Despre personalitatea culturii din Banat și din România, despre multiculturalitatea acestui spațiu, s-a vorbit pe îndelete, cu diferite opinii, la cea de-a III-a ediție a Colocviilor „Reflex” la Băile Herculane, în 2003. Idei pertinente au exprimat, în cadrul acestui reportaj-anchetă scriitori, critici literari, istorici precum Octavian Doclin, gazda manifestării, Ion Marin Almăjan, Gheorghe Mocuța, prof. univ. dr. Nicolae Bocșanu, Slavomir Gvozdenovici, Vasile Dan, prof. univ, dr. Iosif Cheie Pantea, Lucian Alexiu, Maria Pongracz, Florin Bănescu, Mariana Pândaru, prof. univ. dr. Costin Feneșan, Gheorghe Jurma, Valeriu Leu, Ioan Matiuț, Mircea Cavadia, Paulina Popa, prof.univ. dr. Sanda Golopenția. Realizator Vasile Bogdan. TVR Timișoara.
Elevii Școlii Gimnaziale din frumoasa localitate hunedoreană Vața de Jos (director prof. Nicoară Monica) au participat și-n acest an școlar la activități inedite și atractive care au contribuit la formarea unor valori morale în confruntarea elevilor cu viața și deschiderea spre nou.
Amintim aici participarea la concertul intitulat „Psihologia și cultura românească în colindele din țările etnografice ale Transilvaniei” desfășurat în municipiul Cluj-Napoca, invitația și organizarea fiind făcute de Universitatea Babeș-Bolyai.
Astfel, în fața unui public numeros, elevii au oferit un veritabil moment cultural punctat de originalitatea tradițiilor locale.
Contând pentru Școala Altfel, elevii din Vața de Jos însoțiți de directorul unității au poposit în orașul de pe Cerna, mai exact la Castelul Corvinilor, unde au trăit momente unice de o adâncă simțire patriotică.
Elevii Școlii Gimnaziale Vața de Jos au avut parte de o experiență deosebită alături de Secția de Pompieri Brad din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Iancu de Hunedoara” care a organizat o prezentare a echipamentelor utilizate în misiunile de salvare. În cadrul acestei acțiuni, elevii au au avut ocazia să vadă îndeaproape autospecialele și echipamentele folosite în intervenții.
Recent, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, doamna judecător DAVID GIANINA-VIORICA (foto) – președintele Tribunalului Hunedoara a prezentat Raportul de activitate pe anul 2024 al Tribunalului Hunedoara și al judecătoriilor din circumscripția acestuia.
În anul 2024 Tribunalul Hunedoara a înregistrat un volum de activitate (stoc inițial plus dosare nou intrate) de 19956 de cauze pe rol, în creștere cu 6462 de cauze față de anul 2023 când numărul dosarelor pe rol a fost de 13494.
Volumul de activitate pe secții la nivelul Tribunalului Hunedoara, a fost următorul:
Secția I Civilă a fost învestită, în anul 2024, cu soluționarea unui număr de 13656 cauze; Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal cu 4314 cauze; Secția Penală cu 1986 cauze.
La Tribunalul Hunedoara, în cursul anului 2024, s-a înregistrat o încărcătură de 1597,2 cauze/judecător.
Separat pe secții, se constată că, cea mai mare încărcătură de cauze/ judecător a fost la Secția I Civilă, unde s-a înregistrat un număr mediu de 2290,7 cauze/ judecător, față de 1082,1 cauze/ judecător la Secția a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal și 734,1 cauze/ judecător la Secția Penală.
Volumul de activitate al celor 6 judecătorii din raza de competență a Tribunalului Hunedoara a fost în anul 2024 de 59158 cauze pe rol, în creștere cu un număr de 10999 de cauze față de anul 2023, când pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat un număr de 48159 cauze.
Numărul de cauze/judecător la judecătoriile din circumscripția Tribunalului Hunedoara, în anul 2024, a fost: la Judecătoria Brad s-au înregistrat 1782,3 cauze/ judecător; la Judecătoria Deva 1438,1 cauze/ judecător; la Judecătoria Hațeg 1759,2 cauze/ judecător; la Judecătoria Hunedoara 1360,6 cauze/ judecător; la Judecătoria Orăștie 1697,4 cauze/ judecător și la Judecătoria Petroșani 1453,4 cauze/ judecător.
