparţinut Catedralei din Piaţa Roșie-Moscova, care după vreme îndelungată a suferit o fisură, fiind retras şi expus pe un imens piedestal. Cel mai mare clopot din lume funcţional azi este cel al Catedralei Mântuirii Neamului din București-25 tone.
Sărbătorind centenarul acestui clopot emblematic pentru Cornea, se cuvine să adresăm un gând pios acestui mare pastor al nostru, care a fost părintele protopop Nicolae Văleanu.
● MIRON MANEGA. Dacă taci când e călcată în picioare libertatea cuvântului, nu ești ziarist, ești impostor!
● ANDREI ȘERBAN. Cenzura de astăzi e mai perversă și mai periculoasă decât în comunism
● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
● MAGDA URSACHE. „Globaleza” și dezmembrarea limbii române
● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Movila ori Gorganul de la „Boburi” din Muscelul Cărămănesc
● MIRCEA ELIADE. Integrarea în mediocritate
● ION MĂLDĂRESCU. „Nimic pentru România, totul pentru Ucraina și Israel!”
● CRISTINA DELEANU. La dracu’ cu depresia!
● CONSTANTIN OLARIU ARIMIN. Iosif R. Petreanu: „Dacă evreii nu fac parte din națiunea română, România nu are caracter naţional!”
● VICTOR GRIGORE. Materii care lipsesc din noua programă școlară: Istoria maghiarilor, sașilor, turcilor, tătarilor, secuilor, precum și Istoria pakistanezilor și nepalezilor!
● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Drepturile minoritarilor? Da, dar pe fondul bunului simț, cu asumarea crimelor împotriva românilor!
● MITROPOLITUL VLADIMIR CĂTRE PATRIARHUL KIRIL: „Ne aflăm într-o situație de faliment instituțional”
● Arhiepiscop CARLO MARIA VEGANO. Ieșiți din Casa Ororilor! Satana nu e mai puternic decât Domnul!
● DECLARAȚIA DE LA WESTMINSTER. 138 de academicieni, jurnaliști, autori, oameni de știință și intelectuali din toată lumea au semnat un manifest împotriva „complexului mondial al cenzurii”
● Clubul de Presă cere Guvernului să intervină contra abuzurilor YouTube și Facebook! Revista CERTITUDINEA subscrie acestui demers
● MIRON MANEGA / IOAN ROȘCA. Sacrificarea ultimului rest de libertate
● IOAN ROȘCA. Cincinalele holocaustizării- răbojul colaboraţioniştilor
● DAN DIACONU. România și colonialismul tehnologic
● MARIA DIANA POPESCU. România, țara care-și vinde copacii toamna, ca să aibă bani de lemne iarna
● MIRON MANEGA. Închisorile viitorului sunt pe punctul de a deveni Lege
● DAN NEGRU. Pumnul e arma prostului iar noi înarmăm proștii
● DIANA IOVANOVICI ȘOȘOACĂ. Oprește-te, Israel! Altfel vei fi judecat cu aceeași măsură!
● VASILICĂ MILITARU. Atacul din Gaza: un „Colectiv” la scară planetară
● Prof. univ. CORVIN LUPU. De la Uniunea Sovietică la Federația Rusă. Capcanele continuității (I)
● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus
● MIRCEA PERPELEA. Eternul Fâcă
● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir
● MIRON MANEGA. Ministerul Transporturilor – cel mai strălucit candidat la „Antologia prostiei omenești”
● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. În apărarea ortodoxiei (VII) Biserica ortodoxă, aliată împotriva propriului destin. Poliția religiei
● RADU TUDOR IONCICĂ (1981-2022). Situaţia Rusiei la Marea Neagră în 2010. Preliminariile conflictului cu Ucraina
● DANIELA GÎFU. Prietenia la trădare se cunoaște
● ROMÂNIA FAȚĂ-VERSO. Înainte și după…
● Istoria minei de cărbune deținute de România lui Ceaușescu în SUA
● MIRON MANEGA. De ce se întețește antisemitismul în lume…
Joi, 9 noiembrie 2023, la Bocșa, jud. Caraș-Severin, s-a desfășurat un amplu eveniment cultural dedicat, în principal, realizatorului primei Enciclopedii Românești – dr. Corneliu Diaconovici (Diaconovich) – la 100 de ani de la plecarea acestuia în veșnicie și 125 de ani de la apariția primului volum al primei Enciclopedii Românești. Corneliu Diaconovici, descendent al unei mari familii de cărturari și buni români, s-a născut la Bocșa Montană (Caraș-Severin) în 18 februarie 1859 și s-a stins la Reșița (Caraș-Severin) în 17 august 1923. Așadar, cum era și firesc, evenimentul din 9 noiembrie a debutat la casa natală a enciclopedistului, casă pe care, în anul 2004, la propunerea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, a fost amplasată o placă omagială in memoriam dr. Corneliu Diaconovici, la 145 de ani de la naștere. Un grup de oameni de cultură din Bocșa, Reșița și Anina au poposit la casa Diaconovici pentru o scurtă rugăciune de pomenire oficiată de preoții Daniel Crecan și Silviu Ferciug, precum și un cuvânt In memoriam rostit de Gabriela Șerban, organizatorul evenimentului, istoricul Mihai Vișan și scriitorul Gheorghe Jurma. De la ora 16.