Să mai spună careva că Valentine’s day nu face minuni. Că doar sfinții noștri: Cuvioasa Parascheva și Grigorie Decapolitu sunt în stare de așa ceva, iar ăștia ai americanilor, nu. Uite că nu e așa, frate. Aș putea să vă dau „n” exemple ca să vă demonstrez că am dreptate.
Ca să nu o mai lungesc, să luăm cazul lu’ Nordis. Ăla cu afacerile imobiliare de la țărmul mării. Cu trei proprietari pe un apartament. Amintiți-vă ce spectacol a fost când i-o săltat din așternut pe soții Vicol și Ciorbă: DIICOT, jandarmi, polițiști, procurori, mascați, gură cască, ziariști mobilizați de cu seara, dube pentru deținuți, televiziuni care transmiteau non-stop numai despre telenovela Lauritei care, în doar două zile de shoping în Dubai, „spărsese” 90.000 de euro. Cine ar mai fi zis că ăștia doi vor mai vedea lumina zilei după ce procurorii le-au pus în cârcă un prejudiciu de 200 milioane de euro (euro, Gogule, nu lei!), stabilind că au fraierit 1.500 de oameni? Nici Arsene Boca și echipa lui de sfinți nu cred că ar fi fost în stare să facă vreo minune să-i scoată din temniță.
Da’, știi cum e, bă, Gogule, cu speranța asta? Ea moare ultima. Și nu e doar o poveste. În timp ce lumea îi blestema, Laurita și cu bărba’su se rugau în arestul Poliției să-i scape Doamne, Doamne de belea. Or luat la rând toți sfinții trecuți cu roșu, dar și cu negru în calendarul ortodox. Vreo 75. Au recunoscut că au greșit și au jurat că dacă vor scăpa de belele vor dona banii bisericii. Ei, nu chiar toți, o parte din ei, căci, nu-i așa? și Laurita trebuie să trăiască. Sfinții noștri, corecți și cinstiți, așa cum au fost și pe pământ, nici nu au vrut să audă una ca asta. Laurita și bărba’su n-au cedat și au continuat să se roage sfințiilor din alte calendare, alții decât ai noștri: Sfântul Nifon de Novgorod, Sfântul Sava, Sfântul Patrick. Și nimic.
Care om n-ar fi clacat într-o astfel de situație și n-ar fi ajuns la Spitalul 9 ori la Socola? Uite că Laurita n-a clacat, ci a continuat să caute sfinți din toate religiile până a ajuns Valentin’ day ăsta. Și ce crezi, Gogule? Ăsta a ascultat-o atent, a întrebat-o ceva legat de dosar, apoi i-a spus: „Vezi că pe 14, de ziua mea, sunteți liberi amândoi.” Laurita a crezut că Vali vorbește aiurea, doar ca să scape de gura ei. Dar n-a fost așa, fix de Valentine’s day a venit șeful bulăului la ei spunându-le că sunt liberi. „Și vă rog să ne iertați dacă cumva n-ați găsit la noi confortul de la Nordis”, i-ar fi zis milițianul.
Și așa au plecat Laurita și bărba’su acasă, și în locul lor au fost aduși doi găinari care de foame furaseră o franzelă în Piața Matache.
Proiectul Ziua Națională a Lecturii – 15 februarie – este deja foarte bine cunoscut și se bucură de succes indiferent de locație și publicul căruia i se adresează, deoarece tuturor ne plac poveștile, cu atât mai mult atunci când ele sunt spuse de către o zână!
Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa derulează acest proiect încă de la înființare și de fiecare dată o Zână a Poveștilor citește tinerilor de toate vârstele o poveste mai mult sau mai puțin cunoscută.
Vineri, 14 februarie 2025, Zâna Poveștilor s-a deplasat la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Bocșa și a citit bunicilor de aici o poveste din literatura contemporană.
Antonia Onofrei, elevă a Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa a întruchipat Zâna Poveștilor și i-a cucerit pe senorii noștri cu povestea „Steaua bunicului” scrisă de tânăra Rafaela Nemeth-Gyuris, nepoata jurnalistului și artistului bocșean Adalbert Gyuris.
Preț de un ceas, Antonia a stat alături de beneficiarii serviciilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Bocșa, le-a citit, a vorbit cu ei și le-a dăruit cărți din partea organizatorilor, deoarece în data de 14 februarie Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa desfășoară proiectul „Îndrăgostiți de carte”, prin care fiecare cititor primește o carte în dar. Proiectul se află la cea de-a 15-a ediție și se repetă și în data de 24 februarie, de Dragobete.
Așadar, de Ziua Națională a Lecturii la Bocșa s-au dăruit cărți și s-au citit povești, iar Zâna Poveștilor a promis că, la începutul lunii martie, va poposi și la Grădinița cu Program Prelungit din Bocșa pentru a citi și copiilor o poveste.
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Căminul Pentru Persoane Vârstnice Bocșa, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu! Tuturor se cuvin mulțumiri, precum și directorului Anca Pascu, gazda evenimentului, dar, mai ales, tinerei noastre Antonia, Zâna Poveștilor!
Cu atât mai mult se îndreaptă mulțumirile noastre spre personalul Căminului pentru Persoane Vârstnice Bocșa, deoarece clădirea acestei instituții se află în renovare, iar noi ne-am strecurat printre lucrări, și, cu toate acestea, ne-au fost create cele mai bune condiții pentru lectură și întâlnire cu bunicii. Mulțumim! Sperăm că Zâna noastră a lăsat în urmă parfumul poveștilor de odinioară, precum și o nouă frumoasă amintire a acestei zile!
14 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2025.
Personalitățile noastre: Rolf Bossert (*16 decembrie 1952, Reșița – † 17 februarie 1986, Frankfurt am Main / Germania), la 39 de ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară;
Noi și publicațiile culturale ale Banatului Montan: Revista „Reflex“ (Reșița).
14. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2025.
Unsere Persönlichkeiten: Rolf Bossert (*16. Dezember 1952, Reschitza – † 17. Februar 1986, Frankfurt am Main / Deutschland) – 39. Todestag. Eine Dokumentationsausstellung;
Wir und die Publikationen des Banater Berglands: Die Kulturschrift „Reflex“ (Reschitza).
Proclamată în 2011 de statele membre ale UNESCO și adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (A/RES/67/124) în 2012 drept Zi internațională, 13 februarie a devenit Ziua Mondială a Radioului (WRD). Radioul este un mediu puternic pentru celebrarea umanității în toată diversitatea ei și constituie o platformă pentru discursul democratic.
2025 marchează un an crucial pentru schimbările climatice. În conformitate cu Acordul de la Paris, dacă omenirea dorește să limiteze încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful cel târziu în acel an, înainte de a începe să scadă.
Pentru a sprijini posturile de radio în acoperirea lor jurnalistică a acestui subiect, Ziua Mondială a Radioului din 13 februarie 2025 este dedicată „Radioului și schimbărilor climatice”.
Ziua Mondială a Radioului 2025 celebrează eforturile radiodifuzorilor de a dota cetățenii cu competențele de care au nevoie pentru a înțelege și a aborda mai bine criza climatică.
Materialul a fost difuzat și în cadrul emisiunii „Cu…minte de weekend” la Radio România Cultural.
Mesaj UNESCO. Traducere și editare Mădălina Corina Diaconu.
„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“
Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz, în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv, toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a fășangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul (o păpușă confecționată din paie și costumată cu haine de mărime adultă) sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Odată cu înmormântarea sau arderea fășangului, automat dispărea și distracția, voia bună… Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenușii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui.
Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Câmpie și din Reșița. Din păcate, din cauza emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația organizează această manifestare, reușita ei consemnându-se în fiecare an de către mass-media scrisă și vorbită. Din cauza pandemiei, în anii 2021 și 2022, balul nu a putut fi organizat. Anul acesta, balul de fășang se va organiza din nou, el desfășurându-se în ziua de 10 februarie, pentru a 32-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră organizează în perioada fășangului din fiecare an sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur, se servesc tăiței, se ascultă muzică, se dansează și se cântă, se ascultă scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează, de asemenea, an de an, în ultima zi a fășangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – sărbătoarea gogoșilor, și aceste ambele manifestări fiind întrerupte în ultimii doi ani datorită pandemiei.
Anul acesta, programul Fășangului va include următoarele manifestări:
12 februarie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Sărbătoarea tăițeilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
15 februarie 2025, ora 16.00, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):
Sărbătoarea tăițeilor, pentru copii și tineri.