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa au continuat lucrările simpozionului dedicat enciclopedistului Corneliu Diaconovici prin lansarea cărții Diaconovici realizată de Gheorghe Jurma și apărută recent la Editura TIM din Reșița, precum și lansarea volumului Biserica Ortodoxă și societatea românească în anii Marelui Război. Școlile teologice din Banat și Arad, volum apărut în anul 2022 la Editura Presa Universitară Clujeană și Editura Episcopiei Caransebeșului, semnat de pr. dr. Silviu Ionel Ferciug și prezentat de dr. Mihai Vișan și dr. Dorel Viorel Cherciu. Despre personalitatea și activitatea preotului Silviu Ionel Ferciug au rostit cuvinte alese primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, dr. Dana Antoaneta Bălănescu, dr. Ada D. Cruceanu-Chiseliță și ing. Constantin Borozan. Un moment interesant a fost și prezentarea Catalogului ASTRA 160 de către dr. Livia Magina, catalog coordonat de Răzvan C. Pop și Bogdan Andriescu, editat în anul 2022 la Editura Armanis din Sibiu. Acesta ilustrează expoziția primei biblioteci publice a românilor din Transilvania, expoziție care poate fi văzută în perioada 9 – 30 noiembrie 2023 și la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Întreg evenimentul a fost asezonat cu frumoase pricesne interpretate de către Corul Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, coordonat de prof. Gianina Mură și dr. Liana Ferciug. Simpozionul „Personalități culturale de ieri și de azi” a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, primar Mirel Patriciu Pascu, în parteneriat cu Muzeul Banatului Montan Reșița, Episcopia Caransebeșului, Biblioteca „ASTRA” Sibiu, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița , Protopopiatul Reșița și Centrul de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română.
Florin GOLEȘIE – un tânăr născut și crescut în frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Româno-Germană Sibiu, actualmente agent șef principal la Poliția Municipiului Hunedoara, nu demult a primit din partea Primăriei Comunei Teliucu Inferior (Hunedoara) titlul de „Cetățean de onoare” al localității. Este rezultatul frumoaselor succese sportive interne și internaționale obținute în cadrul întrecerilor de caiac-canoe la care a participat, el fiind pregătit și antrenat în cadrul AS Constructorul Hunedoara, cu legitimare la Constructorul Hunedoara, Dinamo și Steaua București. Urmare unei bune pregătiri fizice și tehnico-tactice a reușit să obțină medalii de aur la mai multe întreceri, printre care: Memorial Ioan Drăgoi (C1), Cupa României la Juniori (C1), Campionatul Național de Juniori (C1), Regata Internațională Bascov (C1) – 1995, Campionatul European de Juniori Polonia (C4), Regata Internațională Bascov (C4), Campionatul Național de Juniori (C1), Cupa Mondială Bratislava (C4), Regata Internațională Bascov (C4) – 1996, Campionatul Mondial de Juniori – Finlanda (C4), Regata Internațională Bascov (C4), Cupa Mondială Bratislava (C4), Cupa României (C2), Campionatul Național de Juniori (C2) – 1997, Regata Internațională Alsacia (C1), Regata Internațională Dijon (C1), Campionatul Național Francez (C1), Regata Internațională Strasbourg (C1) – 1998. Ca polițist, în afara sarcinilor și atribuțiilor de serviciu se dovedește cetățeanul, omul de lângă noi, adeptul și susținătorul în comunitate prin exemplul personal al unui climat optim de creșterea al gradului de siguranță al cetățeanului și combaterea infracționalității.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Ce este viața? Sigur, răspunsul științific la această întrebare îl găsim în dicționare și enciclopedii, dar dincolo de litera scrisă, viața, existența noastră pe acest tărâm, rămâne un mister pentru că este, în a mea opinie, o umbră trecătoare într-o noapte cu clar de lună.
Marți, înspre asfințitul zilei, o știre m-a cutremurat: „Oana Maria Cenan-Glăvan a murit”. Nu o știam bolnavă. La comemorarea de un an al celui care a fost Doru Dinu Glăvan, jurnalist și președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ne-am întâlnit la Timișoara. Era bine, comunicativă, vioaie și dornică să deschidă porțile mari ale unei rodnice colaborări.
Anul acesta, pe 28 octombrie, la comemorarea celui care a ridicat UZPR-ul la statutul de instituție de creație și utilitate publică, Oana lipsea, familia fiind reprezentată de cele două fiice ale sale. Nu am întrebat din politețe ce-i cu Oana. Mi-am zis, în sinea mea, că, sigur, este plecată din țară. Dar, Oana, prietena noastră, era suferindă pe pat de spital, pregătindu-se pentru marea călătorie de dincolo de linia orizontului și spre care a plecat în dimineața zilei de marți, 7 octombrie 2023.