24 februarie 2025, ora 17.30 Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de fotografii din arhiva Asociației pentru Păstrarea și Promovarea Tradițiilor Germane „Dirndl und Lederhosen” Celnic / Anina.
27 februarie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVII-a): Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
1 martie 2025, orele 18.30 – 24.45, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:
Tradiționalul mare bal mascat de Fășang (a 33-a ediție).
Program cultural. Parada măștilor și premierea celor mai bune măști pentru copii și adulți.
3 martie 2025, ora 17.00, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):
Sărbătoarea gogoșilor, pentru copii.
4 martie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):
Ultima manifestare de Fășang – 2025: Sărbătoarea gogoșilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 5 martie. Până atunci, să ne bucurăm de aceste zile de Fășang 2023!
[1] Chiseliţă Octavian. Nume literar: Octavian Doclin.
Iată că au trecut 5 ani fără Octavian Doclin…
Îmi amintesc totul de parcă ar fi fost ieri… Vizita la spital, cartea lui Nuțu Cărmăzan, revistele „Bocșa culturală” și „România literară” – cele din urmă lecturi ale Poetului -, bucuria revederii, planurile și, mai ales, optimismul pe care-l revărsa asupra noastră cu generozitatea -i caracteristică… Tot îmi amintesc! Era vineri și era bine… Apoi, duminică… n-a mai fost bine… Și a venit vestea… pe care eu cu greu am crezut-o…
Lucrez la încă un volum din bibliografia revistei „Reflex” și parcă îl am în preajmă pe Poet… Ne e dor de Tavi… Dumnezeu să-l odihnească în pace și Lumină!…
Poetul Octavian Doclin s-a născut la 17 februarie 1950 în comuna Doclin, Caraş-Severin și s-a stins la Reșița, în data de 11 februarie 2020[1].
Absolvent al Şcolii Generale Doclin, apoi al Liceului din comuna Grădinari şi al Facultăţii de Filologie, specialitatea română-franceză.
Perioada liceului va fi una semnificativă pentru elevul şi deja poetul Octavian Chiseliţă coincidând cu perioada de debut sub îndrumarea profesorului şi mentorului Petru Oallde. În 1968 elevul Octavian Chiseliţă semnează poeme în revista Vîrste cărăşene a Liceului din Grădinari, iar în 1970, în revista timişoreană Orizont semnează, pentru prima dată cu numele literar adoptat de atunci, Octavian Doclin. Tot în 1970 apare, pentru prima dată ca poet, în volumul Ritmuri din Ţara lui Iovan Iorgovan, o culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde şi prefaţată de Pavel Bellu.
Pe parcursul carierei sale profesionale Octavian Doclin a îndeplinit diverse funcţii: a fost profesor (la Bixad, în judeţul Satu Mare), apoi referent de specialitate la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; a fost preşedintele Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, redactor-şef al revistei de artă, cultură şi civilizaţie Reflex (Reşiţa) şi coordonatorul Bibliotecii Reflex; director al editurii Modus PH Reşiţa.
Din 1982 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Reşiţa.
Debutul editorial se produce în 1979 cu volumul Neliniştea purpurei, un volum de poeme care beneficiază de prezentări ale unor importanţi scriitori precum Anghel Dumbrăveanu şi Gheorghe Grigurcu.
Apoi poetul îşi revarsă talentul, iar scriitura sa curge în mai multe volume, unele în mai multe ediţii şi în mai multe limbi: ”Neliniștea purpurei”. Timișoara: Facla, 1979; „Fiinţa tainei” (poeme), Timişoara, Facla, 1981; „Muntele şi iluzia” (poeme), Timişoara, Facla, 1984; „Curat şi nebiruit” (poeme), Bucureşti, Cartea Românească, 1986; „Cu gândul la metaforă”, Bucureşti, Editura Eminescu, 1989; „Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil”, Reşiţa, Semenicul, 1991( ed. a 2-a cu traduceri în limba engleză de Ada D. Cruceanu şi cu postfaţă de Ion Marin Almăjan şi prezentare de Gh. Jurma, Reşiţa, Timpul, 1999; ed. a 3-a, trad. În limba engleză Ada D. Cruceanu, prefaţă Gh. Jurma şi postfaţă Ion Marin Almăjan, Reşiţa, Tim, 2007); „Ceasul de apă”: antologie realizată de Lucian Alexiu, Timişoara, Hestia, 1991; „A te bucura în eroare” (poeme), Timişoara, Hestia, 1992 (distins cu premiul USR Timişoara în 1993); „În apărarea poemului scurt”, Timişoara, Hestia, 1993; „Climă temperat continentală”. Antologie şi versiune în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Timişoara, Hestia, 1995; „Agresiunea literei pe hârtie”, Timişoara, Hestia, 1996 (distins cu premiul USR Timişoara în 1997); „Esau” (33 de poeme), Reşiţa, Timpul, 1997; „47 poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte – Poem about Life, Love and Death”, an English Version by Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus PH, 1998 (Premiul USR la festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc” Bistriţa); „Poeme duminicale”, Reşiţa, Timpul, 1998; „Între pereţi de plută sau Moartea după Doclin”(poeme), Timişoara, Marineasa 1999; „Dubla eroare”, Timişoara, Marineasa, 1999; „Poemele dinaintea tăcerii”, Reşiţa, Timpul, 1999; „Urma paşilor în vale”, Timişoara, Hestia, 2001(distins cu premiul USR la festivalul Naţional de Poezie „George Coşbuc” Bistriţa în 2002); „Nisip, ape de odihnă”, Timişoara, Marineasa, 2002 (distins cu premiul pentru poezie al USR Timişoara, 2003); „Carte din iarna mea”, Timişoara, Marineasa, 2003; „Pârga”, Timişoara, Marineasa, 2004; „Pârga II”, Reşiţa, Modus P.H. 2004; „55 de poeme”, antologie de Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus P.H., 2005; „Locomotiva şi vrabia”, antologie alcătuită de Ion Cocora, Bucureşti, Palimpsest, 2006; „Pârga III”, Reşiţa, Modus P.H., 2006; „Pârga”, traducere în limba bulgară de Margarita Kovalenko, Sofia, Editura Bolid, 2006; Pârga (I,II,III). Reșița. Modus P.H., 2007;„Golf în retragere”, antologie alcătuită de Ada D. Cruceanu cu o traducere în limba germană de Hans Dama, Timişoara, Anthropos, 2008 (distinsă cu premiul pentru poezie al USR Timişoara în 2009); „Urna Cerului”, Timişoara, Anthropos, 2008; „Aquarius”, Timişoara, Marineasa, 2009; „Sălaşe în iarnă”, antologie de Lucian Alexiu, Timişoara, Anthropos, 2010; „Docliniană” ( 55+5 poeme), Cluj Napoca, Dacia XXI, 2010 (distinsă cu premiul USR Timişoara pentru poezie pe anul 2010); „Firul cu plumb”. Poeme cu variantă în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Timişoara, Anthropos, 2011; „Nata-Ioana vrea păpuşi”, versuri pentru copii cu variantă în limba engleză de Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Modus P.H., 2011; „20+1 poeţi din Banatul Montan”, antologie întocmită de Octavian Doclin, Cluj Napoca, Dacia XXI, 2012; Octavian Doclin şi Ada D. Cruceanu, „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. I, 2012 şi vol. II în 2013 la Editura Marineasa din Timişoara; „Nata Ioana-i şcolăriţă”, versuri pentru copii, Timişoara, Marineasa, 2014; „Sânge de vişin”, Timişoara, Marineasa, 2014; „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. III care include și Gabriela Șerban ”Bibliografia revistei Reflex (2000 – 2014), în 2015 la Editura Marineasa din Timişoara; „Baletul de noapte”: poeme. Cu o prefață de Marcel Pop-Corniș. Timișoara: Gordian, 2015; ”Sărbătorile”: poeme cu un studiu introductiv de Gheorghe Mocuța. Timișoara: Gordian, 2016; Octavian Doclin şi Ada D. Cruceanu, „Faţă în faţă”: publicistică, anchete literare, interviuri, mărturisiri, vol. IV, la Editura Marineasa din Timişoara, 2016; „Răsaduri”, 2017; ”Poeme libere”, 2018; „Și punct. Și de la capăt”, 2019; ”Slobodne pesme/ Poeme libere”, 2019; „O sută și una de poezii”, 2020 (București: Editura Academiei Române, 2020); „Privirea peste umăr” (…și cu cât mai mult mă uit în urmă). Poeme 2018-2019. Elogiu poemului liber și mâinii care-l gândește la ieșirea din Subterană pentru ultima dată; prefață de Al. Cistelecan.- Timișoara: Gordian, 2020; „Poezii”. Ediție bilingvă; traducerea în limba macedoneană Aliki Telescu; prefață Zenovie Cârlugea.-Reșița: TIM., 2023.