Astăzi, suntem mai săraci cu un prieten. Un bun prieten! Cu un jurnalist cu o bogată experiență în presa radio de circa 18 ani, cu un manager care a slujit administrativ Căminul pentru persoane vârstnice și Centrul „Sfânta Maria”, ambele din Reșița, și, deopotrivă, cu un om politic și consilier județean cu o neclintită verticalitate. Dar, înainte de toate, comunitatea presei românești a pierdut excepționalul președinte al Filialei UZPR „Ștefan Naciu” din Caraș-Severin.
Drum bun, Oana, spre iubitul tău tată!
Drum bun, Oana, spre eternul infinit!
Fie ca Viața de Apoi să-ți fie o oază de lumină și verdeață, iar amintirea o făclie veșnic aprinsă!
Conf. univ., CS II, dr. Ioan David
Președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR
„Doi ani; doi ani și câteva zile; atât a trecut de când s-a stins ctitorul radioului reșițean Doru Dinu Glăvan, cel ce a pus piatra de temelie a instituției publice în Banatul de Munte. La doar doi ani de la trecerea lui în neființă, am primit o altă lovitură; s-a stins în această dimineață și Oana, Oana Maria Glăvan Cenan, după o lungă și grea suferință”. (cfr. Reper24.ro) … Cuvinte dureroase care au răsunat jalnic în presa din România, cuvinte care ne vor rămâne întipărite, pentru a nu mai știm a câta oară, în fondul sufletesc comun. „După plecarea din Radio Reșița, Oana a condus Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița și, mai apoi, Centrul Sfânta Maria. Mereu printre oamenii cu probleme, mereu gata să ajute, mereu pregătită să facă ceva bun pentru semeni”, menționează în lacrimi colegii Oanei.
„Ca președinte al Filialei Reșița a UZPR, Oana Cenan Glăvan a avut o activitate notabilă, a impulsionat cu multă energie activitatea locală și a purtat mai departe cu cinste numele tatălui său, ca jurnalistă dedicată și om de excepție”(UZPR)
Se pare că intrăm într-un tăvălug al plecărilor marilor noștri colegi spre Cer: Doru Dinu Glăvan, Dumitru Țimerman, Oana Cenan Glăvan și mulți alții care, prin voia Domnului, ne vor reprezenta tagma ÎN CERURI.
Dumnezeu să te ierte și să te odihnească-n PACE, dragă colegă și prietenă, alături de toți colegii ziariști care-și dorm Somnul Păcii.
Condoleanțe familiei greu încercate!
Membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști – Filiala „Anton Davidescu”, Satu Mare
Doi ani; doi ani și câteva zile; atât a trecut de când s-a stins ctitorul radioului reșițean Doru Dinu Glăvan, cel ce a pus piatra de temelie a instituției publice în Banatul de Munte.
La doar doi ani de la trecerea lui în neființă, am primit o altă lovitură; s-a stins în această dimineață și Oana, Oana Maria Glăvan Cenan, după o lungă și grea suferință. Știam că e bolnavă, dar ultimele informații despre ea erau că merge spre bine. Se pare că nu a fost așa…
După ce Doru s-a dus să facă transmisiuni sportive, acolo sus, Oana a preluat conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Ștefan Naciu Caraș-Severin. S-a stins o voce, s-a stins un om, s-a mai dus un coleg din fosta echipă de aur a radioului reșițean.
Mi-e greu să scriu despre Oana la trecut. Imaginea ei va rămâne veșnic vie în mintea mea și a celor ce au cunoscut-o. După plecarea din Radio Reșița, Oana a condus Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița și, mai apoi, Centrul Sfânta Maria. Mereu printre oamenii cu probleme, mereu gata să ajute, mereu pregătită să facă ceva bun pentru semeni.
Am avut, de-a lungul timpului, divergențe; nu puține, dar am găsit mereu calea de mijloc în relația noastră. Nu puteai să nu o respecți și să nu o iubești, în pofida multor discuții în contradictoriu. Mereu găseam o soluție, o rezolvare la problemele ce apăreau.
Bun organizator a fost mereu cu sufletul alături de „Dragostea mea“, de radioul pe care l-a ridicat acolo unde ar trebui să fie și acum, alături de tatăl ei, Doru. De fiecare dată când ne întâlneam, indiferent de subiectul discuției, ajungeam și la Radio Reșița; inevitabil, pentru că acolo, în sufletul ei, radioul era prezent mereu, indiferent de calea pe care ne-au purtat pașii vieții.
Drum bun, Oana. Nu pot să-ți spun adio. Și asta pentru că vei rămâne veșnic în gândurile mele și nu doar ale mele. Drum lin spre stele Oana. Și de acolo, de pe norișorul tău te rog să veghezi asupra noastră, alături de cei ce cu siguranță te așteaptă: Doru Dinu Glăvan, Mircea Săndulescu, Gelu Ghera, Paula Neamțu, Ada Botezan….
Colectivul Reper24 transmite sincere condoleanțe familiei celei care a fost și va rămâne mereu…Oana Maria Glăvan Cenan.
UZPR CARAS SEVERIN 