Poezii pentru copii, poezii de dragoste, poeme folclorice (sau „aproape folclorice”), poeme cu tentă religioasă, toate se regăsesc în volumele semnate de poetul Octavian Doclin, iar prezentările de pe cărţi, prefeţele şi postfeţele volumelor sunt semnate de nume importante ale literaturii române: Cornel Ungureanu, Petre Stoica, Gh. Jurma, Lucian Alexiu, Mircea Ciobanu, Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, Ion Marin Almăjan, Al. Cistelecan, Cornelia Ştefănescu, Sorin Gîrjan, Mircea Martin, Ion Cocora, Marcel Pop-Corniș, Zenovie Cârlugea, Al. Cistelecan sau Valy Ceia, cum de altfel, referinţele critice poartă semnătura unor importanţi scriitori şi istorici literari (pe lângă cei amintiţi putem adăuga şi nume precum Laurenţiu Ulici, Gheorghe Mocuţa, Alexandru Ruja, Olimpia Berca, Mircea Zaciu, Gheorghe Pituţ, Nicolae Ciobanu, George Vulturescu, Rodica Opreanu, Constantin Buiciuc, Dorin Murariu, Aureliu Goci, Lucian Scurtu, Constantin Stancu şi mulţi alţii.
Nu putem omite însă volumele de referinţe critice dedicate operei docliniene: Ionel Bota, Muntele şi iluzia. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Reşiţa, Timpul, 1997; Doru Timofte, Apologia lui Esau. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Timişoara, Marineasa, 2001; Ionel Bota, Muntele şi poezia. Lirica lui Octavian Doclin, ed. a 2-a, Oraviţa, 2008 şi Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian, Timişoara, Marineasa, 2015 și Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian: eseu critic.- ed. a II-a, revăzută și adăugită.-. Timișoara: Gordian, 2020.
Referințe în: Viorica I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Who’s Who în România. București, 2002; Dicționar al scriitorilor din Banat. Timișoara, 2005; Reșița: Viziuni.- coord. Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: „Banatul Montan”, 2009; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa.- Reșița: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea.- Timișoara: Brumar, 2011; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ed. I.- Coord. Liubița Raichici.- Reșița: TIM, 2011; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ed. a II-a.- Coord. Liubița Raichici.- Reșița: TIM, 2012; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte. Timișoara: Brumar, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a VII-a, 2017 (Coord. Liubița Raichici); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa.vol. 2.– Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Cuvântul care unește. Slatina, 2018; Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a VIII-a, 2018 (Coord. Liubița Raichici); Caietul Festivalului Internațional de Poezie „Porțile Poeziei”. Ediția a IX-a, 2019 (Coord. Liubița Raichici); Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2014 – 2018.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. vol. 3– Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură); Reșița: Viziuni. Vol 2.- coord. Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: „Banatul Montan”, 2021; Ana Kremm. Desifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână.- prefață Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2022; Nicolae Sârbu. Albastru de Reșița.- Reșița: TIM, 2022; Mihai Ilie Suru. Panta Rei.- Reșița: Graph, 2023; Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Bocșa culturală” 2019 – 2023.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. Bibliografia revistei„Reflex” 2015 – 2020.- Reșița: TIM, 2024 și altele.
Nu mai puţin importanţi sunt artiştii care semnează ilustraţia volumelor: Iulian Vitalis Cojocariu, Papi Emilian Roşculescu, Doru Bucur, Petru Comisarschi, Ion Stendl, Silviu Orăvitzan.
Octavian Doclin inițiază și realizează împreună cu Ada D. Cruceanu, revista Reflex (revistă care a împlinit 25 de ani!), dar şi colaborează la cele mai prestigioase şi importante publicaţii de literatură din ţară şi străinătate. De asemenea, opera docliniană este reflectată în presa vremii (ex. Orizont – Timişoara, Luceafărul – Bucureşti; Contemporanul – Bucureşti; Familia – Oradea; Steaua – Cluj; Transilvania – Sibiu, Poesis – Satu Mare; Scrisul Românesc – Craiova; Portal Măiastra – Tg. Jiu etc.).
Deţinător al multor premii şi distincţii importante în plan literar, merită totuşi menţionat măcar Titlul Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu – 1868 – Oraviţa” primit în 2006, Premiul pentru poezie în 2008 şi în 2010 al USR Filiala Timişoara sau Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara pe anul 2011ș.a.
Din anul 1997 este Cetăţean de Onoare al comunei Doclin; din 2009 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Reşiţa, iar din 2004 este onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României.
Senior al Poeziei, Senior al Culturii Cărăşene, Octavian Doclin este fără doar şi poate un poet de excepţie şi un veritabil om de cultură!
Avându-l în memorie așa cum l-am găsit și văzut cu o zi înaintea plecării sale de pe acest tărâm pământesc, nu pot să nu mă gândesc la poemul său intitulat „Hohotul” (din volumul Privirea peste umăr – poeme-. Timișoara: Gordian, 2020):
„Când s-a împlinit vremea
plecării din poem
el, poetul, nepăsător
mai degrabă decât laș
și-a luat rămas bun
numai de la poemă
din cortul celui dintâi
s-a auzit doar un prelung
hohot de râs.”
Veșnică fie-i memoria acestui mare Poet și ales Prieten!
Dumnezeu să-l odihnească!
[1] Joi, 13 februarie 2020, poetul Octavian Doclin a fost condus pe ultimul drum și înmormântat, cu serviciu religios baptist, în cimitirul nr. 3 din Reșița. I-au fost alături mulțime de prieteni, colegi, colaboratori, reprezentanți ai unor importante instituții județene. O mare de oameni alături de familie, de soție – istoricul și criticul literar Ada D. Cruceanu – precum și de cei doi fii: senatorul PSD Ionuț-Narcis Chisăliță și Vianu Chisăliță.
Trimestrial primesc de la scriitorul dipl. Andrușa R. Vătuiu, membru al Ligii Scriitorilor și al UZPR revista „Tribuna seniorilor mehedințeni”, cu sediul în Orșova, editată de Asociația Seniorilor Clisura Dunării Orșova, publicație care poate sta cu cinste în fruntea peisajului revuistic din țara noastră.
Având un colectiv de redacție format din personalități locale și din țară, precum Andrușa R. Vătuiu, Nicolae Armanca, prof. Ana Buzatu, prof. Elisabeta Diaconescu, Florin Lăpădătescu, dipl. Dumitru Pătășanu și redactori asociați, prof. dr. Florin Copcea, prof. univ. dr. med. Virgil Ene, prof. univ. dr. ing. Andrei Pogany, prof. univ. dr. Florin Smarandache (SUA), magistrat Ioan Ionescu, prof. Al. Florin Țene și prof. Ana Zlibuț, contribuie din plin la editarea unor numere cu un conținut bogat și instructiv.
Numărul 14 se deschide cu un articol semnat de Andrușa R.Vătuiu, în care îi aduce un omagiu lui Gheorghe Demetrescu, președintele Ligii județene Solidaritatea a Pensionarilor din Mehedinți care „a pornit spre cele veșnice”.
O pagină este rezervată proiectelor de interes general la Orșova, se relatează despre Congresul al XI-lea al CNS Cartel Alfa și despre Asociația Seniorilor Clisura Dunării Orșova. Col. (r ) Mihai Nistorescu face o analiză amplă despre tradiții și modernitate.
Profesoara Elisabeta Diaconescu relatează despre Sfinții Martiri Brâncoveanu, iar Dumitru Drinceanu analizează poezia lui Nichita Stănescu și „umbra-i nepieritoare”.
Profesorul Florentin Smarandache semnează un eseu filosofic despre sistemul de gândire multialist. Pe pagina 10 descoperim articolul lui Florian Copcea despre gândirea și reflecția poetică la Gheorghe Florescu.
Prof.dr. Din Petre relatează activitatea de-o viață a lui Al. Florin Țene în slujba culturii.
Dorin Șofican publică un articol despre unele amintiri din perioada de tristă amintire, comunismul.
Revista se încheie cu un interesant eseu semnat de Andrușa R. Vătuiu despre imaginea simbol și imaginea dramatizată a lui Windy Bircu.
Și acest număr, ca și celelalte apărute până în prezent, scrie o pagină de istorie a culturii noastre.
UZPR CARAS SEVERIN 